644 de proiecte de arhitectură la Brick Award 20
Mihai Gongoroi Materiale / 12 octombrie 2020
Concursul bi-anual Brick Award, patronat de austriecii de la Wienerberger AG, a continuat şi în acest an dificil, online, ajungând la ediţia a 9-a. Competiţia, desfăşurată sub deviza "Un tribut pentru arhitectura de înaltă calitate bazată pe materiale ceramice", a reunit 644 de proiecte inovatoare de arhitectură din 55 de ţări, transmise de 520 de arhitecţi din toată lumea, iar printre temele principale care au guvernat aceste sute de proiecte arhitecturale regăsim schimbările climatice, creşterea populaţiei şi nevoia de locuire accesibilă, precum şi conturarea unui viitor bazat pe locuire sustenabilă şi un mediu sănătos de locuire.
Ascultând conferinţa de la Viena şi contemplând la dezideratele arhitecturale dintr-un apartament din Bucureştiul supra-aglomerat şi supra-populat de nuanţe de gri, construcţiile şi conceptele din cărămidă, cu nuanţa lor roşiatică, nu au putut decât să binecuvânteze ochiul şi să ducă gândul la arhitectura ceva mai aerisită din Vest, chiar dacă şi în statele dezvoltate încă se mai construiesc apartamente tip "cutii-de-chibrit".
Heimo Scheuch, CEO Wienerberger, unul din cei mai mari producători de cărămidă, a spus, în timpul conferinţei de la finele lunii trecute: "Arhitectura are un rol important de mediere, configurând conexiunile dintre oameni şi mediul înconjurător, mediul construit. În zonele urbane, cu preponderenţă, vedem o nevoie pentru abordări inovatoare şi pentru crearea de spaţii rezidenţiale şi de birouri atractive. (...) Apartamentele de 50 de metri pătraţi nu au standarde reale de calitate a vieţii şi încă creăm ghetouri unde oamenii nu se întâlnesc, unde integrarea nu este posibilă pentru că nu există spaţiu locuibil".
50 de proiecte au fost selectate de juriu, la fel ca la fiecare ediţie. Potrivit juraţilor, suedeza Helena Glantz, "câştigătorii au impresionat juriul cu concepte arhitecturale curajoase şi creative pentru spaţii sustenabile orientate spre viitor".
Dincolo de aspiraţiile estetice, construcţiile trebuie să respecte diferite seturi de reglementări tehnice şi, în acelaşi timp, să se ridice la nivelul unor cerinţe de calitate în construcţii. Vremurile noastre, marcate de trecerea spre o economie cât mai verde, presupun noi cerinţe de sustenabilitate în construcţii, cel puţin în lumea modernă: clădiri cu eficienţă energetică de exemplu sau reciclabilitate (capturarea CO2, etc.). Accesabilitatea rămâne, desigur, principalul aspect avut în vedere de concurs.
Alături de Premiul special şi Marele premiu, au fost acordate premii la cinci categorii: Rezidenţial, Rezidenţial urban, Clădiri publice - spaţii de birouri, Clădiri publice cu scop educativ, cultural, pentru sănătate sau proiecte de infrastructură şi Soluţii Speciale. Câştigătorii sunt prezentaţi în cele ce urmează.
1. Marele premiu şi premiul "Sharing public spaces" (Clădiri publice cu scop educativ) - Universitatea din Silesia, Facultatea de Radio şi Televiziune. Locaţia proiectului a fost Katowice, Polonia, iar arhitecţii BAAS Arquitectura (Spania), Grupa 5 architekci (Polonia) şi Maleccy biuro projektowe (Polonia). Abordarea subtilă de aici se bazează pe istoricul unei străzi din Katowice impregnată cu istoria industriei miniere din Silesia. Nuanţa întunecată a cărămizii îmbracă complet o fostă casă comună a unor mineri, cândva şi fabrică de becuri, într-o structură abstractă mai mare care acum reprezintă un pilon al sistemului de învăţământ din regiune. Clădirea trebuia demolată, însă a fost reconstruită de grupul celor trei case de arhitectură. Proiectul "demonstrează cum o clădire din centrul oraşului poate fi inovatoare şi, în acelaşi timp, un gardian şi un interpret al trecutului".
"Din punct de vedere istoric şi arhitectural, Katowice este un oraş bogat stratificat, dar cu un trecut întunecat. În secolul al XIX-lea, minele de cărbune, fabricile de oţel, şi marii producători de cărămidă au plătit pentru construcţia marilor bulevarde. Asediat de nazişti şi sovietici în anii 1940, oraşul a fost devastat şi străzile vechi cu multe clădiri atractive au fost demolate. "Aici, în Chiaroscuro, centrul oraşului, s-a reabilitat o nouă clădire impresionantă care îmbină istoria lui Katowice cu viitorul oraşului. O clădire de locuinţe din cărămidă, care a supravieţuit, a fost renovată şi încadrată cu o faţadă de cărămizi ce adăposteşte noua Facultate de radio şi televiziune", după cum arată membrii juriului.
2. Proiectul câştigător la categoria "Living together" (Rezidenţial urban) este un prototip de casă din cărămidă. Locaţia proiectului a fost timp de trei săptămâni Mageragera din preajma Kigali, Rwanda, iar arhitectul Rafi Segal de la MIT Rwanda Workshop Team (US), care a lucrat alături de Rwanda Housing Authority (Rwanda).
Acest model de locuire sustenabilă a fost conceput drept un prototip de locuinţe accesibile financiar pentru cetăţenii din aşezările din preajma Kigali, capitala Rwandei.
Arhitectura, modernă şi mai ales eficientă, a fost concepută special pentru nevoile localnicilor - înclinaţia acoperişului duce de exemplu apa de ploaie la un container pentru utilizare ulterioară. Forma alungită a casei este de asemenea ideală pentru terenul deluros, deoarece acest lucru permite excavarea redusă a pământului. În interior, structura oferă aproximativ 68 de metri pătraţi de spaţiu de locuit, ce poate fi compartimentat deoarece familiile ruandeze sunt adesea numeroase. Sistemul de pereţi al casei este prevăzut cu panouri realizate din fibră de paie comprimate combinate cu stâlpi de beton cu grosimea de 10x10 centimetri. Spre deosebire de majoritatea caselor din satul ruandez, aceasta nu este construită din cărămizi uscate la soare, ci cărămizi roşii, de lungă durată.
Proiectul reprezintă o explorare a unei tipologii, conform arhitectului, iar clădirile pot fi combinate în perechi (spate în spate de exemplu, dar nu numai) pentru a forma diferite pattern-uri urbane. La edificare au luat parte localnicii din sate şi implicit viitori proprietari ai caselor.
3. La categoria "Feeling at home" (Rezidenţial) a câştigat proiectul Iturbide Studio, locaţia construcţiei fiind Mexico City, Mexico, iar arhitecţii casei Taller au fost Mauricio Rocha şi Gabriela Carrillo. Acesta este un mini complex rezidenţial din cărămidă, pe trei niveluri, cu spaţii generoase pentru lumină şi vânt.
"Gabriela Iturbide este o fotografă din Mexic renumită pentru fotografiile în alb-negru în care surprinde frumuseţea femeilor din ţara sa. Ea îi oferă fiului său, Mauricio Rocha, care deţine Taller de Arquitectura împreună cu Gabriela Carrillo, sarcina de îi realiza studioul din imediata vecinatate a casei, cu o singură condiţie: trebuie să fie din cărămidă. Arhitecţii au îndeplinit cu succes această cerinţă. Pe parcela de 7x14 metri au construit un turn din cărămidă cu trei etaje. Constând din trei camere suprapuse, de 28 de metri pătraţi, structura este flancată pe laturile de nord şi de sud de un patio. Toate camerele se deschid prin ferestre glisante de dimensiunea unui perete către cele două curţi", se menţionează într-un clip de prezentare.
4. La aceeaşi categorie a mai fost acordat şi Premiul special, pentru proiectul "Can Jaime I n ìIsabelle", conceput de TEd"A arquitectes din Palma/Spania: o casă într-o locaţie izolată unde spaţiul disponibil nu reprezintă o problemă. Construcţia a fost edificată cu resursele locale de cărămidă şi piatră.
Proiectul "a convins juriul prin designul construcţiei şi materialele utilizate, puse în operă cu mare precizie şi coordonate astfel încât spaţiile interioare să arate ca spaţii exterioare trase spre interior - şi invers".
Pereţii sunt realizaţi din cărămidă şi vopsiţi în alb în interior, iar la exterior, tonul de pământ roşiatic, luminos, are accente naturale, deosebite, astfel încât aspectul de artizanat să nu dispară, dar, în acelaşi timp, să nu iasă în prim plan într-un mod dominant.
5. La categoria "Working together" premiul a fost câştigat de proiectul arhivei oraşului olandez Delft. Juriul a găsit proiectul ca fiind clar şi precis din punct de vedere conceptual: de exemplu spaţiul deschis de la parter este în linie cu rolul arhivei de clădire publică, în timp ce nivelurile superioare şi faţadele închise reprezintă facilităţile de depozitare ale arhivei.
"Proiectul Arhivele oraşului Delft, realizat de Gottlieb Paludan Architects (Danemarca) şi Office Winhov (Olanda) este un depozit de cunoştinţe, o cameră de tezaur şi un loc de studiu în acelaşi timp. Are sarcina oarecum contradictorie de a proteja documentele valoroase de influenţele externe, în timp ce le face accesibile publicului. Această nouă clădire combină aceste două funcţii sub forma unei biblioteci imense, abstractizate. Clădirea se prezintă ca o compoziţie de linie tectonică cu efect de adâncime. Gradul de abstractizare a reliefurilor îndeplineşte calităţile haptice ale cărămizilor şi creează o capodoperă sculpturală care este în acelaşi timp închisă, dar şi accesibilă", potrivit membrilor juriului.
6. Librăria Maya Somaiya din Kopargaon, India, a câştigat la categoria "Building outside the box" (Soluţii Speciale). Arhitecţi au fost de la biroul Sameep Padora & Associates (Maharashtra/India), iar juriul a premiat acest concept deoarece "proiectul reprezintă perfect această categorie". Arhitecţii au folosit într-adevăr cărămida într-un mod neconvenţional, dând o formă de val/pod acoperişului librăriei, care devine multifuncţional. Designul a fost realizat folosind soft-uri sofisticate, potrivit arhitecţilor. "Deşi terenul ar putea părea lipsit de promisiuni, arhitectul Sameep Padora şi studioul său din Mumbai modelează o clădire impresionantă care pare să se ridice natural şi sinuos de la sol pentru a acoperi spaţiul pentru bibliotecă, înainte de a se întoarce din nou către pământ. Forma complexă a acoperişului este realizată şi modelată din trei straturi de ţiglă ceramică subţire - 32 milimetri. Ţinute în compresie, acestea formează bolţi uşoare care demonstrează modul în care designul contemporan poate fi realizat utilizând materiale simple din surse locale", se arată într-o prezentare.