Risc seismic: Noi modificări ale prevederilor legale

Noi modificări ale prevederilor legale privind măsurile pentru reducerea riscului seismic al construcţiile existente

Oana Mina, avocat colaborator al Ţuca Zbârcea & Asociaţii

Întrucât prin Ordonanţa Guvernului nr. 20/199411 privind măsurile pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente au fost instituite o serie de obligaţii în sarcina proprietarilor, persoane fizice sau juridice, precum şi a asociaţiilor de proprietari, prin Ordonanţa Guvernului nr. 16/201122 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei nr. 20/1994 privind măsurile pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, regimul juridic în materia reducerii riscului seismic a fost extins şi cu privire la acele construcţii de interes şi utilitate publică aflate în patrimoniul instituţiilor publice şi care aparţin proprietăţii publice/private a statului/unităţilor administrativ- teritoriale, ori după caz, proprietăţii private a acestor instituţii.

Astfel, OG nr. 16/2011 instituie o serie de obligaţii în sarcina conducătorilor instituţiilor publice, precum şi a proprietarilor sau administratorilor construcţiilor de interes şi utilitate publică aflate în patrimoniul instituţiilor publice, în sensul reducerii riscului seismic cu privire la aceste construcţii, şi anume:

(i) identificarea construcţiilor din proprietate sau administrare aflate în zone pentru care valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare la cutremur este mai mare sau egală cu 0,16 g;

(ii) expertizarea tehnică obligatorie a construcţiilor menţionate mai sus, precum şi

(iii) înştiinţarea autorităţilor publice locale, precum şi a comitetelor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă cu privire la construcţiile identificate, expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic prin raport de expertiză tehnică.

În acelaşi scop, de a reduce riscul seismic al construcţiilor existente, proprietarii persoane fizice sau jurice, precum şi asociaţiile de proprietari, rămân obligaţi, potrivit OG nr. 20/1994 cu privire la:

(i) urmărirea comportării în exploatare şi identificarea construcţiilor din proprietate sau din administrare;

(ii) expertizarea tehnică a con­strucţiilor de către experţi tehnici atestaţi, în conformitate cu regle­mentările tehnice;

(iii) aprobarea deciziei de intervenţie şi continuarea acţiunilor necesare reducerii riscului seismic, în funcţie de concluziile fundamentale din raportul de expertiză tehnică.

De asemenea, în cazul construcţiilor expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic prin raport de expertiză tehnică, proprietarii construcţiilor, persoane fizice sau juridice, asociaţiile de proprietari, persoanele juridice care au în administrare construcţii, precum şi conducătorii instituţiilor publice şi deţinătorii cu orice titlu de construcţii de interes şi utilitate publică au urmatoarele obligatii:

(i) realizarea proiectării lucrărilor de intervenţie de către persoane fizice sau juridice autorizate şi verificarea proiectelor de către verificatori tehnici atestaţi, în termen de 2 ani de la data primirii notificării încadrării în clasa I de risc seismic a clădirii expertizate; precum şi

(ii) execuţia lucrărilor de intervenţie de către persoane juridice autorizate care au responsabili tehnici cu execuţia atestaţi, inclusiv urmărirea, verificarea şi recepţia execuţiei lucrărilor de intervenţie prin diriginţi de şantier autorizaţi, în termen de 2 ani de la data finalizării proiectului de consolidare.

Totodata, OG nr. 16/2011 precizează faptul că măsurile de intervenţie trebuie să fie fundamentate în raportul de expertiză tehnică în funcţie de riscul seismic al construcţiei existente, costul şi durata estimate ale lucrărilor de intervenţie şi durata estimată de exploatare ulterioară a construcţiei reabilitate. Prin soluţia tehnică de intervenţie, astfel cum rezultă din concluziile raportului de expertiză tehnică, se stabilesc, după caz: (i) proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie în scopul creşterii nivelului de siguranţă la acţiuni seismice a construcţiei existente, sau (ii) desfiinţarea (realizată în condiţiile legii) a construcţiei existente.

Soluţiile tehnice ce rezultă din raportul de expertiză trebuie să conţină, după caz, proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie privind consolidarea sistemului structural sau a elementelor structurale în ansamblu, repararea elementelor nestructurale, demolarea parţială a unor elemente structurale/ nestructurale, cu/fără modificarea configuraţiei şi/sau a funcţiunii existente a construcţiei, introducerea unor elemente struc­turale/nestructurale suplimentare, introducerea de dispozitive anti­seismice pentru reducerea răspunsului seismic al construcţiei existente.

Potrivit amendamentelor aduse prin OG nr. 16/2011, Ministerul Dezvoltarii Regionale şi Turismului, poate acţiona în sensul avizării din punct de vedere tehnic a soluţiilor de intervenţie pentru construcţiile încadrate în clasa I de importanţă, a căror funcţionalitate, în timpul cutremurului şi imediat după cutremur, trebuie să fie asigurată integral, precum si pentru avizarea din punct de vedere tehnic a soluţiilor de intervenţie pentru construcţiile existente cu destinaţia de locuinţă, încadrate în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public, nominalizate în programele anuale de acţiuni, aprobate prin hotărâre a Guvernului, potrivit legii.

În vederea aducerii la îndeplinire a obligatiilor menţionate mai sus, potrivit OG nr. 16/2011 se organizează pe lângă Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Comisia Naţională pentru Reducerea Riscului Seismic al Construcţiilor, ca organ tehnic de specialitate, fără personalitate juridică, format din experţi tehnici şi specialişti din domeniul construcţiilor, instalaţiilor pentru construcţii şi arhitecturii.

În ceea ce priveste fondurile din care sunt întreprinse măsurile de reducere a riscului seismic, OG nr. 16/2011 precizează faptul că, în cazul construcţiilor de locuit proprietate privată a persoanelor fizice, autorităţile administraţiei publice locale pot hotărî finanţarea de la bugetele locale, în limita fondurilor alocate anual cu aceasta destinaţie, pentru expertizarea tehnică a locuinţelor proprietate privată a persoanelor fizice.

Potrivit amendamentelor introduse prin OG nr. 16/2011, clădirile de locuit multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic prezinta pericol public dacă întrunesc cel puţin două din urmă­toarele criterii:

(i) cuprind spaţii publice cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, având suprafaţa utilă totală de peste 50 mp, ocupate temporar/permanent;

(ii) prezintă un regim de înălţime cu peste P+3 etaje şi minimum 10 apartamente;

(iii) sunt amplasate în localităţi pentru care valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare la cutremur este mai mare sau egală cu 0,16 g.

Clădirile de locuit multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public sunt incluse în programe anuale de acţiuni privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare pentru reducerea riscului seismc, elaborate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi aprobate prin hotărâre a Guvernului, în limita prevederilor bugetare anuale aprobate cu această destinaţie.

Proprietarii locuinţelor şi spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, din clădirile incluse în programele anuale pot beneficia de finanţare din transferuri de la bugetul de stat şi bugetul local pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

(i) existenţa deciziei asociatiei de proprietari prin care sunt aprobate intervenţia pentru proiectarea si executarea lucrarilor de consolidare, precum si a documentatiei cadastrale,

(ii) notarea dreptului de creanţă, în partea a III-a a cărţii funciare a imobilelor incluse în programele anuale, cu menţionarea cuantumului sumelor ce urmează a fi restituite de către fiecare proprietar, pentru executarea lucrărilor de consolidare,

(iii) restituirea, la terminarea lucrărilor de consolidare, a sumelor alocate din transferuri de la bugetul de stat şi bugetul local pentru execuţia lucrărilor de consolidare, în rate lunare egale fără dobândă, cu o durată de rambursare de până la 25 de ani de la data recepţiei terminării lucrărilor de consolidare.

Înstrăinarea, în decurs de 25 de ani de la recepţia terminării lucrărilor de consolidare, a locuinţelor proprietate privată a persoanelor fizice din clădirile incluse în programele anuale şi la care s-au executat lucrări de consolidare finanţate prin transferuri de la bugetul de stat este condiţionată de ram­bursarea integrală a ratelor neachitate, conform evidenţei consiliului local, actualizate la data înstrăinării.

Sancţiunile aplicabile pentru nerespectarea măsurilor privind reducerea riscului seismic, respectiv valoarea amenzilor a fost majorată prin OG nr. 16/2011, acestea variind de la 5.000 la 75.000 RON. Contravenţiile se aplică, după caz, proprietarilor, administratorilor sau primarului gene­ral al municipiului Bucureşti, respectiv primarilor municipiilor, oraşelor şi comunelor.

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către organele cu atribuţii de control ale primăriilor municipiilor, oraşelor şi comunelor, respectiv ale Primăriei Municipiului Bucureşti, în cazul proprietarilor sau administratorilor, şi de către prefect, în cazul primarului general al municipiului Bucureşti, respectiv al primarilor municipiilor, oraşelor şi comunelor.

Notă:

1 Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994 privind măsurile pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, a fost publicată în Monitorul Oficial al Romaniei Partea I nr. 834 din 05.12.2007.

2 Ordonanţa Guvernului nr. 16/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei nr. 20/1994 privind măsurile pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, a fost publicată în Monitorul Oficial al Romaniei Parrtea I nr. 608 din 29.08.2011.