Teatrul Naţional revine la forma tradiţională privind spre viitor
F.A. Investiţii / 01 iunie 2012
Proiectul de reabilitare a Teatrului Naţional din Bucureşti l-a curăţat în pimul rând de completările masive din metal ce îi apăsau structura şi care au fost adăugate în ultimul deceniu al erei comuniste.
Sub o înfăţişare modernă, fără decoraţii extravagante şi materiale scumpe, lucrările de renovare vor recreea aspectul exterior iniţial al complexului, de la inaugurarea din "73. Dacă faţada va reveni la prima sa versiune, în schimb interiorul complexului va fi reconstruit după un concept complet diferit în comparaţie cu cel care a ghidat realizarea iniţială a construcţiei.
Având rolul primordial de spaţiu destinat în exclusivitate reprezentaţiilor teatrale, Teatrul Naţional va deveni cu timpul gazda unor expozitii de artă contemporană, precum şi a unor adevărate puncte de atracţie pentru tineri, precum barul "Lăptăria lui Enache", cafenenele, restaurante.
Noua versiune a teatrului, inspirată de Barbican Centre sau Teatrul Naţional din Londra, va încerca să creeze un circuit continuu în diversitate conectând toate spaţiile destinate jocului, expoziţiilor şi cafenelor, 10 -12 ore zilnic.
Lucrările de reabilitare a Teatrului Naţional vor fi finalizate în 2014
Proiectul are un buget de 48 milioane de euro şi reuneşte în echipă specialişti proiectanţi care au luat parte la concepere, coordonaţi de arhitectul Romeo Belea (autorul lucrării iniţiale), având ca executant societatea Aedificia Carpaţi.
Lucrările au demarat în luna martie a anului trecut şi au prevăzut ca termen de finalizare anul 2014. În luna mai investiţia era finalizată în proporţie de 30%, fiind epuizate 25% din fondurile destinate.
"Este adevărat că există probleme tehnice şi de coordonare între factorii implicaţi, dar până la urmă acestea se soluţionează şi lucrările merg mai departe. Tot proiectul se va finaliza în septembrie 2014", a declarat inginerul Andrei Ioniţă, directorul coordonator cu producţia din cadrul Aedificia Carpaţi.
Pentru lucrările la Teatrul Naţional constructorul va oferi o garanţie de bună execuţie de 24 de luni şi o garanţie pe viaţă pentru lucrările de structură, conform legislaţiei în vigoare.
În corpul principal, în care se află toate sălile actuale de teatru, s-a realizat demolarea faţadei, a spaţiilor expoziţionale şi a barurilor care îşi desfăşurau activitatea în clădire, ocolind Sala Mare şi celelalte spaţii de joc. Potrivit graficului lucrările la faţade vor fi încheiate până la finele anului 2012, schelele urmând să fie demontate în decembrie.
Anul viitor, constructorul va începe demolările în Sala Mare. Totodată, Sala Amfiteatru va fi desfiinţată şi va redeveni garderobă cum era prevăzut în proiectul iniţial al teatrului.
Corpul administrativ al teatrului, amplasat între corpul principal şi Opereta "Ion Dacian", era în luna mai consolidat de la fundaţie până la etajul cinci, fiind deja demarate lucrările de modernizare. Urmau totodată să fie demarate lucrările de înălţare a acestui corp cu un etaj.
Fostul corp administrativ va cuprinde, la finalizarea lucrărilor programată pentru sfârşitul acestui an, un club pentru actori la subsol, un mare spaţiu expoziţional la parter, două noi săli de spectacole, un depozit de costume cât şi cabine pentru actori, spaţii pentru regizori şi maşinişti.
Singurul corp de clădire rămas încă neatins este cel în care îşi desfăşoară activitatea Teatrul Naţional de Operetă, la care constructorul speră să demareze lucrările în acest an.
Cu toate că se vor realiza lucrări speciale pentru izolarea fonică a sălilor şi pentru îmbunăţirea calităţilor acustice, cele mai mari cheltuieli le vor presupune instalaţiile, partea de ventilaţii, de curenţi electrici, reţelele de apă şi de canalizare.
Începând cu această iarnă teatrul are o centrală termică proprie, cu patru cazane, separată de cea a hotelului InterContinental. De asemenea, pe partea de asigurare a energiei electrice va fi instalat un corp electrogen nou, cu dublă alimentare la curent din două surse independente.
În ceea ce priveşte climatizarea, ventilaţia cu aport de aer proaspăt va fi înlocuită cu nişte centrale de climatizare imense care vor fi amplasate pe acoperiş.
Pentru curenţi slabi şi curenţi electrici, asta însemnând audio, video, avertizare incendiu, antiefracţie, antreprenorul va lucra cu o societate asociată "Romtest".
Spinoasa problemă a plăţilor către constructor pare să fi fost depăşită. "Este adevărat că au existat probleme în ceea ce priveşte fluxul plăţilor către constructor, dar până la urmă acestea s-au soluţionat şi lucrările au mers mai departe", afirmă domnul Andrei Ioniţă.
O nouă veche faţadă pentru Teatrul Naţional
Faţada teatrului a fost eliberată de structura cu arce din metal de 1.200 de tone care punea în pericol, prin masivitate, întreaga structură a clădirii. Rezemată doar pe parcajul hotelului InterContinental binecunoscuta faţadă cu arce a teatrului a fost adăugată în cursul lucrărilor de refacere din anii "80 îmbrăcând faţada iniţială.
Proiectul actual vizează readucerea construcţiei la prima faţada, dar cu o notă modernă. Planşeele existente între corpul vechi şi faţadă au fost deja demolate odată cu galeriille de artă contemporană amplasate în partea din faţă a teatrului. Finalizarea lucrărilor la faţade este programată pentru sfârşitul acestui an, ne-a precizat Andrei Ioniţă.
Totodată, pălăria din beton-armat care împodobea teatrul iniţial va fi refăcută. La lucrările din "83 marginea pălăriei a fost mascată prin tăierea borurilor. S-a demolat astfel de pe contur de jur-înprejur 1-1,5 m din pălărie, refacerea acestui element decorativ reprezentând o lucrare complexă. Va fi necesară utilizarea unui material special pentru cofrare care să se poată ondula precum era forma pălăriei.
Reunind expoziţii şi cafenele teatrul va deveni un centru cultural şi de relaxare
Un spaţiu expoziţional de circa 4.500 mp amplasat la parterul Teatrului Naţional va sta la dispoziţia atât a spectatorilor, cât şi a vizitatorilor, de la primele ore ale dimineţii până seara.
Arhitectul Romeo Belea, autorul şi coordonatorul colectivului care a proiectat versiunea iniţială a teatrului ne-a spus că spaţiul de la parterul Teatrului Naţional va fi destinat artelor plastice şi nu numai şi se va extinde pe tot parterul actualului corp administrativ fiind conectat cu toate celelalte corpuri ale teatrului. Din acest mare "foaier" spectatorii vor putea avea acces la toate sălile de spectacole, precum şi la cafenelele amplasate aici. Va fi astfel creat un spaţiu de liberă circulaţie deschis publicului, fie că acesta vizitează teatrul pentru expoziţii, pentru a viziona spectacolele, pentru a lua masa sau doar pentru atmosferă.
Diafragmele Sălii Mari vor fi remontate
Sala mare se întoarce la prima ei înfăţişare, dar într-o notă mai modernă şi mai simplă.
Unică în ţară şi nu numai din punct de vedere al capacităţilor tehnice, Sala Mare, principala sală de spectacole a teatrului, avea la inaugurarea din "73 o capacitate de 900 de locuri la parter şi în loje. Sala era şi încă este dominată de loja centrala destinată la ora aceea cuplului prezidenţial şi altor personalităţi ale timpului.
În urma incendiului din "78 Sala Mare a ars nefiind însă afectate mecanismele de scenă de foarte bună calitate importate din Austria. Lucrările de refacere din anii "80 au avut în vedere extinderea sălii la 1.200 de locuri prin eliminarea unei serii de diafragme amplasate în pereţii laterali chiar dacă acestea aveau importanţă structurală.
Proiectul actual de refacere a sălii mari va viza doar porţiunea destinată spectatorilor, în urma verificărilor constatându-se că scena cu mecanismele ei, se afla în bună stare. Atât pentru consolidarea structurii de rezistenţă a sălii, cât şi pentru asigurarea unei bune audibilităţi şi vizibilităţi pentru spectatori s-a decis că sala trebuie să revină la fosta ei capacitate de 900 de locuri.
Refacerea sălii va implica şi refacerea diafragmelor, care va presupune crearea unor noi pereţi ce vor beneficia de toate tratamentele acustice moderne. Din aceste diafragme vor pleca loje în consolă, aşezate perimetral pe trei rânduri. De asemenea, proiectul prevede estomparea lojei centrale.
Din secţiunea destinată spectatorilor se va păstra doar podeaua urmând să fie înlocuite scaunele, mocheta şi pereţii. Pentru tapiţarea sălii şi a scaunelor se vor utiliza stofe speciale tratate împotriva focului, acesta reprezentând cel mai mare pericol pentru un teatru, potrivit arhitectului Romeo Belea.
Finisajele sălii vor fi de această dată simple, moderne, lipsite de decoraţiunile ce împodobesc la ora actuală lojele şi tavanele.
Scena nu va suferi modificări însă toate echipamentele vor fi aduse la zi. "Scena este foarte bine dotată, funcţionează foarte bine echipamentele. Trebuie doar modernizate. Scena este foarte bună, una dintre cele mai bune din Europa ca dotare, ca mecanică de scenă, numai că trebuie upgradate la zi", este de părere domnul Andrei Ioniţă.
Lucrările de modernizare au ocolit până acum Sala Mare, executându-se modificări în principal la faţadele corpului principal al teatrului. Constructorii speră să poată intra în Sala Mare anul viitor când spectacolele ţinute aici se vor muta în sala nou refăcută în care momentan joacă opereta.
Prima sală de spectacole nouă este dată în folosinţă
Prima sală realizată de la zero de Aedificia Carpaţi aşteaptă, cu scena şi decorurile montate, să primească primii spectatori la premiera din luna iunie.
Sala Mică a fost amenajată prin înjumătăţirea înălţime de 12 m a depozitului pentru decoruri. Partea inferioară a încăperii va avea în continuare destinaţia de depozit, iar partea superioară de spaţiu de joc. Încăperile au fost separate printr-o placă amplasată la jumătatea înălţimii fostului depozit. Intrarea spre Sala Mica se va realiza în principal prin spatele teatrului, din strada Arghezi, sala fiind precedată de o sală de expoziţie şi un foaier. Spaţiile din urmă vor avea o suprafaţă de aproximativ 550 mp şi vor fi legate de întregul spaţiu multifuncţional de la parterul edificiului.
Noua sală de teatru, în suprafaţă de circa 430 mp, a fost gândită ca o sală transformabilă. Gradenele pentru spectatori şi scena vor putea fi amplasate în oricare dintre cele trei aranjamente specifice teatrului: italian, elisabetan şi arenă. Totodată, scena este dotată cu o turnantă, mecanism care va asigura deplasarea în cerc a decorurilor.
Această sală este complexă din punct de vedere acustic. Datorită faptului că deasupra sălii există o platformă mobilă ce deserveşte scena Sălii Mari şi care face foarte mult zgomot când este pusă în funcţiune, a fost necesară realizarea unei izolări acustice de tip casă în casă, toţi pereţii, plafonul şi pardoseala fiind complet izolaţi.
Pentru plafon şi pardoseală au fost utilizate membrane fonoizolante la zgomot de impact iar la pereţi s-a utilizat vată minerală acoperită cu plăci de gips-carton speciale. Pentru a asigura o cât mai bună acustică a sălii în spatele scenei s-a realizat un perete de tip reflectant iar în spatele spectatorilor un perete de tip absorbant. Astfel, publicul aude numai din faţă fără să i se reflecte sunetul din spate.
Pereţii laterali prezintă alternativ panouri absorbante şi panouri reflectante de sunet, fiecare panou absorbant de pe partea dreaptă având corespondent un panou reflectant de partea stângă şi viceversa.
În această sală vor fi puse în scenă spectacole experimentale create de tinerii regizori şi actori. Teatrul Naţional intenţionează să asigure întreţinerea sălii şi decorurile pentru aceste spectacole, iar dacă ele vor avea succes la public componenţii trupei respective vor deveni automat angajaţii teatrului.
Cea mai simplă din punct de vedere al construcţiei şi al mecanicii de scenă va fi Sala Media situată în corpul administrativ al teatrului. Aceasta nu va fi prezentă cu gradene, fiind un spaţiu liber unde se vor putea amplasa scaune după dorinţă, în funcţie de utilizare (expoziţie, recital, conferinţe, spectacole). Suprafaţa sălii va fi de aproximativ 400 mp.
Atelierul de pictură va fi parţial transformat într-o sală de spectacole
Prin reamenajarea atelierului de pictură, mult prea mare pentru tehnologia actuală, în corpul administrativ va fi creată o nouă sală de spectacole demunită provizoriu Sala Pictura.
Cu o capacitate de 286 de locuri, sala va fi tot una de tip transformabil asemănătoare Sălii Mici. În faţa sălii va exista o zonă de foaier, iar pe partea stangă a sălii urmează să fie amenajate ateliere de tâmplărie, de pictură şi mecanică.
Scaunele spectatorilor sub formă de gradene vor fi amplasate de la podea până la linia balcoanelor, care vor cuprinde şi ele locuri pentru spectatori. În luna mai se realizau lucrări la acustica de la plafon.
Potrivit graficului, Sala Pictura urmează să fie dată în folosinţă la începutul stagiunii viitoare în luna septembrie.
În aceasta sală vor avea reprezentaţii câteva luni pe an teatrele din provincie.
Sala Operetei, unică în lume, va fi redată teatrului dramatic
Teatrul Naţional de Operetă va pleca din iulie definitiv din clădirea Teatrului Naţional, unde îşi are sediul de mai bine de douăzeci de ani. După ce va fi în turneu până la începutul primăverii anului viitor, Opereta se va muta într-o construcţie provizorie care se va ridica între timp în spatele noii Biblioteci Naţionale.
În următorii trei ani, Sala Omnia, situată în spatele fostei clădiri a Comitetului Central al PCR (actualul sediu al Ministerului Administraţiei şi Internelor) din Piata Revolutiei, urmează să fie transformată pentru a putea găzdui Opereta Română. Această sală a fost deja transferată Operetei prin hotărâre de Guvern.
După consolidare, va fi redată Teatrului Naţional o sală de 600 de locuri, ce se poate transforma în 22 de minute, rămasă timp de 35 de ani unică în lume. Prin deplasarea pereţilor, a scenei şi a scaunelor sala poate deveni sală de tip italian, elisabetan sau arenă.
"Când a fost inaugurată această sală, prima parte a spectacolului a fost jucată în aranjament de tip italian. După primul act spectatorii au fost invitaţi în foaier unde cânta la pian Finteşteanu. Când au revenit în sală, ei au fost derutaţi şi au crezut că au greşit intrarea. În amuzamentul general li s-a spus să verifice pe al doilea rând de bilete care este noul loc în sală", a amintit arhitectul Romeo Belea.
Datorită specificului teatrului muzical, Opereta nu s-a folosit de această caracteristică unică a sălii, însă după finalizarea lucrărilor de reabilitare mecanismele vor fi din nou puse în funcţiune.
Pentru Sala Operetei sunt prevăzute în primul rând lucrări de consolidare cu introducerea unor diafragme şi a unor stâlpi interiori, după care se vor realiza lucrări de refacere a gradenelor cu toată mecanica.
Totodată, vor fi efectuate lucrări de reabilitare a sălii din subsolul Operetei, Sala Atelier, care va fi o sală clasică ce va avea în jur de 200 de locuri.
Acoperişul teatrului va fi deschis publicului
Pălăria lui Caragiale va găzdui o terasă şi un amfiteatru în aer liber. Sala de spectacole va fi amplasată în centrul acopeşului, fiind înconjurată de barul "Lăptăria lui Enache". La intrările pe acoperiş se vor monta pereţi cortină, iar terasa va fi delimitată de un parapet de sticlă. Publicul va putea astfel beneficia de cele mai frumoase panorame pe care le oferă Capitala, bând o cafea pe terasa de pe acoperişul Teatrului Naţional.
Sala va fi creată în locul fostei săli acoperite în care îşi desfăşura activitatea Centrul Naţional al Dansului. Proiectul prevede demolarea acoperişului, amenajarea unei noi săli, şi aceasta transformabilă, cu o capacitate de circa 300 de locuri, precum şi realizarea tuturor anexelor (cabine de actori, grupuri sanitare etc.).
Dacă "Lăptăria lui Enache" îşi va relua locul în clădirea teatrului, în schimb terasa "La motoare" este definitiv desfiinţată. În zona fostei terase va fi amenajat un teren de sport şi o sală de lectură pentru actori.
Parcarea de lângă teatru va deveni spaţiu de promenadă
Pe lângă toate lucrările efective de modernizare a teatrului, într-o etapă ulterioară vor fi realizate şi lucrări de amenajare şi peisagistice pentru spaţiul din faţa teatrului. Această suprafaţă era amenajată cu drumuri rutiere şi parcări, însă după încheierea lucrărilor ea va fi redată exclusiv pietonilor.
Pentru soluţionarea problemei spaţiilor de parcare Teatrul Naţional intenţionează să realizeze un protocol cu Interparking, administratorul parcajului din zona teatrului, pentru ca spectatorii care merg la teatru să poate parca acolo. Totodată, spectatorii vor putea utiliza noul parcaj de la Universitate.
Alte monumente istorice au intrat şi ele în renovare
Având în palmares renovarea Băncii Naţionale, a Muzeului Naţional de Artă, Muzeul Colecţiilor de Artă, Biblioteca Centrală Universitară şi, nu în ultimul rând, Biblioteca Naţională, unde încă se mai realizează ultimele finisaje şi lucrări peisagistice, Aedificia Carpaţi este o veterană în lucrări de dimensiuni mari ce vizează monumente istorice, arhitecturale şi culturale, având toate atestările necesare (naţionale şi internaţionale) pentru acest gen de lucrări.
În paralel cu lucrările de la Teatrul Naţional, compania execută şi lucrările de restaurare a Hanului Gabroveni din centrul vechi al Capitalei unde îşi va desfăşura activitatea Centrul Cultural European al Primăriei Capitalei. Lucrările se vor desfăşura pe o perioadă de 24 luni şi prevăd refacerea clădirii hanului monument istoric, aflată la momentul de faţă în ruină, precum şi construcţia unui nou corp de clădire. Investiţia pentru refacerea acestui obiectiv este de 7 - 8 milioane de euro.
Totodată, societatea se ocupă de lucrările de consolidare şi extindere a Liceului Iulia Haşdeu din Capitală şi va demara în curând construcţia unui centru SPA la Baloteşti.
Aedificia a mai depus oferte pentru reabilitarea mănăstirii Comana şi pentru reabilitarea zonei centrale a oraşului Câmpulung.
Toate sălile teatrului sunt menţinute în stare de funcţionare. De altfel, pe parcursul lucrărilor teatrul nu va fi deloc închis, constructorul luându-şi angajamentul să pună întotdeauna minim trei săli la dispoziţia actorilor. Muncitorii trebuie astfel să se sincronizeze cu repetiţiile şi spectacolele teatrului care încetinesc desfăşurarea lucrărilor, însă în afară de problemele inerente legate de zgomot şi praf nu s-au înregistrat dificultăţi speciale.