De la case de locuit mari, la pensiuni
La începutul anilor 90", doar câteva localităţi, în special staţiunea Arieşeni, erau cunoscute pentru potenţialul turistic. Lipsa colectivizării şi liberalizarea circulaţiei terenurilor după 1990 aveau să conducă la o explozie a construirii de case de vacanţă şi de pensiuni. Creşterea valorii terenurilor în zona staţiunii Arieşeni a condus la creşterea interesului investiţional pentru localităţi precum Gârda de Sus, Albac şi chiar Vadul Moţilor. Cum şi aceste zone au devenit, în timp, aglomerate, investitorii s-au orientat şi către localităţi mai puţin cunoscute şi explorate cum este comuna Horea, care încă îşi aşteaptă clasificarea ca staţiune turistică.
Investitorii şi turiştii sunt atraşi de frumuseţea locurilor şi de monumente ale naturii, precum gheţarul de la Scărişoara, "brand"-urile locale, cu valoare naţională, precum Avram Iancu sau Târgul de fete de pe Muntele Găina. "Oferta" turistică a zonei este completată şi de avantajele sezoniere - răcoare în verile foarte călduroase şi multe luni de iarnă cu zăpadă abundentă.
De la case de locuit mari, la pensiuni
Zona munţilor Apuseni este caracterizată de un relief în care alternează ariile plane şi cele cu înclinaţie foarte mare. Astfel terenuri pretabile construcţiilor se găsesc din abundenţă. Valea Arieşului Mare şi, mai ales, Albac până la Gârda şi Arieşeni, a cunoscut o dezvoltare destul de puternică a construcţiei de pensiuni. Valea Arieşului Mic s-a dezvoltat mai slab din punct de vedere turistic, dar dă semne că va cunoaşte o evoluţie interesantă în următorii ani.
Una din cauzele dezvoltării lente din zonă este starea extrem de proastă a drumului ce leagă Avram Iancu de Câmpeni. În plus, localnicii din Vidra şi Avram Iancu nu vor să îşi vândă terenurile către investitori.
Nicodim Chira, secretarul comunei Avram Iancu, ne-a declarat: "Oamenii ţin foarte tare la pământul lor şi nu ştiu de ce. Cred că aşteaptă să mai crească preţul. Ştiu un caz în care proprietarului i s-a oferit 15 euro/mp pentru o suprafaţă de 200 mp şi nu a vrut să vândă".
Totuşi, pe Valea Arieşului Mic, se construieşte mult. Trecătorul ocazional poate observa câteva zeci de case mari aflate în construcţie. Majoritatea aparţin, însă, localnicilor.
Valentin Claudiu Brici, secretarul comunei Vidra, ne-a spus: "Oamenii au strâns ceva bani şi i-au investit în construirea de case mari, cu mai multe camere. Aceste locuinţe sunt, în special, pentru copiii lor. Nu este însă exclus ca, în momentul în care va creşte afluxul de turişti, proprietarii să înceapă să le ofere găzduire, mai ales în perioadele de sărbători. Altminteri, oamenii se tem să construiască o pensiune clasificată de frica lipsei unui flux corespunzător al turiştilor, dar şi de frica impozitelor pentru această activitate".
Arieşeniul prinde urma zonelor foarte dezvoltate
La Arieşeni, gradul de dezvoltare a construcţiei de pensiuni se apropie de zonele deja consacrate din Bran-Moeciu sau Mărginimea Sibiului. Dintre numeroasele construcţii cu destinaţia de pensiune, numai circa 100 de imobile sunt clasate ca atare. Printre cele mai mari se numără "Vraja Muntelui", "Vila Vanc", "Pensiunea Gianina" sau "Vila Giulia". Pe lângă acestea, mai sunt circa 50-60 de particulari care oferă cazare. Lor li se vor adăuga, în viitorul apropiat, în jur de 30-40 de pensiuni aflate deja în construcţie, la finele lunii mai.
Cele mai căutate zone pentru construcţii sunt centrul Arieşeniului, cu ieşirea către Gârda, dar şi la limita cu judeţul Bihor, către pârtia de schi existentă la Vârtop. Preţul terenurilor a crescut de la 30-80 de euro/mp în primăvara anului trecut până la 50-100 de euro/mp în luna mai a acestui an. Tranzacţiile cu terenuri au crescut, în ultimul an, cu 10-15%, faţă de perioada precedentă.
Cel mai mult se interesează de achiziţionarea de terenuri în zona Arieşeniului bihorenii, urmaţi de clujeni, timişoreni şi bucureşteni. La coada topului, se regăsesc locuitorii din Arad şi Alba Iulia. Primarul Arieşeniului, Vasile Marin Jurj, ne-a precizat că autorităţile încă mai lucrează la scoaterea zonei Bubeşti - Vârtop din domeniul forestier deoarece doresc dezvoltarea unei zone exclusiv turistică. Domnia sa ne-a explicat: "Odată cu finalizarea acestei proceduri, nu va dura mult până să dăm în folosinţă cea de-a doua pârtie de schi. Aceasta, împreună cu cea existentă la Vârtop, va creşte, cu siguranţă, interesul turistic pentru zona noastră".
Succesul Arieşeniului se datorează şi zonelor pitoreşti precum Gheţarul Vârciorog, Izbucul Tăuzului, Cascada Vârciorog, Cuiba Mare şi Cuiba Mică, precum şi groapa Ruginoasa.
În ultimul an, Primăria Arieşeni a mai primit peste 50 de solicitări de eliberare a autorizaţiilor de construire pentru case de vacanţă. Autorităţile locale sus-ţin că este greu de făcut o distincţie între imobilele care sunt, cu adevărat, locuinţe de vacanţă şi pensiunile mascate.
Creştere de 10% a autorizaţiilor pentru pensiuni şi case de vacanţă la Gârda de Sus
Al doilea loc în topul celor mai căutate locaţii de vacanţă din Ţara Moţilor este ocupat de comuna Gârda de Sus, situată la 100 km de Alba. Dacă în 2007 erau circa 40 de pensiuni, numărul lor va spori, în 2008, cu circa 10%, au concluzionat edilii locali în baza autorizaţiilor de construcţie eliberate. Mai există, însă, circa 30 de pensiuni neclasificate.
Pentru case de vacanţă, numărul de autorizaţii de construcţie solicitate se ridică la aproximativ acelaşi nivel cu cel al pensiunilor. Creşterea anuală pe acest segment de piaţă este de circa 10-15%, ne-a declarat primarul Marin Vârciu.
Preţul terenurilor a ajuns la peste 50 de euro/mp în zonele cele mai solicitate - Satul Gârda şi Satul Gheţar. Tranzacţiile cu terenuri cresc, anual, cu circa 10-15% cei mai interesaţi în această privinţă arătându-se timişorenii, arădenii, clujenii şi bucureştenii.
Primarul Marin Vârciu susţine că zona comunei Gârda de Sus este atractivă datorită unor obiective turistice precum Gheţarul de la Scărişoara.
Proiecte inspirate din arhitectura tradiţională
Un proiect interesant este cel legat de conservarea arhitecturii populare din zona Munţilor Apuseni. Primăria din Gârda de Sus oferă celor interesaţi posibilitatea de a folosi proiecte de case de vacanţă, care reprezintă o modernizare a arhitecturii tradiţionale din Apuseni, caracterizată prin parter înalt din piatră, pridvor şi acoperiş înalt din şindrilă. Marin Vârciu ne-a menţionat: "Se admit şi adaptări de genul acoperiş din tablă. Nu oricine îşi poate permite un acoperiş din şindrilă pentru că preţul merge undeva la 1,5 milioane de lei/mp şi necesită o tehnologie mai complicată". Proiectul de arhitectură este aplicabil atât pensiunilor, cât şi caselor de vacanţă.
Comuna Gârda de Sus promite, în anii următori, o dezvoltare susţinută şi pentru că va beneficia de o îmbunătăţire a infrastructurii. În acest an, va fi finalizată investiţia de 4,1 milioane de lei pentru realizarea alimentării cu apă în satele Gheţar, Ocoale, Dealul Frumos, Hănăşeşti şi Mununa.
Primăria Albac va construi o pensiune
În comuna Albac, declarată de câţiva ani staţiune turistică de interes local, se remarcă o nouă etapă a dezvoltării construcţiilor noi. La finele lunii mai, pe lângă cele 42 de pensiuni existente, s-au mai adăugat două, iar alte 6-7 erau în diferite stadii de finisare. Printre cele mai mari pensiuni existente se numără "Perla Arieşului" şi "La Tovipan". Cu toate acestea, primăria din localitate a achiziţionat, într-o zonă mai puţin căutată, un teren pe care doreşte să construiască un liceu cu internat şi fermă, investiţie în valoare de şapte milioane de euro. Clădirea internatului va fi una de mari dimensiuni şi, în perioadele de vacanţă, va servi drept pensiune turistică de tip tabără şcolară. Autorităţile locale vor asfalta şi drumurile comunale către satele Costeşti şi Dealul Lămăş.
Preţul terenurilor bune pentru construcţii, cel puţin în zona centrală a staţiunii, s-a dublat ajungând de la circa 30 de euro/mp în primăvara anului trecut la o medie de 50-60 de euro/mp în luna mai a acestui an.
Viceprimarul localităţii Albac, Nicolae Costea, ne-a declarat: "Sunt terenuri puţine şi foarte solicitate. Nu înţeleg de ce se înghesuie lumea în vale, din moment ce mai la deal şi nu la distanţe foarte mari, între 500 de metri şi 3 km se poate cumpăra la un preţ între 5.000 şi 10.000 de lei un hectar. Sunt terenuri bune, care beneficiază şi de utilităţi precum electricitate şi apă".
O explicaţie pentru preţul mare al terenurilor centrale este şi faptul că, în viitorul apropiat, Albac va beneficia de canalizare. Proiectul, cu termen de finalizare în august 2008, este finanţat de Guvern prin programul de dezvoltarea a infrastructurii din spaţiul rural.
Case de vacanţă prin programul "Acasă la Horea"
Primarul din Horea, Ioan Olaru, susţine că, începând din primăvara anului trecut, s-a făcut remarcată o creştere a interesului pentru achiziţia de terenuri în zona localităţii unde a trăit conducătorul răscoalei de la 1784. Domnul Olaru se laudă cu reuşita de a fi adus în zonă un mare operator de telefonie mobilă astfel încât, în momentul de faţă, comunicaţiile nu mai reprezintă o problemă.
În mod surprinzător, în ultimul an, preţul terenurilor a rămas constant la 27-30 de euro/mp, cu toate că ritmul de tranzacţionare a crescut. Solicitările vin din partea cetăţenilor străini (francezi şi belgieni), dar şi din partea unor investitori din Tulcea sau Cluj.
Preocuparea autorităţilor locale pentru dezvoltarea infrastructurii turistice rămâne, însă, o prioritate având în vedere programul "Acasă la Horea", iniţiat anul trecut. Prin acest program, primăria a scos la vânzare 40 de loturi de circa 4-500 mp fiecare. Şase dintre acestea au fost deja vândute şi, după cum ne-a arătat Corneliu Olaru, acolo deja s-au ridicat pensiuni şi case de vacanţă. În întreaga localitate, mai sunt cinci imobile în curs de finalizare şi încă 30 func-ţionale. Administraţia locală nu ştie câte din casele construite funcţionează şi ca pensiuni.
Primarul comunei Horea ne-a mai declarat: "La iarnă, vom da drumul şi pârtiei de schi cu tot cu instalaţia de teleschi. În scopul dezvoltării sectorului de divertisment, a fost dat în folosinţă şi un teren de sport cu iarbă sintetică. Comuna beneficiază, de anul trecut, şi de aducţiuni de apă, proiect finalizat în urma unei investiţii de 400.000 de lei". Pentru a facilita accesul în diferite zone cu potenţial pentru construcţii şi nu numai, se doreşte şi asfaltarea a 15 km de drumuri comunale, restul până 30 km urmând să fie pietruite. Investiţia, în valoare de patru milioane euro, urmează să fie suportată din fonduri guvernamentale.
Facilităţi pentru investitorii în turismul din comuna Avram Iancu
Stadiul limitat de dezvoltare a turismului de pe Valea Arieşului Mic a reprezentat un motiv constant de nemulţumire pentru locuitori. Secretarul primăriei din localitate, Nicodim Chira, ne-a precizat că, odată cu realizarea drumului din comună, a crescut cu peste 50% achiziţia de terenuri în zonă. Investitorii sunt din Timişoara, Oradea, Bucureşti, Craiova şi Constanţa, iar primăria le oferă tot sprijinul pentru identificarea terenurilor de care au nevoie.
Primarul localităţii, Sandu Heler, ne-a declarat: "Avem tot interesul să dezvoltăm turismul. Comuna se numără printre cele mai îmbătrânite ca medie de vârstă din întregul judeţ. Foarte mulţi locuitori au plecat din lipsă de perspective şi au lăsat terenuri în paragină astfel că scoaterea la vânzare a acestor loturi nu va reprezenta o problemă. Noi oferim facilitatea scutirii a 50% din impozite pentru cine va dori să vină să investească în turism".
Dezvoltarea de case de vacanţă este ceva mai intensă în ultima vreme. La finele lunii mai, erau cinci astfel de construcţii, iar oficialii primăriei cred că numărul lor se va dubla în scurt timp. Pe lângă faptul că mare parte din localnici nu vor să-şi vândă terenurile, ritmul de dezvoltare imobiliară este îngreunat şi de faptul că cea mai mare parte a spaţiului construibil este situată pe malul drept al râului Arieşul Mic, în timp ce şoseaua se află pe malul stâng. Acest lucru conduce la necesitatea realizării a numeroase poduri. "Investitorii care s-au arătat interesaţi de achiziţia terenurilor ne-au, spus, totuşi, că realizarea podurilor nu ar prezenta nicio problemă pentru ei", ne-a mai declarat primarul comunei.
Silviu Prigoană vrea să amplaseze şapte centrale eoliene pe Muntele Găina
Odată cu realizarea drumului către Comuna Avram Iancu, autorităţile se aşteaptă ca investitorii să se înghesuie să cumpere terenuri în zonă. Nicodim Chira ne-a povestit că deja există nu mai puţin de trei proiecte care vizează dezvoltarea turismului. Primul dintre aces-tea este reprezentat de concesionarea, către o societate din Timişoara, a unei suprafeţe de 2.000 hectare la limita extravilanului comunei, acolo unde aceas-ta se învecinează cu Vidra, în scopul realizării unui domeniu de vânătoare. Un al doilea proiect este cel legat de realizarea unei pârtii de schi pe versantul nordic al Muntelui Găina. În fine cel de-al treilea proiect aparţine lui Silviu Prigoană, care s-a arătat interesat să amplaseze, în zona Biharea-Găina, nu mai puţin de şapte centrale eoliene. "Dacă tot a venit să-şi facă centrale eoliene şi-o face el şi ceva turistic", crede Nicodim Chira.
În Vidra se construiesc case mari
În Vidra, cealaltă comună de pe Valea Arieşului Mic, este mai avansată construcţia de pensiuni şi case de vacanţă. Există deja două pensiuni clasificate cu câte 3 margarete, ambele construite prin programul SAPARD şi o a treia care oferă în mod oficial cazare. Supremaţia o deţin tot casele de vacanţă (care pot fi şi pensiuni mascate), în număr de 10-15.
Localnicii vorbesc, însă, de existenţa a numeroase pensiuni în Vidra. Este foarte probabil ca, din zecile de case mari care se construiesc anual de către localnici, unele să ofere găzduire turiştilor. "Interesul din partea investitorilor pentru cumpărarea de terenuri a crescut, în ultimul an, cu circa 50%, dar au fost puţine tranzacţii încheiate", susţine secretarul primăriei, Valentin Claudiu Briciu.
Preţul terenurilor scoase la vânzare este de circa 15-25 de euro/mp, dar se mai aşteaptă scumpiri, ne-a mai spus domnia sa.
Cei mai interesaţi de achiziţia de terenuri se arată timişorenii, apoi bucureştenii, arădenii, clujenii şi chiar cei din Alba Iulia. Teren bun pentru construcţii se găseşte în luncă. "Circa 20% din suprafaţa existentă în zona şoselei principale din localitate este bună pentru construcţii turistice", afirmă secretarul comunei. Şi aici interesul legat de dezvoltarea turismului este primordial, tot din cauza scăderii cererii pentru masa lemnoasă.
Primăria este parteneră cu cea din Avram Iancu la realizarea domeniului de vânătoare. În acest scop, comuna Vidra a concesionat nu mai puţin de 800 de hectare. Administraţia comunei este dispusă să acorde diverse facilităţi investitorilor, în acest scop realizând deja o campanie de promovare.
Vadul Moţilor este căutat datorită poziţionării
Comuna Vadul Moţilor beneficiază de avantajul poziţionării la întretăierea drumurilor între văile Arieşului Mic şi Arieşului Mare, la circa 9-10 km de Câmpeni, pe drumul naţional. Terenul, marcat de numeroase pante, nu prea permite o dezvoltare masivă. Există trei pensiuni mari şi încă una în construcţie la intrarea în comună.
"Înainte de anul 2000, am avut destul de multe solicitări de construcţii, mai ales de case de vacanţă. Veneau şi câte 6-7 asemenea cereri în fiecare an. Acum interesul a mai scăzut şi se limitează la două - trei construcţii pe an", ne-a declarat Melania Briciu, secretarul comunei. Totuşi, sunt multe terenuri la vânzare şi chiar case care se pot transforma în pensiuni.
Pentru terenuri există multe oferte de vânzare atât în centru, cât şi spre satul Pojorâta. Proprietarii cer aproximativ 30 de euro/mp. Casele scoase la vânzare costă în jur de 300.000 de lei.
Apusenii, abia la începutul dezvoltării turistice
Autorităţile locale din zona Tării Moţilor susţin că, încă, există destul loc pentru dezvoltarea puternică a construcţiilor de pensiuni, hoteluri şi case de vacanţă. Preţul terenurilor este scăzut în unele zone ca Avram Iancu sau Albac. Insistenţa unor primării pentru rezolvarea problemei drumurilor, apei şi canalizării va aduce din ce în ce mai mulţi turişti, mai ales că o parte din investiţiile din infrastructură au fost finalizate.
Lemnul rămâne principala materie primă pentru case de vacanţă şi pensiuni
Cele mai multe pensiuni din Ţara Moţilor sunt construite din lemn. Circa jumătate din cele 800 - 1.000 de pensiuni existente în zonă (inclusiv cele nedeclarate autorităţilor) sunt construite din acest material existent din abundenţă şi exploatat intensiv. Apetitul pentru lemn este lesne de înţeles din moment ce folosirea parţială sau integrală a lui în cadrul unei construcţii scade preţul final cu circa o treime.
Aceeaşi preferinţă se remarcă şi în cazul caselor de vacanţă. Fie că se ridică numai fundaţia din beton şi, în rest, se utilizează lemnul, fie că se foloseşte numai la ultimul etaj şi acoperiş, acest material rămâne o componentă prezentă din belşug la toate construcţiile din zonă. Majoritatea localnicilor au utilaje de prelucrare a lemnului, de la simple "circulare" până la gatere. În rest investitorii folosesc BCA sau cărămidă, în funcţie de posibilităţile financiare.
Turismul cere infrastructură
Construirea numeroaselor spaţii de cazare a ajuns acum în punctul în care cere deja flux mare şi constant de turişti. Reprezentanţii primăriilor din Munţii Apuseni ne-au spus că gradul de ocupare în perioada iernii şi a concediilor din vară (circa jumătate de an) este de 80-90%. În rest, sunt ocupate maxim 20-30% din locurile de cazare. Numai la sfârşit de săptămână, gradul de ocupare în perioadele "moarte" atinge 50%. Principala frână în calea dezvoltării turismului din Ţara Moţilor este reprezentată, în continuare, de starea precară drumurilor, precum şi posibilităţile limitate de transport. Abia la începutul verii lui 2007 s-au realizat câteva investiţii majore: a fost asfaltat drumul de pe Valea Arieşului Mic - între podul peste barajul de lângă localitatea Vidra şi localitatea Avram Iancu. A mai fost asfaltat şi drumul din interiorul comunei Horea, între satul din centrul comunei şi satul Mătişeşti. Autorităţile au reabilitat, parţial, DN 75 Alba Iulia - Oradea, care străbate zona turistică a Apusenilor. Lucrările au vizat fie întărirea malurilor, fie asfaltarea parţială sau plombarea asfaltului existent. Primăriile din zonă au promisiuni că, în cursul acestui an, acest drum va fi reabilitat în întregime. Corneliu Olar, primarul comunei Horea, ne-a precizat că speră ca, în cursul acestui an, să se rezolve şi problema reabilitării drumului Horea - Huedin (15 km), aflat în prelungirea celui reabilitat până la Mătişeşti. Investiţia ar facilita accesul dinspre judeţul şi municipiul Cluj înspre Apuseni, ceea ce ar mări fluxul turistic.
