Activităţile turistice dezvoltă pe orizontală toate serviciile, în mod natural. În prezent majoritatea locaţiilor turistice sunt în mediul rural, iar în extrasezon nu au căutare fără servicii dezvoltate.
Potrivit domnului Mihai Macsim, directorul general al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Ruse (CCIRR), investitoriii din est au nevoie să intre în Uniunea Europeană pentru a câştiga fonduri europene. UE finanţează mai ales domenii precum construcţia de drumuri, poduri, canale, surse de apă potabilă, ecologie şi energie regenerabilă.
Staţiunile balneare pot primi fonduri din Rusia
Pentru a stimula investiţiile est-europenilor în infrastructura turistică, CCIRR, cu sprijinul camerelor de comerţ judeţene, patronatelor din turism şi consiliilor judeţene, a iniţiat un proiect pentru deschiderea unei liste de oferte de oportunităţi în domeniul investiţiilor noi şi reabilitarea staţiunilor balneare: Băile Govora, Băile Herculane, Bâlea, Slănic Moldova, staţiuni din Covasna, Harghita, nordul şi vestul ţării. În general folosesc această alternativă cei care au achiziţionat clădiri şi terenuri, care acum nu mai au valoarea iniţială,
"Noi realizăm o colectă de oferte şi oportunităţi în cataloage, aşa cum am făcut cataloage de ofertă pentru investiţiile de la Soci, de la Kazan, în Tatarstan pentru Universiadă, pentru reţelele de retail din Rusia, de unde au apărut cereri", explică domnul Macsim.
Toate ofertele primite sunt transmise către două bănci din Rusia, Banca Internaţională pentru Cooperare Economică Internaţională (BICE) şi Banca Internaţională de Investiţii (BII), bănci la care şi România este acţionar. Investiţiile în staţiuni balneare au început, dar sunt investiţii mici, de la sute de mii, la câteva milioane, maxim 9-10 milioane de dolari. Acum sunt în negociere o serie de credite. De exemplu, pentru o fermă de produse ecologice animaliere în nordul Moldovei, proiect pentru o staţiune din Moldova de aproximativ 9 milioane de dolari, încă unul de aproximativ 10 milioane de dolari pentru dezvoltarea unei locaţii pentru recuperarea posttraumatică. "Pentru proiectele acestea mai mici, până în 10 milioane de dolari, creditele acestea sunt accesibile, mai ales că în zona turismului recuperarea investiţiei se face rapid, lucrurile se fac repede cu 1-10 milioane de dolari. În schimb, proiectele investiţionale mari, de tipul hidrocentralelor nu aduc venituri pe parcursul vieţii unui om. Investiţiile pe termen lung sunt, în general, investiţii guvernamentale. Nu cred că este rentabil ca aceste investiţii în turism să fie realizate din fonduri guvernamentale, statul trebuie să dezvolte infrastructura, căi de acces, canale navigabile, aeroporturi. România are nevoie de locuri de muncă din domenii care consumă resurse puţine, dar multă manoperă. Din manoperă trebuie să câştigăm", consideră domnul Macsim.
"Vrem să înfiinţăm cel puţin o structură bancară sau fond de investiţii închis. Scopul este de a aduce bani în ţară printr-o astfel de structură, care să poată să se asocieze cu proiectele pentru accesarea fondurilor europene, respectiv de a asigura cofinanţarea, deoarece Guvernul României nu îşi permite să o mai susţină. O bancă nouă este credibilă, nu are debitori, nu are probleme. În prezent planează suspiciuni asupra băncilor existente. Sunt foarte mulţi bani pe piaţă, dar aceştia s-au concentrat în băncile de depozit. Este similar cu legea conservării materiei: nimic nu se pierde, totul se transformă", afirmă domnul Mihai Macsim.
Directorul general CCIRR sintetizează procedură de accesare a acestor credite în felul următor: "Potenţialul beneficiar trebuie mai întâi să înainteze o cerere către CCIRR pe baza unui tipic, menţionând ce active deţine şi pentru ce vrea creditul. Noi o traducem în limba rusă şi o trimitem către cele două bănci. Băncile analizează cererea şi ne trimit înapoi condiţiile de creditare. După aceasta urmează derularea unei corespondenţe între bancă şi solicitant. Cel mai adesea, banca trimite un delegat pe teren. De asemenea, persoanelor juridice le cer certificate de bonitate, de exemplu de la Eximbank sau Registrul Comerţului". De asemenea, CCIRR poate să îi pună în legătură pe solicitanţi cu partenerii Camerei specializaţi în consultanţă financiară. Prin această metodă, în luna iunie erau patru solicitări în evaluare, solicitând cumulat credite de peste 32 milioane de dolari. În general, creditele sunt pe o durată de trei ani, dar ultimul proiect depus a solicitat şi 10 ani pentru derularea creditului. Dobânda practicată este negociabilă, în funcţie de proiect.
Un alt avantaj constă în faptul că băncile menţionate conferă siguranţă, deoarece nu au probleme cu debitorii şi sunt interesate să finanţeze proiecte din străinătate. Maximul de finanţare pe proiect este între 16-19 milioane de dolari. Pentru proiect mari, garantate, creditele pot fi sindicalizate, iar în anumite situaţii, dacă proiectul are şanse mari de câştig, banca se poate implica şi ca finanţator, mai spune domnul Macsim.
Proiectul autostrăzii în zona Mării Negre ar fi şi în interesul României
Pentru a dezvolta turismul în zona Mării Negre, ruşii vor să construiască o autostradă care să unească statele riverane, aceasta şi în contextul dezvoltării staţiunii Soci. Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 70 miliarde de dolari. Cu Ucraina s-a convenit construirea unui pod de autostradă peste strâmtoarea Kerci (n.r. realizează legătura dintre Marea Neagră şi Marea Azov). Concretizarea proiectul podului de la Kerci este prevăzută pentru 2012-2015. Deocamdată se lucrează pe segmentul Ucraina-Rusia şi sunt deja câteva tronsoane de autostradă realizate. România şi Turcia sunt, de asemenea, interesate de proiect. "Lucrările ar fi putut să înceapă de ieri, România trebuie doar să arate deschidere faţă de capitalul rusesc, dar în momentul de faţă există nişte reţineri mai mult sau mai puţin artificile. Turiştii ruşi ar veni în România dacă le oferim facilităţi şi dacă nu ar fi necesară viză. Astfel s-ar dezvolta foarte mult turismul", atrage atenţia domnul Macsim.
De asemenea, portul Constanţa ar putea juca un rol foarte mare în dezvoltarea turismului, de exemplu a turismului de croazieră.
Cerere mare la export pentru energie electrică din România
În paralel cu domeniul turismului, CCIRR desfăşoară proiecte de investiţii în sectorul energetic. "România este interesată să dezvolte capacităţi de producere a energiei electrice pentru că sunt cereri foarte mari de curent electric în Balcani, începând cu Bulgaria, statele din fosta Iugoslavie şi Albania, care doresc să cumpere din România energie electrică. România nu nu mai produce în prezent suficientă energie electrică ieftină. Energia hidro ieftină este preluată de marile combinate energofage, de aluminiu, metalurgice şi constructoare de maşini, care o cumpără mai ieftin pentru a avea produse competitive pe piaţa externă. În plus, multe hidrocentrale sunt în proces de retehnologizare. Este o necesitate
Potrivit domniei sale, dacă România vrea să pună în funcţiune blocurile 3 şi 4 de la Cernavodă va avea nevoie de apă. O variantă propusă pentru asigurarea volumului necesar de apă, vizează construirea unui baraj în zona Brăila-Măcin. Astfel, pe lângă realizarea unei hidrocentrale, se modifică şi nivelul Dunării în amonte. Proiectul ar implica nişte costuri de mai multe miliarde de dolari. Investitorii ruşi sunt interesaţi să realizeze integral acest obiectiv, care a atras şi atenţia chinezilor şi japonezilor, relatează directorul general CCIRR.
Lumea de mâine se va dezvolta cu un consum redus de energie
"Potenţialul energetic al României în domeniul eolian ester relativ limitat şi aleatoriu. Dobrogea mizează pe deplasarea curenţilor de aer est-vest, dar intensitatea este insuficientă. Prin urmare turbinele eoliene pot fi folosite doar la nivel zonal sau local. Oricum, Dobrogea are în momentul de faţă un surplus de energie", susţine domnul Macsim.
În schimb, ar putea mai degrabă să fie utilizată energia solară. În momentul de faţă ea începe să fie competitivă din punct de vedere tehnologic. Viitorul în energetică este atomizarea. Sistemul energetic global, naţional, pe mari trasee, nu mai are viitor, va mai funcţiona maxim 50 de ani, apreciază domnul Mihai Macsim. Energiile viitorului vor fi locale. Energia solară este rentabilă, iar randamentul este foarte bun. Costă nişte bani la început, dar întreţinerea este necostisitoare. Nu poţi scoate de pe piaţă de pe o zi pe alta industria termoelectrică şi electrică clasice şi nici la industria combustibililor fosili nu poţi renunţa aşa uşor. Acestea vor face ca unele oraşe să se desfiinţeze iar altele să se dezvolte pe noi tehnologii. În momentul de faţă, sistemul de conversie a radiaţiilor poate atinge un randament de până la 93%, utilizând un segment mult mai mare din spectrul electromagnetic, nu doar spectrul vizibil, aşa cum utilizează acum panourile fotovoltaice. Astfel, panourile termovoltaice realizează conversia unui spectru foarte larg al undelor electromagnetice.
"Cu toate acestea, combustibilul viitorului este hidrogenul. Cea mai bună variantă pentru obţinerea sa este fotoliza apei. Problema cea mai complicată rezidă în stocare. Lucrurile acestea se ştiu, dar vor ieşi pe piaţă la următoarea criză a hidrocarburilor. Însă, mai sunt încă hidrocarburi pentru următorii 50 de ani. Lumea de mâine se va dezvolta cu un consum redus de energie, deci vor fi esenţiale sursele alternative", subliniază domnul Macsim.
Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Rusă are în vedere organizarea în luna iulie a acestui an a unei reuniuni de afaceri, cu tematica "România - punte economică, socială şi culturală între Est şi Uniunea Europeană". Proiectul vrea să pună faţă în faţă întreprinzători din Est, din România şi Uniunea Europeană. "Vom aborda subiectele investiţiilor în domeniul turismului balnear, cât şi al surselor de energie", completează domnul Mihai Macsim, directorul general CCIRR.
Cel mai mare potenţial pentru dezvoltarea României, îl au investiţiile în domeniul turismului, nu doar în privinţa locaţiilor, ci serviciile turistice în ansamblu, este de părere domnul Mihai Macsim, directorul general al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Ruse (CCIRR).
