Piaţa construcţiilor din ţara noastră se îndreaptă cu paşi repezi către o criză similară cu cea din 2011-2013, dacă băncile vor continua să limiteze accesul românilor la credite, avertizează analiştii de la KeysFin, într-un studiu privind situaţia de pe piaţa de profil din România.
"Efectele vor fi resimţite la nivel general, în economie, pentru că sectorul construcţiilor angrenează un număr semnificativ de afaceri conexe. 3.146 de societăţi care activează în domeniul construcţiilor au fost declarate inactive în primele şase luni ale anului 2016, cu 996 mai multe decât în perioada similară a anului precedent", se arată într-un comunicat KeyFin, trimis redacţiei.
Numărul companiilor care activează în domeniu a scăzut şi el, drastic, cu peste 3800 de firme, de la 35.208 în 2015 la 31.334 în primele şase luni din 2016. Spre comparaţie, în 2010 erau înregistrate 33.857 de firme de construcţii.
"Datele sunt relevante privind situaţia din sectorul construcţiilor, mai ales în domeniul rezidenţial, unde mare parte dintre şantiere au intrat în conservare, pe fondul blocajului finanţării. Legea dării în plată şi dificultăţile înregistrate de Programul Prima Casă au făcut ca băncile să îşi revizuiască politicile de acordare a creditelor, iar rezultatele s-au văzut în nivelul tot mai scăzut de contractare a locuinţelor noi", spun analiştii de la KeysFin.
Potrivit datelor KeysFin, şi numărul autorizaţiilor de construcţii a scăzut semnificativ faţă de anii trecuţi. Dacă în 2014, la nivelul lunii iulie erau înregistrate 26.038 autorizaţii, iar în 2015 erau raportate 26.393, în acest an, numărul acestora scăzut cu 728, la 25.665 de autorizaţii.
În aceste condiţii, firmele de construcţii au fost nevoite să reducă activitatea, inclusiv personalul. Astfel s-a ajuns ca numărul mediu al angajaţilor să coboare în acest an la 156.257 salariaţi, faţă de 163.306 în 2015 şi 170.653 cât erau în 2010. Faţă de anul 2011, forţa de muncă din acest domeniu a scăzut, potrivit datelor KeysFin, cu 34.291 de angajaţi.
"Relevant este şi faptul că, în cel mai bun an din ultimii şase, respectiv 2015, deşi afacerile companiilor de construcţii au atins cel mai bun nivel, de 34,8 miliarde de lei (faţă de 31,1 miliarde în 2010), rezultatul net a scăzut semnificativ, de la 3,49 miliarde lei (2010) la 216,5 milioane lei (2015)", se arată în comunicat.
"Privind pe ansamblu datele din ultimii 6 ani, în toţi aceşti ani s-a mizat în primul rând pe preţ, dovadă scăderea semnificativă a profitabilităţii companiilor. Multe dintre firmele care au lucrat, în principal, pentru programul Prima Casă, n-au mai făcut faţă provocărilor şi au fost nevoite să îşi închidă porţile", explică experţii.
"Situaţia a fost similară şi în sectorul construcţiilor nerezidenţiale. În absenţa unor investiţii majore în infrastructură, accesibile în prezent doar unui număr extrem de redus de firme, acest segment al pieţei supravieţuieşte, în principal, din dezvoltarea de clădiri de birouri, prea puţin profitabile într-o economie în care, dincolo de datele macroeconomice, extinderea afacerilor reprezintă o adevărată provocare", precizează analiştii de la KeysFin.
Potrivit studiului, Strabag, Bog"Art şi Astaldi se află pe primele trei poziţii în top 10 firme de construcţii din ţara noastră.
"Strabag este, de departe, principalul actor din piaţă, cu afaceri duble faţă de principalii săi concurenţi, de puţin peste 1 miliard de lei în 2015. Bog"Art, Astaldi si Erbaşu urmează, în clasament, cu cifre de afaceri în jurul a 400 de milioane de lei, topul fiind completat de o altă firmă a Strabag, AG Austria Sucursala Bucureşti, Con A SRL, Coral SRL şi Iasicon SA. Cea mai profitabilă firmă din 2015 a fost Coral SRL, cu 45,2 milioane de lei profit net la afaceri de 239,3 milioane de lei, urmată de Construcţii Erbaşu SA (27,4 milioane lei)", menţionează comunicatul.
Puse cap la cap, afacerile primilor 10 jucători din piaţa construcţiilor au fost, anul trecut, de 3,8 miliarde de lei.
"Datele financiare arată că sectorul construcţiilor din România este unul plin de provocări. Investiţiile fluctuante ale statului, dublate de incertitudinea din piaţa creditelor imobiliare din ultima perioadă determină un mediu de business instabil, în care certitudinea este un cuvânt necunoscut, iar programarea multianuală este încă la stadiul aspiraţional. Avem, din păcate, o creştere economică bazată în primul rând pe consum şi prea puţin pe dezvoltare de produse, proiecte, acţiuni pe termen mediu şi lung. În absenţa unor investiţii cu plus valoare, cu dezvoltare pe orizontală, afaceri care să angreneze business-uri conexe, această creştere economică riscă să se topească precum un bulgăre de zăpadă. Construcţiile rămân, astfel, cel mai semnificativ indicator privind evoluţia pe baze sănătoase a României, iar acesta se află, încă, într-o zonă fluctuantă, fără perspective reale pozitive", au precizat analiştii de la KeysFin.
