Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 8 / 2024

Blocuri noiÎnlocuirea încălzirii la nivel de bloc cu centrale termice de cvartal pe bază de energie regenerabilă

F.A. Consilier /

Înlocuirea încălzirii la nivel de bloc cu centrale termice de cvartal pe bază de energie regenerabilă
  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    Mai mulţi dezvoltatori imobiliari au construit, pe banii lor, mii de locuinţe noi, în judeţul Ilfov, locuinţe despre care Societatea Română Geoexchange susţine că încalcă reglementările legale în domeniul energetic, respectiv Directiva Europeană 2010/31/EC şi Legea 159/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor.

    Societatea Română Geoexchange (SRG) este o organizaţie neguvernamentală implicată de peste zece ani în valorificarea energiei pământului în instalaţiile de încălzire/răcire destinate clădirilor, aşa numitele sisteme de încălzire / răcire cu pompe de căldură geotermale.

    SRG a trimis Prefecturii Judeţului Ilfov o adresă în care solicită ca Prefectura să dispună respectarea legii în modul de aprobare al PUZ-urilor şi PUD-urilor în construcţia de noi clădiri şi, totodată, să intervină pe lângă Ministerul Mediului pentru includerea utilizării sursei geotermale de energie în Caietul de sarcini al Proiectului lansat recent în licitaţie publică cu titlul "Transformarea unui oraş din România într-un model regional de dezvoltare aplicat unei localităţi din Judeţul Ilfov".

    Construcţiile rezidenţiale noi din Ilfov respectă standardul actual de reabilitare termică

    În sudul Capitalei, dezvoltatorii rezindeţiali au realizat pe bază de proiecte proprii, "enclave" rezidenţiale pe arii de 8.000 - 11.000 m2 cu blocuri având un regim de înălţime mic de parter + patru etaje, maximum cinci etaje, regim dictat de reţelele edilitare existente ale oraşului Popeşti - Leordeni.

    Toate blocurile de locuinţe sunt construite din cărămidă, sunt termoizolate exterior cu polistiren expandat de 10 cm (tehnologie termosistem) şi au ferestre exterioare din profile din plastic cu patru camere şi câte două foi de geam în tehnologie LOW-E cu argon. Aceasta soluţie este identică cu cea prevăzută de standardul de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe construite în perioada 1950 - 1989 şi prevăzut de OUG nr 18/2009, Legea nr 158/2011 şi OUG nr 63/2012.

    Toate blocurile de locuinţe nou construite folosesc gazele naturale pentru alimentarea instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum. Sistemele sunt individuale, la nivel de bloc, cu contorizare pe fiecare apartament.

    Preşedintele SRG, prof.dr. ing. Robert Gavriliuc, afirmă: "Este lăudabil faptul că dezvoltatorii români oferă populaţiei locuinţe noi la nivelul sumelor oferite de programul Prima Casă, adică maximum 70.000 euro (TVA inclus). Dar, pe de altă parte, iniţiativa investitorilor este umbrită de aspecte energetice defavorabile care se multiplică rapid şi necontrolat pe măsura creşterii numărului de blocuri şi apartamente astfel realizate".

    Sistemul de termoizolare al unui bloc de locuinţe nou nu poate să fie identic cu cel al unui bloc din 1950 reabilitat în 2013

    Condiţia impusă unui bloc de locuinţe vechi reabilitat termic este legată de un consum specific anual de energie pentru încălzire mai mic de 100kWh/ (m2
    an) pentru suprafaţa utilă încălzită.

    Pentru a fi considerate sustenabile şi după anul 2020, când toate locuinţele noi vor trebui să fie nNZEB, adică aproape zero energie din surse neregenerabile de energie, blocurile noi de locuinţe trebuie să asigure un consum mai mic decât 50kWh/(m2
    an) pentru încălzire, ventilaţie şi apă caldă de consum, susţine preşedintele SRG. În acest sens, domnia sa menţionează că există soluţii tehnice pe piaţa autohtonă a materialelor de construcţii. Aceasta oferă actualmente materiale noi cu rezistenţe termice sporite, mai bune decât polistirenul expandat, cum ar fi, de exemplu, polistirenul grafitat cu o conductivitate termică
    =0,031 W/(m
    K) foarte stabilă în timp. La o grosime a izolaţiei de 15 cm, în combinaţie cu cărămida eficientă de 30 cm, polistirenul grafitat asigură o rezistenţă termică corectată a întregii structuri de 5 (m2
    K)/W, adică de circa două ori mai mare decât a unui perete opac dintr-un bloc de locuinţe vechi reabilitat termic. Măsura trebuie obligatoriu completată de alegerea unui profil din plastic cu un vitraj din trei foi de geam, care să asigure o rezistenţă termică a ansamblului de peste 1 (m2
    K)/W pentru ferestrele exterioare, mai precizează domnul Gavriliuc.

    În acelaşi timp, arderea directă a gazului natural în scopuri de încălzire şi preparare apă caldă de consum la clădiri noi este interzisă în multe ţări din vestul Europei, cum sunt de exemplu Elveţia sau Suedia, iar acolo unde nu este interzisă, problema preţului este din ce în ce mai critică.

    Preţul prohibitiv al gazului natural îl face inabordabil iar tendinţa sa de creştere este vizibilă în acest moment şi în România. Este foarte greu de anticipat la ce preţ ar urma să procure România gaze naturale din import în perioada de până în anul 2020, dar preţul probabil este în plaja 580-800 USD/1.000 Nm3 în funcţie de preţul în USD al barilului de petrol.

    În această situaţie este plauzibil că în România preţul gazelor de 297 USD/1.000 m3 (din 2012) să se dubleze practic până în 2020 sub presiunea FMI şi a Comisiei Europene. O astfel de realitate în care preţul gazului natural ar putea să se dubleze în următorii şapte ani nu poate fi neglijată.

    Centrale termice de cvartal RES în locul încălzirii pe gaz natural la nivel de bloc

    Propunerea SRG constă în înlocuirea gazului natural şi a încălzirii la nivel de bloc cu sisteme centralizate pe locaţii prin construcţia unor centrale termice de cvartal care să utilizeze surse regenerabile de energie geotermală şi solară.

    Centralele termice de cvartal pot fi realizate pe terenuri proprietate publică ale autorităţilor publice locale, prin parteneriate "public-privat" cu investitori privaţi de tip ESCO (n.r. Energy Services Companies - companii de servicii energetice), recrutaţi chiar din rândul actualilor dezvoltatori imobiliari.

    Lucrările ar urma să acopere şi clădirile care oferă servicii publice câtă vreme investitorii, la cererea cumpărătorilor apartamentelor, au început să construiască deja grădiniţe şi şcoli. În acest fel s-ar diminua costurile investiţiilor imobiliare, putându-se disponibiliza fonduri pentru sporirea gradului de confort al apartamentelor noi realizate prin programul "Prima Casă", adică termoizolaţii de calitate, ventilaţii interioare, dispozitive de protecţie solară etc.

    Avantajele soluţiei propuse de SRG

    Pentru a vă face o idee asupra ordinului de mărime al efectului indus de măsurile propuse de SRG asupra performanţelor ce se pot obţine în blocurile noi de locuinţe, vă prezentăm următoarele date:

    Un cvartal actual în Popeşti-Leordeni situat nu departe de staţia de metrou Dimitrie Leonida are actualmente patru blocuri, fiecare cu 16 apartamente. Programul de construcţie continuă în anul 2013 cu încă nouă blocuri, ceea ce înseamnă 144 locuinţe amplasate pe un teren de 8000 m2. În 2014 se vor adăuga acestor locuinţe încă 11 blocuri situate pe un teren adiacent de 11.000 m2, ceea ce înseamnă încă 176 apartamente. Datele au fost prezentate de investitori la Conferinţa "Eficienţa Energetică a Noilor Dezvoltări Imobiliare" din 21 iunie 2013 - Bucureşti, organizată de Bursa Construcţiilor.

    Cele 144 locuinţe care vor fi finalizate în anul 2013 consumă, conform calculelor SRG, peste 1.240 MWh/an gaz natural, adică peste 1.364 MWh/an energie primară ceea ce înseamnă un consum specific pentru încălzire şi apă caldă de consum de circa 171 kWh/ (m2
    an), adică o valoare cu mult mai mare decât cea cerută unor clădiri eficiente energetic.

    La consumul foarte mare de resurse fosile se adaugă o emisie de gaze cu efect de seră (GES) de 31,35 Kg CO2/(m2
    an).

    Costul anual al căldurii se ridică la 59,6 Euro/Gcal şi 5,93 Gcal/apartamentul mediu de 55,5 m2 al zonei. Trebuie menţionat că preţul de producţie calculat de 59,6 Euro/Gcal este cu mult mai mare decât preţul actual de producţie al ELCEN-Bucureşti de 37,2 Euro/Gcal, obţinut la cogenerare.

    Considerăm că cele 176 locuinţe prevăzute pentru anul 2014 ar trebui să se construiască la nivelul contemporan de termoizolare pentru anvelopele blocurilor propus de noi mai sus şi că este imperativ să se renunţe la centralele de bloc pe gaz natural. Acestea ar trebui să fie înlocuite de o centrală termică geo-solară de zonă cu o capacitate de 350kW încălzire/răcire asiguraţi prin pompe de căldură cu sursa pământul, completată cu instalarea a 55 m2 suprafeţe solare de tipul panourilor termodinamice. În acest mod consumul maxim de energie electrică ar fi de 186 MWh/an, ceea ce înseamnă un consum specific maxim de energie primară de 48 kWh/(m2
    an), adică o reducere cu 72% a consumului specific actual de energie primară. În plus s-ar reduce emisiile până la un maximum de 13,3 Kg CO2/(m2
    an), adică o reducere cu 58% a poluării în zonă.

    Aceste rezultate s-ar obţine în condiţiile unui preţ de producţie de 24,2 Euro/Gcal, adică a unei reduceri cu 60% a preţului din soluţia actuală de producere a căldurii.

    Este important de menţionat că prin preţul de producţie redus al căldurii adăugate preţurilor de vânzare practicate actualmente de către dezvoltatorii imobiliari din zonă, adică 750 - 850 euro/m2 suprafaţă construită, blocurile de locuinţe noi din Popeşti -Leordeni din exemplul analizat devin extrem de atractive şi dezvoltatorii imobiliari vor avea şi mai mare succes de piaţă, consideră preşedintele SRG.

    În mod asemănător ar fi obligatoriu să se facă analize şi calcule pentru toate clădirile noi din domeniul terţiar care se dezvoltă în Capitală şi în Judeţul Ilfov (proiecte logistice, clădiri de birouri, centre comerciale, grădiniţe, şcoli etc.). Analizele trebuie extinse şi asupra parcurilor industriale ce vor fi construite în zona metropolitană a Capitalei, completează prof.dr. ing. Robert Gavriliuc.

    Studiu de caz

    Vicepreşedintele SRG, dr.ing.Radu Polizu, prezintă un studiu de caz luând ca exemplu cele 144 locuinţe noi în blocurile din Popeşti Leordeni, construite în 2013, menţionate în analiza SRG. Acestea consumă 704.543 kWh/an energie termică pentru încălzire şi 289.080 kWh/an energie termică pentru prepararea apei calde de consum, conform calculelor SRG. Cei 993.623 kWh/an energie termică înseamnă, rotund, circa 855 Gcal/an.

    Pentru un preţ estimativ al gazului natural situat, în următorii ani, în plaja 580 - 800 USD/1000 mc, cei 993.623 kWh/an energie termică înseamnă 1.240 MWh/an gaz natural sau circa 116.000 Nm3/an, care conduc la o cheltuială anuală cuprinsă între 67.280 USD/an şi 92.800 USD/an sau 50.958 - 70.303 euro/an, pentru un curs de schimb valutar 1 euro = 1,32 USD.

    Aşadar, căldura se produce la un preţ de 59,6 - 82,2 Euro/Gcal cu o medie prezumată de 70 euro/Gcal, cu mult peste preţul de producţie din centralele electrice de termoficare ELCEN Bucureşti care au o vechime de peste 40 ani.

    Sub aspectul performanţei energetice a clădirilor noi construite, indicatorii de performanţă sunt: consumul anual specific de energie primară cu valoarea de 171 kWh/(m2
    an) şi emisia specifică de gaze cu efect de seră (GES) cu valoarea de 31,35 kgCO2/(m2
    an) calculate astfel: 1.240.000 kWhgaz/an x 1,1 kWhep/kWhgaz/(144 apartamente x 55,5m2)= 171 kWhep/(m2
    an) şi 1.240.000kWhgaz/an x 0,202kgCO2/ kWhgaz/(144 apartamente x 55,5m2) = 31,35kgCO2/m2
    an .

    Sunt de făcut două observaţii, şi anume:

    - Cei 171kWh/m2
    an trebuie comparaţi cu performanţa blocurilor de locuinţe realizate în perioada 1950 -1990, reabilitate termic, ale căror valori sunt situate în plaja 160 -240 kWhep/ m2
    an cauzată în principal de vechimea CET-urilor şi de lungimea traseelor de conducte de mii de kilometri, reţele primare şi secundare ale RADET aflate încă în exploatare (1kWh energie termică = 2 kWhep, corespunzător unui randament producere-transport energie termică egal cu 0,5).

    Potrivit domnului dr.ing. Radu Polizu, clădirile cu aceste performanţe energetice nu sunt sustenabile pentru anii ce urmează întrucât după anul 2020, nu vor putea fi construite decât clădiri noi aproape zero energie (nZEB) pentru care anticipăm performanţe energetice cu valorile: 30-50 kWhep/ (m2
    an) consum specific de energie primară pentru încălzire şi apă caldă de consum şi 10-15 kgCO2/m2
    an emisii GES .

    Evident, oamenii vor dori să trăiască acolo, cu cheltuieli lunare mai mici şi fără taxa pe carbon.

    În antiteză, cele 176 locuinţe prevăzute de dezvoltator în locaţia Popeşti-Leordeni, cu finalizare în anul 2014, trebuie să fie construite, după părerea experţilor SRG, la un grad superior de izolare termică, de exemplu: cu rezistenţe termice 5 (m2
    K)/W la pereţi exteriori; 5(m2
    K)/W la acoperiş (terasă); 4,5 (m2
    K)/W pentru placa pe sol şi minim 1.0 (m2
    K)/W pentru tâmplăria vitrată exterioară.

    În astfel de condiţii, consumul anual de căldură pentru încălzire este 644.688 kWh/an iar consumul anual de căldură pentru apă caldă de consum, pentru cele circa 440 persoane locatare, este 353.320 kWh/an.

    Cei 998.000 kWh/an energie termică pot fi asiguraţi de o centrală termică neconvenţională de zonă, cu o capacitate instalată de 350 kW încălzire/răcire care va fi echipată cu pompe de căldură cu sursa pământul şi panouri solare termodinamice alimentate fotovoltaic. Centrala termică va avea nevoie doar de un racord electric de la reţeaua naţională cu un consum de 185 MWh/an. Această cifră conduce la un consum specific de energie primară de 48 kWh/(m2
    an) şi un maxim GES de 13,3 KgCO2/(m2
    an) ce fac construcţiile sustenabile pe întreaga durată de creditare a băncii finanţatoare şi după aceasta perioadă.

    Căldura s-ar produce la preţul de 24,2 Euro/Gcal ceea ce, după părerea experţilor SRG, permite ca o investiţie ESCO, cu o valoare estimativă de circa 500.000 euro, să fie bancabilă şi profitabilă. Aceasta mai ales dacă Legea 220/2008 privind promovarea surselor de energie regenerabilă se va extinde şi la energia termică din RES odată cu creşterea preţului la utilităţile gaz şi energie electrică.

    Cadrul Legal

    Directiva Europeană 2010/31/EC transpusă în legislaţia României prin Legea 159/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, prevede:

    Pentru clădirile noi / ansamblurile de clădiri noi, prin Certificatul de urbanism emis de autorităţile administraţiei publice locale/judeţene competente în vederea obţinerii, în condiţiile legii, a autorizaţiei de construire pentru clădiri, pe lângă obligativitatea respectării cerinţei minime de performanţă energetică, se va solicita întocmirea unui studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă ridicată, în funcţie de fezabilitatea acestora din punct de vedere tehnic, economic şi al mediului înconjurător. Aceste sisteme alternative pot fi:

    - descentralizate de alimentare cu energie bazată pe surse regenerabile de energie;

    - cogenerare/trigenerare;

    - centralizate de încălzire sau de răcire, sau de bloc;

    - pompe de căldură;

    - schimbătoare de căldură sol-aer;

    - recuperatoare de căldură.

    Ştirile zilei

    Revista
    BURSA Construcţiilor

    Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

    Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

    Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

    În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

    Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

    Locuinţe

    Piaţa Imobiliară

    Proiecte

    Amenajări

    Smart City

    Materiale

    Preţuri

    Finanţare

    Investiţii

    Perspective

    Companii

    Internaţional