Interviu cu domnul Eugen Curteanu, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Reporter: Care sunt demersurile realizate şi preconizate de MDRT pentru actualizarea legislaţiei naţionale la cerinţele europene în ceea ce priveşte produsele pentru construcţii?
Eugen Curteanu: Legislaţia comunitară referitoare la produsele pentru construcţii urmăreşte asigurarea liberei circulaţii a acestor produse pe piaţa internă comunitară, în condiţiile respectării cerinţelor aplicabile pentru asigurarea calităţii construcţiilor, stabilind prin intermediul specificaţiilor tehnice armonizate - standarde şi agremente tehnice europene - caracteristicile esenţiale ale produselor şi metodele de determinare a acestora precum şi procedurile pentru asigurarea constanţei performanţei produselor, recunoscute şi aplicabile de către toate statele membre. Legislaţia prevede ca, în funcţie de importanţa pe care un produs o are pentru siguranţa construcţiei, în evaluarea, verificarea şi certificarea constanţei performanţei acestuia să intervină organisme de terţă parte evaluate şi desemnate de statele membre şi recunoscute la nivel comunitar, denumite organisme notificate.
În prezent, actul normativ care reglementează domeniul liberei circulaţii a produselor pentru construcţii pe piaţa internă comunitară este Directiva 89/106/CEE, transpusă în România prin HG nr. 622/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Directiva este aplicabilă până la 30 iunie 2013, dată la care va intra în vigoare, în totalitatea sa, Regulamentul Nr. 305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi de abrogare a Directivei 89/106/CEE, publicat în numărul din 4 aprilie 2011 al Jurnalului Oficial al Uniunii Europene. Până la 1 iulie 2013, din acest regulament sunt aplicabile doar articolele referitoare la evaluarea, desemnarea şi notificarea organismelor de terţă parte menţionate anterior.
Regulamentul reprezintă poziţia mediată a celor 27 de state membre, a Comisiei şi a Parlamentului, obţinută în mai mult de doi ani de negocieri.
Este ştiut că România are un grad înalt de reglementare a domeniului construcţiilor datorat cerinţelor de siguranţă impuse de regimul geo-climatic specific. În aceste condiţii, la realizarea construcţiilor trebuie folosite produse cu grad înalt de încredere asupra performanţelor declarate. Aplicarea procedurilor legate de emiterea declaraţiei de performanţă a produselor şi aplicarea marcajului CE, aşa cum sunt prevăzute de specificaţiile tehnice armonizate aplicabile, asigură un asemenea grad de încredere. În aceste condiţii, o legislaţie comunitară care să lase la latitudinea fiecărui stat membru modul de legiferare a evaluării şi verificării constanţei performanţei produselor pentru construcţii ar fi condus la fragmentarea pieţei interne comunitare şi la dezavantaje pentru pieţele cu grad ridicat de reglementare. Din acest motiv, poziţia României în cadrul medierii textului Regulamentului nr. 305/2011, similară cu cea a statelor care au un grad ridicat de reglementare a domeniului construcţiilor, a vizat, în principal, crearea unei pieţe interne comunitare cât mai omogene prin introducerea obligativităţii aplicării procedurilor legate de emiterea declaraţiei de performanţă a produselor şi aplicării marcajului CE.
Precizăm că, din 1 iulie 2013, produsele pentru construcţii pentru care sunt aplicabile specificaţii tehnice armonizate vor avea dreptul la circulaţie pe piaţa unică comunitară numai însoţite de declaraţia de performanţă şi marcaj CE.
Pentru utilizarea eficientă a energiei şi economisirea acesteia în clădiri, în anul 2010 a fost aprobată Directiva 2010/31/UE (reformarea Directivei 2002/91/EC) privind performanţa energetică a clădirilor, prin care sunt stabilite acţiuni în beneficiul populaţiei pentru promovarea creşterii performanţei energetice a clădirilor, în condiţii de eficienţă economică şi utilizarea tehnologiilor noi în construcţii şi produse pentru construcţii, şi anume:
- realizarea de clădiri cu consum aproape zero energie;
- determinarea unor cerinţe minime de performanţă pentru clădiri în vederea atingerii unor niveluri optime, din punct de vedere al costurilor;
- implicarea mai activă a sectorului public, pentru ca acesta să ofere un exemplu demn de urmat.
Mai mult, lucrările de renovare a clădirilor existente, indiferent de dimensiunea acestora, ar trebui să constituie o ocazie în adoptarea de măsuri eficiente, din punctul de vedere al costului, pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor.
Termenul final de transpunere a prevederilor Directivei în legislaţia naţională este iunie 2012.
Reporter: În ce măsură influenţează acest proces introducerea pe piaţa noastră a produselor şi tehnologiilor noi?
Eugen Curteanu: Legislaţia comunitară adresată cerinţelor aplicabile construcţiei văzută ca obiect final precum şi activităţilor de realizare şi mentenanţă a construcţiei, respectiv legislaţia legată de creşterea eficienţei energetice a clădirilor precum şi managementul deşeurilor încurajează investitorii, proiectanţii şi antreprenorii să promoveze noi tehnologii şi materiale.
Pe de altă parte, specificaţiile tehnice de produs armonizate elaborate şi adoptate la nivel comunitar în temeiul şi în aplicarea Directivei 89/106/CEE privind libera circulaţie a produselor pentru construcţii au în vedere şi se actualizează permanent ca urmare atât a noilor cerinţe, cât şi a noilor posibilităţi ale producătorilor şi antreprenorilor.
Reporter: Care sunt problemele legate de adaptarea normelor naţionale la cele europene?
Eugen Curteanu: O problemă, care nu este numai a României, este folosirea de către proiectanţii şi antreprenorii de construcţii a unui limbaj comun cu fabricanţii de produse pentru construcţii, precum şi cunoaşterea de către fabricanţi şi operatorii economici de pe lanţul de distribuţie a cerinţelor aplicabile utilizării produselor pentru construcţii.
În scopul rezolvării acestei probleme şi a eliminării oricărui echivoc cu privire la produsele ce trebuie achiziţionate şi încorporate în construcţii de către antreprenori pe baza specificaţiilor întocmite de proiectant şi a declaraţiilor de conformitate emise de producători, s-a iniţiat şi este în curs de elaborare prima etapă a Regulamentului privind cerinţe aplicabile utilizării produselor pentru construcţii. Într-o primă etapă sunt abordate produsele pentru construcţii acoperite de versiunile în valabilitate la zi ale standardele europene armonizate adoptate în perioada 1990-iunie 2009.
În cursul acestui an vor demara etapele II şi III de elaborare a acestui Regulament, respectiv se vor aborda produsele pentru construcţii acoperite de standardele europene armonizate adoptate în perioada ulterioară lui iunie 2009, precum şi produsele pentru construcţii acoperite de standarde române nearmonizate.
Ne-am propus ca primele două etape să fie publicate cel târziu la data intrării în vigoare a Regulamentului (UE) nr. 305/2001, respectiv 1 iulie 2013.
Cu privire la proiectarea construcţiilor, se află în derulare programul de revizuire a pachetului de reglementări tehnice în construcţii având ca obiectiv pe lângă actualizarea informaţiilor, ca urmare a progreselor ştiinţifice şi tehnice înregistrate la nivel naţional, şi armonizarea cu normele europene de proiectare (Eurocoduri).
În scopul implementării Eurocodurilor au fost întreprinse următoarele:
- demararea programului de elaborare de anexe naţionale la normele europene, până în prezent fiind aprobate şi publicate 48 de anexe naţionale dintr-un total de 59, care conţin prevederi referitoare la particularităţi ale încărcărilor date de acţiunile geo-climatice specifice teritoriului naţional şi la practici inginereşti larg utilizate în proiectarea construcţiilor din România;
- lansarea programului de elaborare de ghiduri de proiectare pentru utilizatorii Eurocodurilor, în prezent fiind finalizate 3 documente tehnice privind proiectarea construcţiilor din oţel;
- susţinerea asociaţiilor profesionale în organizarea de cursuri de instruire a specialiştilor în construcţii, având ca scop familiarizarea inginerilor proiectanţi, a verificatorilor de proiecte şi a experţilor cu conţinutul Eurocodurilor şi al standardelor europene conexe privind materialele de construcţii şi metodele de încercare a acestora.
Totodată, avem în vedere urmărirea atentă şi continuă a evoluţiei programului de Eurocoduri la nivel european, în sensul:
- adoptării rapide de noi documente tehnice asociate acestora (erate, amendamente şi specificaţii tehnice);
- susţinerii promovării de noi norme europene privind atât utilizarea de produse moderne, cât şi extinderea domeniului de utilizare al celor existente la realizarea construcţiilor (sticlă structurală, fibre armate cu polimeri, betoane de înaltă performanţă, materiale de tip membrană etc.)
În scopul realizării unor clădiri noi aproape zero energie, au fost modificate prevederile referitoare la valorile normate minime ale rezistenţelor termice ale elementelor de construcţie prevăzute în reglementarea tehnică "Normativul privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor", indicativ C107/2005.
Reporter: Cum sprijină MDRT folosirea tehnologiilor şi materialelor noi în lucrările publice?
Eugen Curteanu: Noile reglementări legate de creşterea siguranţei construcţiilor şi a eficienţei energetice a clădirilor precum şi a managementului deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii încurajează implicit utilizarea de tehnologii şi materiale noi nu numai la nivelul investiţiilor publice.
De asemenea, cerinţele legate de scăderea costurilor şi/sau a duratei de execuţie a unei lucrări pot conduce la promovarea de tehnologii şi produse noi de construcţii.
Spre exemplu, în cadrul programului de reducere a riscului seismic al construcţiilor existente au fost promovate noi tehnologii şi produse precum izolarea bazei şi introducerea de amortizori, având ca avantaje reducerea semnificativă a costurilor unitare, a duratei de execuţie şi realizarea lucrărilor de intervenţie fără scoaterea din exploatare a construcţiei.
Pentru eficientizarea programului de îmbunătăţire a infrastructurii de drumuri de interes local clasate, au fost experimentate în diverse condiţii geo-climatice, în cadrul unui program pilot, noi tehnologii şi produse agrementate tehnic, pentru reabilitarea unor sectoare de astfel de drumuri.
După cum am menţionat anterior, susţinem la nivelul Comisiei Europene extinderea metodelor armonizate de proiectare a structurilor, care fac obiectul aşa-numitelor "Eurocoduri", cu metode specifice unor noi tipuri de materiale pentru structuri, spre exemplu sticla structurală, fibrele armate cu polimeri, betoanele de înaltă performanţă, materialele de tip membrană.
Reporter: Care sunt măsurile privind implementarea Directivei 89/106/CEE privind produsele pentru construcţii, care, în viitorul apropiat, va deveni Regulamentul privind produsele pentru construcţii?
Eugen Curteanu: Legat de asigurarea şi implementarea la nivel naţional a cadrului legislativ şi tehnic-normativ referitor la asigurarea liberei circulaţii a produselor pentru construcţii, punctăm următoarele:
Premergător aderării României la Uniunea Europeană, Directiva 89/106/CEE a fost transpusă în legislaţia naţională prin Hotărârea Guvernului nr. 622/2004. Actul român de transpunere a Directivei prevede, în principal, din motivele expuse în răspunsul la prima întrebare, obligativitatea certificării de conformitate a produselor pentru construcţii introduse pe piaţa română şi pentru care sunt aplicabile specificaţii tehnice armonizate şi, implicit, a aplicării marcajului CE.
MDRT a acordat şi acordă sprijin tehnic şi financiar pentru elaborarea versiunilor naţionale ale standardelor europene armonizate. Astfel, părţile interesate beneficiază de versiunile naţionale ale standardelor europene armonizate, în prezent în număr de 402, înainte de data aplicării obligatorii a acestora.
Au fost evaluate, desemnate şi notificate la Comisia Europeană un număr de 21 de organisme de certificare a conformităţii ce acoperă aproape în totalitate familiile şi sub-famiile de produse pentru construcţii din domeniul armonizat fabricate în România.
A fost reorganizat Consiliul Tehnic Permanent pentru Construcţii, pe principii similare organizării Comitetului Permanent pentru Construcţii de pe lângă Comisia Europeană şi anume:
- includerea autorităţilor cu responsabilităţi în domeniu, respectiv autorităţi cu responsabilităţi legate de libera circulaţie a mărfurilor, supravegherea pieţei, protecţia consumatorilor şi a mediului;
- statuarea parteneriatului cu patronatele şi asociaţiile profesionale din domeniul construcţiilor şi produselor pentru construcţii, care dobândesc calitatea de invitaţi permanenţi.
În perioada următoare, ca urmare a extinderii răspunderii privind legalitatea punerii pe piaţă a produselor pentru construcţii şi asupra distribuitorilor, vom introduce sancţiuni aplicabile acelor distribuitori care nu respectă prevederile legale în acest domeniu.
Până la 1 iulie 2013, data intrării în vigoare a Regulamentului (UE) nr. 305/2011 vom reevalua organismele de certificare a conformităţii produselor pentru construcţii în conformitate cu exigenţele aplicabile acestor organisme şi prevăzute de noul regulament.
