ROGBC Reducerea impozitului pe clădirile verzi
Luiza Manolea, consultant al Consiliului Român pentru Clădiri Verzi
Organizaţia neguvernamentală Consiliul Român pentru Clădiri Verzi (RoGBC) a lansat în 28 martie 2013 o iniţiativă legislativă prin care se doreşte stimularea construirii de clădiri prietenoase cu mediul înconjurător prin reducerea impozitului pe clădiri. Această iniţiativă vine şi ca o soluţie pentru încurajarea construirii de noi clădiri ori pentru renovarea celor existente, în ideea revigorării pieţei construcţiilor.
Dar despre ce este vorba? Din studiul legislaţiei fiscale privind stabilirea impozitului pe clădiri am remarcat faptul că decizia aparţine consiliilor locale sau Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în cazul capitalei. Astfel, procedura de adoptare a unei astfel de hotărâri dacă nu este neapărat mai facilă, este însă cu siguranţă mai rapidă, întrucât nu trebuie să treacă pe la Guvern ori Parlamentul României, deci, la nivel naţional, ci este suficient să treacă pe la primarul şi consiliul local al fiecărei localităţi. Legislaţia la nivel naţional joacă, totuşi un rol important, prin limitele pe care le impune Codul fiscal (Legea nr. 571/2003), care prevede abordări diferite ale impozitului în funcţie de tipul proprietarului : persoană fizică ori persoană juridică. Astfel, pentru persoanele fizice, Codul fiscal impune un procent de 0,1 % din valoarea impozabilă a clădirii, cuantum calculat pe metrul pătrat de suprafaţă, prin raportare la repere date tot prin legislaţie. Pentru clădirile aflate în proprietatea persoanelor juridice, procentul aplicabil este stabilit într-o marjă : de la 0,25 % la 1,5 % din valoarea de inventar cu care clădirea respectivă este înscrisă în contabilitatea acelei persoane juridice. De asemenea, tot Codul fiscal este cel care permite luarea deciziilor de adoptare a reducerilor de impozit pe clădiri la nivel local.
Aşadar, cadrul legislativ pentru reducerile de impozit pe clădiri deja există şi se află la îndemâna autorităţilor publice locale. Ce a făcut RoGBC prin iniţierea acestei propuneri legislative a fost să vină în întâmpinarea şi sprijinul autorităţilor care doresc să fructifice posibilităţile acordate de Codul fiscal şi să adopte măsuri de promovare a clădirilor verzi prin reducerea impozitului pe clădiri, în vederea revigorării activităţii economice locale.
Care este, însă, mecanismul propus în iniţiativa legislativă ? Acesta respectă limitele impuse de Codul fiscal şi prevede reduceri ale impozitului pe clădiri doar clădirilor care îndeplinesc anumite condiţii de eligibilitate, iar cuantumul reducerilor depinde de respectarea unor reguli de performanţă.
Astfel, sunt eligibile doar clădirile care au o performanţă energetică atestată printr-un certificat de performanţă energetică «clasa A», adică au un consum specific1de energie cu toate utilităţile termice, adică încălzire, apă caldă de consum, iluminare, ventilare mecanică, climatizare, de sub 150 kWh/m2/an, din care sub 70 kWh/mp/an pentru încălzire. Sunt eligibile şi clădirile existente care au beneficiat de lucrări de renovări în urma cărora şi-au îmbunătăţit performanţa energetică pornind de la minim două clase.
O condiţie cumulativă de eligibilitate este cea de a deţine şi un certificat internaţional de renume ce atestă sustenabilitatea din punct de vedere al protecţiei mediului.
Cât priveşte cuantumul reducerii impozitului, acesta diferă, astfel încât să recompenseze cele mai înalte performanţe. Astfel, se prevede o reducere maximă de 65 % de bază, adică pentru cele mai înalte certificări de performanţă energetică şi sustenabilitate şi de până la 80 % pentru respectarea a cinci criterii suplimentare ce vizează : folosirea materialelor de construcţie produse în România, consumul de apă potabilă, gestionarea apei pluviale, emisiile de particule solide de oxizi de azot din centralele de încălzire, efectuarea de inspecţii termografice.
Lansarea acestei iniţiative a atras interes şi a determinat multe reacţii şi întrebări pentru detalii suplimentare. Iată în cele ce urmează câteva răspunsuri la întrebările cele mai frecvente, ce demontează unele posibile temeri.
Un mit a fost reprezentat de temerea că măsura propusă nu este aplicabilă persoanelor fizice. Însă, aceasta nu face nicio distincţie între beneficiari. Astfel, persoanele fizice pot beneficia de reducerea de impozit pentru clădirile unde îşi au domiciliul. Această limitare legată de domiciliu se regăseşte în legislaţia naţională şi are ca scop evitarea transferării fictive a unor clădiri de pe firmă pe persoană fizică, doar în scopul beneficierii de taxe mai mici.
O altă temere a fost legată de calitatea certificatelor de performanţă energetică şi, în consecinţă, de realitatea performanţei atestate. Este bine de ştiut că sunt prevăzute în propunerea de modificare a Legii nr. 372/2005, care va intra în curând în vigoare, pârghii pentru controlul acestor certificate de performanţă energetică. Astfel, se prevede că Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC) efectuează verificări prin sondaj ale certificatelor şi a rapoartelor de audit energetic. În ceea ce priveşte certificatele emise până la intrarea în vigoare a prevederilor mai sus menţionate, renumele profesionalismului emitentului este singurul reper.
O temere frecvent vocalizată a fost şi "primăriile rămân fără bani" . Aceasta este, însă, neîntemeiată, întrucât impactul real al aplicării responsabile a măsurii propuse prin această iniţiativă legislativă trebuie cuantificat în funcţie de următoarele repere:
- Doar o parte restrânsă a bugetului local are ca sursă impozitul pe clădiri, restul fiind alimentat din celelalte taxe locale, precum şi de redistribuirea de la bugetul de stat - vezi TVA-ul, care, în unele comunităţi reprezintă chiar o parte majoritară.
- Ar fi excelent ca toate clădirile, în bloc, să respecte condiţiile de performanţă energetică şi de sustenabilitate, astfel încât să poată face apel la această facilitate în acelaşi timp, ceea ce ar putea presupune eventuale dezechilibre ale bugetului local. Însă, ştim că doar un număr foarte limitat de clădiri pot să se laude cu asemenea performanţe. Prin urmare, impactul este redus prin limitarea numărului de clădiri ce ar putea beneficia de această facilitate fiscală.
- Măsura propusă reprezintă un instrument care poate fi adaptat situaţiei economice reale şi nevoilor fiecărei localităţi, prin ajustarea procentelor de reducere a impozitului, de exemplu.
- Propunerea legislativă este limitată şi în timp, astfel încât reducerea impozitului poate fi solicitată doar într-un termen de 48 de luni de la adoptarea hotărârii consiliului local, iar reducerea efectivă rămâne în vigoare doar pentru o perioadă de maxim patru ani.
- Investiţiile necesare atingerii performanţelor de clădire verde redinamizează activitatea economică a comunităţii.
Şi, până la urmă, nu v-ar plăcea să locuiţi, să munciţi ori să vă recreaţi într-o clădire care să aibă grijă de sănătatea dumneavoastră şi de cea a mediului în care trăiţi?
1 Consum specific de energie este, potrivit Ordinului nr. 157/2007 de aprobare a Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, consum de energie anual estimat raportat la aria utilă totală a spaţiilor încălzite.
