"Avem nevoie de 50.000 de persoane calificate pentru lucrările de reabilitare termică"

Interviu cu dr. ing. Horia Petran, coordonatorul proiectului BUILD UP Skills Qualishell

Schemă naţională de calificare a forţei de muncă în vederea derulării proiectelor de anvelopare a clădirilor eficiente energetic

Reporter: În ce constă proiectul pe care îl coordonaţi?

Horia Petran: Proiectul BUILD UP Skills QualiShell se derulează în cadrul Pilonului II al acţiunii BUILD UP Skills, parte a Programului Energie Inteligentă Europa al Uniunii Europene, ca o continuare firească a proiectului BUILD UP Skills România (ROBUST) şi are ca obiectiv principal dezvoltarea la nivel naţional şi crearea condiţiilor de implementare pe scară largă şi pe un orizont de timp cât mai lung a unei scheme de calificare cu două componente, dedicate calificării montatorilor de sisteme termoizolante de anvelopă (ocupaţie recent introdusă în Clasificarea Ocupaţiilor din România) şi, respectiv, a montatorilor de sisteme de tâmplărie termoizolantă (ocupaţie revizuită). Această schemă va fi finalizată şi livrată în luna mai 2015 şi va facilita creşterea calităţii lucrărilor de anvelopare a clădirilor în România, sprijinind atingerea obiectivelor de politică energetică durabilă stabilite pentru anul 2020.

Unul dintre obiectivele proiectului îl reprezintă elaborarea de mecanisme eficiente pentru asigurarea implementării schemelor de calificare pe scară largă şi pe o perioadă îndelungată de timp, prin utilizarea reţelelor existente, evaluarea competenţelor dobândite în context informal sau non-formal şi prin promovarea de parteneriate între sistemul educaţional şi sectorul construcţiilor.

În cadrul proiectului vor fi definite mecanisme şi măsuri pentru dezvoltarea de parteneriate pe termen lung, între trei tipuri de actori: şcoli profesionale şi furnizori de servicii de formare; constructori/ antreprenori şi producători/furnizori de tehnologii/materiale de construcţii, cu implicarea tuturor părţilor pentru consolidarea parteneriatelor profitabile.

Pe baza mecanismelor identificate şi a consultărilor cu părţile interesate relevante în cadrul panelurilor de consultare locală şi atelierelor de lucru naţionale/regionale organizate în cadrul proiectului, va fi elaborat un ghid cu instrumente practice pentru implementarea unui parteneriat între sectorul formării profesionale continue (FPC) şi piaţa de construcţii.

Proiectul livrează instrumentele pentru calificare, inclusiv programul de curs, iar calificarea efectivă va fi facută ulterior, de către piaţa furnizorilor de formare profesională în Sistemul Naţional al Calificărilor. Furnizorii de cursuri de formare profesională vor putea adăuga în portofoliul lor noi specializări autorizate de Autoritatea Naţională pentru Calificări.

Reporter: Care este segmentul persoanelor vizate de acest proiect?

Horia Petran: Proiectul se adresează unui grup ţintă format din forţa de muncă din sectorul construcţiilor (angajaţi), antreprenorii (angajatori/companii de construcţii), clienţii/investitorii (beneficiarul final), furnizorii de cursuri de formare profesională continuă, autorităţile publice, producătorii/furnizorii de tehnologii/materiale pentru construcţii, unităţile de învăţământ profesional şi tehnic etc.

Reporter: Ce criterii trebuie să îndeplinească aceştia?

Horia Petran: Nu sunt prevăzute criterii specifice pe care grupul ţintă să le îndeplinească. Proiectul BUILD UP Skills QualiShell îşi propune să contribuie la dezvoltarea sistemului de calificare, a sectorului construcţiilor şi a pieţei de formare profesională astfel încât să se creeze cadrul corect pentru realizarea de clădiri cu performanţă energetică foarte ridicată, pregătind, astfel, implementarea clădirilor cu consum de energie aproape egal cu zero în România. Acest lucru implică schimbarea mentalităţii actuale a actorilor cheie din sectoarele relevante (atât reprezentanţi ai autorităţilor publice, cât şi reprezentanţi ai sectorului privat) şi dezvoltarea de instrumente eficiente pentru calificarea forţei de muncă în construcţii. În acest sens, prin Platforma Naţională pentru Calificare, în cadrul proiectului se realizează un proces dinamic de consultare cu toţi factorii interesaţi, care să permită identificarea barierelor cu privire la calificarea forţei de muncă în construcţii în vederea dezvoltării de soluţii corecte şi validate pentru o piaţă a clădirilor performante energetic în concordanţă cu cerinţele Uniunii Europene.

Reporter: Ce costuri presupune acest demers?

Horia Petran: Bugetul proiectului este de 511.180 euro, din care 75% reprezintă finanţare din partea Uniunii Europene, iar restul de 25% reprezintă contribuţie proprie a echipei.

Reporter: Pe ce perioadă se va desfăşura proiectul?

Horia Petran: Demersul nostru a fost demarat începând cu luna octombrie 2013 şi se desfăşoară pe o perioadă de 20 de luni, respectiv octombrie 2013 - mai 2015.

Reporter: Vor fi desfăşurate cursuri pilot în cadrul acestui proiect?

Horia Petran: Cele două cursuri pilot (pentru montatorii de sisteme termoizolante de anvelopă şi pentru montatorii de sisteme de tâmplărie termoizolantă) se vor derula începând cu luna octombrie a acestui an, cu grupe de aproximativ 20 de participanţi şi pe durata acestora vor fi testate materialele şi instrumentele de formare elaborate în cadrul proiectului. Rezultatele derulării cursurilor pilot vor contribui la identificarea eventualelor îmbunătăţiri pentru a se putea implementa la cel mai înalt nivel schema de calificare dezvoltată în cadrul proiectului.

Reporter: Ce feedback aşteptaţi în urma derulării acestui proiect?

Horia Petran: În urma derulării proiectului, sperăm că piaţa formării profesionale (furnizorii de cursuri) să adăuge în portofoliul propriu noile specializări şi să înceapă cursurile de calificare. Asta înseamnă că piaţa formării profesionale va trebui să funcţioneze eficient, iar pentru acest lucru sunt necesare câteva schimbări esenţiale. Trebuie să ne dorim calitate, trebuie să avem cerinţe minime de performanţă atunci când facem investiţii în creşterea performanţei energetice din fonduri publice şi trebuie să generăm o schimbare de mentalitate atât în rândul angajatorului - care trebuie să înţeleagă că pentru a creşte calitatea serviciilor oferite trebuie să investească în calificarea forţei de muncă -, cât şi în rândul lucrătorului care are posibilitatea să se califice şi să rămână să construiască în România. Un alt aspect esenţial este reconsiderarea meseriilor din sectorul construcţii şi restabilirea imaginii lor pozitive în societate.

Ca un impact cuantificabil al proiectului, ne dorim ca până în 2020 să fie calificate aproximativ 26.000 de persoane pentru a combate decalajul existent al forţei de muncă calificate.

Ocupaţiile alese pentru a fi încadrate în această etapă a proiectului au fost evidenţiate ca având cel mai mare decalaj intre necesarul forţei calificate de muncă pentru execuţia lucrărilor de anvelopare a clădirilor eficiente energetic şi numărul muncitorilor calificaţi existenţi. Necesarul de forţă de muncă estimat (2012) în sectorul construcţiilor pentru orizontul de timp 2020 a fost de circa 152.000 de lucrători (scenariul ambiţios), din care necesarul de calificare pentru ocupaţia de izolator este de 49.700 de lucrători, iar pentru cea de asamblator-montator tâmplărie de 4.700 de lucrători (ambele în scenariul optimist/ambitios).

Reporter: Câte persoane sunt vizate în cadrul proiectului?

Horia Petran: Cele două scheme de calificare se adresează unei mase mari, însă ţinta până în 2020 este de 26.000 de persoane calificate. Cursurile pilot derulate în cadrul proiectului vizează, în total, în jur de 40 de participanţi.

Cursurile sunt structurate modular în concordanţă cu competenţele definite prin standardele ocupaţionale relevante, astfel încât să se asigure flexibilitatea în implementarea programului de formare şi accesul lucrătorilor parţial calificaţi (meserii înrudite sau cu competenţe dobândite în context non-formal sau informal) în raport cu paleta de competenţe aferente unei ocupaţii.

Reporter: Ce domenii sunt vizate?

Horia Petran: Proiectul vizează sectorul construcţiilor în general, cu focalizare pe creşterea performanţelor energetice ale clădirilor (noi şi existente supuse reabilitării) şi pe formarea profesională continuă a forţei de muncă din şantier.

Reporter: Cursurile vor fi avizate de autorităţile din domeniul educaţional?

Horia Petran: Noile specializări dezvoltate în cadrul proiectului vor fi autorizate de Autoritatea Naţională pentru Calificări, astfel încât furnizorii de cursuri de formare profesională le vor putea adăuga fără probleme în portofoliul propriu.

Ideea proiectului QualiShell a apărut în urma analizei efectuate în cadrul proiectului BUILD UP Skills România (ROBUST) (Analiza Status Quo publicată în luna august 2012), care a evidenţiat o serie de ocupaţii cu relevanţă maximă pentru eficienţa energetică în clădiri, precum electrician în construcţii, instalator în construcţii, izolator, montator sisteme de tâmplărie, care necesită o completare semnificativă a competenţelor existente sau definirea de competenţe, fiind necesară chiar dezvoltarea de calificări noi. Dintre acestea, cele două ocupaţii abordate în cadrul proiectului QualiShell au fost evidenţiate ca având cel mai mare decalaj între necesarul forţei calificate de muncă pentru execuţia lucrărilor de anvelopare a clădirilor eficiente energetic şi numărul muncitorilor calificaţi existenţi.

Tot în cadrul proiectului ROBUST a fost elaborată Foaia de Parcurs pentru Calificarea Forţei de Muncă din Domeniul Construcţiilor pentru îndeplinirea obiectivelor 2020. În cadrul proiectului QualiShell este implementat unul dintre obiectivele foii de parcurs, şi anume dezvoltarea de scheme naţionale de calificare pentru realizarea clădirilor cu performanţă energetică ridicată.

Reporter: Care sunt necesităţile domeniului, din punct de vedere al forţei de muncă?

Horia Petran: O mare parte dintre companiile de construcţii preferă să lucreze cu forţă de muncă necalificată, invocând diferite motive pentru neimplicarea acestora în programe de formare profesională, precum restricţii legate de costuri, de timp şi plecarea muncitorilor calificaţi către alte companii.

Avem mare nevoie de oameni calificaţi pentru a putea realiza clădiri performante din punct de vedere energetic: un scenariu optimist (ambiţios) estimează un necesar de circa 50.000 de persoane calificate pentru proiectele de reabilitare termică şi construirea de clădiri noi la standarde de performanţă energetică actuale şi previzionate până în 2020, pe cele două ocupaţii.

Este necesară realizarea unei schimbări a atitudinii angajatorului şi a angajatului pentru a putea fi creat cadrul corect de execuţie a lucrărilor de calitate în clădiri performante energetic. Angajatorii, care, în prezent, sunt influenţaţi de teama de a pierde angajaţii bine instruiţi în care au investit resurse financiare şi de timp (adesea se întreabă "Dacă îi calific şi pleacă?") încep să îşi pună problema realizării de clădiri cu performanţă energetică ridicată (la care exigenţele de calitate sunt foarte ridicate) utilizând personal necalificat corespunzător ("Dacă nu îi calific şi rămân?"). Presiunea pe care ar putea să o facă angajaţii calificaţi în sensul creşterii în mod nejustificat şi necorelat cu performanţa dovedită la locul de muncă a nivelului salarial ar trebui abordată prin cuantificarea creşterii eficienţei şi implicit a productivităţii lucrărilor executate. Pe de altă parte, angajaţii trebuie să înţeleagă faptul că obţinerea unei calificări (prin urmarea unui program finalizat cu certificat de calificare) este esenţială atât în interes propriu, cât şi pentru a contribui la creşterea calităţii lucrărilor de construcţii. Urmarea unui program de calificare implică şi generarea unei atitudini de autocontrol în execuţia lucrărilor care sunt în responsabilitatea unui montator de sisteme de anvelopă la realizarea sau reabilitarea unei clădiri performante energetic, cu implicaţii favorabile asupra întregului proces de asigurare a calităţii în construcţii.

Reporter: Ce alte lipsuri mai are sectorul de profil?

Horia Petran: Un aspect esenţial în acest sens îl reprezintă lipsa cerinţelor de calitate în ceea ce priveşte lucrările de construcţii, iar o soluţie ar fi introducerea, în caietele de sarcini, pentru realizarea lucrărilor de reabilitare termică a clădirilor, a obligativităţii firmelor de construcţii de a utiliza personal calificat. O altă soluţie pentru asigurarea calităţii în construcţii poate fi introducerea criteriilor specifice de calitate în ghidurile aferente programelor operaţionale pentru perioada 2014-2020. Până la generalizarea obligativităţii utilizării exclusiv a personalului calificat la execuţia lucrărilor de construcţii la realizarea de clădiri performante energetic din fonduri publice, este foarte importantă recunoaşterea companiilor de construcţii care au investit în calificarea personalului propriu (şi în general în calitate), acest lucru putând fi realizat prin acordarea de punctaje suplimentare firmelor cu forţa de muncă certificată care participă la licitaţii publice de lucrări.

Alte lipsuri sunt legate de sursele de finanţare pentru calificarea forţei de muncă şi neimplicarea beneficiarilor lucrărilor de constructii în definirea clară a cerinţelor de calitate a execuţiei şi în verificarea îndeplinirii acestora.