Cărămidă: Competiţie acerbă pe piaţă

Anul 2013 ar putea semnifica pentru piaţa de cărămidă şi blocuri ceramice încetarea declinului şi menţinerea la un nivel comparabil celui înregistrat anul trecut. De altfel, în anul trecut piaţa de profil a atins nivelul înregistrat în 2006, an în care sectoarele construcţiilor şi materialelor de construcţii erau în plină dezvoltare. Primul trimestru al anului 2013 a generat rezultate superioare celui similar din 2012.

Producătorii speră ca anul acesta să fie unul de stabilizare a pieţei, de oprire a căderii. Nu toţi sunt convinşi că va fi un an de creştere.

Menţinerea nivelului pieţei în 2013 depinde atât de evoluţia economică a ţării, cât şi de cea politică. Premisele sunt prezente prin faptul că avem deja o stabilitate politică începând cu noiembrie 2012, lucru care încurajează dezvoltarea lucrărilor de infrastructură, care la rândul lor generează efecte în alte domenii.

Raportat la nivelul întregii pieţe de cărămidă, anul trecut a însemnat o contracţie a volumelor cu 4% faţă de anul precedent, respectiv cu 10% valoric, precizează Liviu Stoleru, director general Cemacon.

Chiar dacă anul trecut s-a înregistrat o uşoară scădere a cererii la materialele de zidărie, urmând tendinţa ultimilor 5 ani, materialele de învelitori au cunoscut o relativă stabilitate.

Anul 2013 este atipic pentru piaţa de cărămidă. Ţinând cont de iarna prelungită, în unele părţi ale ţării înregistrându-se temperaturi negative inclusiv în luna aprilie, sezonul construcţiilor a început târziu. Primele semne de reviriment s-au simţit în lunile aprilie - mai. În zona de sud a României, unde iarna a fost ceva mai scurtă, construcţiile au debutat în acest an încă de la sfârşitul lunii martie.

Cu toate acestea, în unele zone ale ţării se simte o anumită creştere a activităţii prin reapariţia dezvoltatorilor de locuinţe. Spre deosebire de anii precedenţi, proiectele imobiliare nu mai sunt la fel de mari şi sunt orientate către segmentul sub 60.000 de euro pe apartament.

Pe de altă parte, sunt unele regiuni din România, care depindeau foarte mult de banii veniţi din afară. Conform rapoartelor oficiale, remitenţele celor plecaţi să muncească în străinătate s-au diminuat foarte mult, ceea ce duce şi la o scădere a construcţiilor în zonele în care aceştia reprezentau cea mai mare parte dintre investitori.

Producătorii ţintesc majorări ale cifrei de afaceri

Pentru anul 2013, Cemacon are obiective ambiţioase. Compania îşi propune să atingă o cifră de afaceri de 50 milioane de lei, în creştere cu 40% faţă de 2012 şi un volum de producţie cu 17% mai mare.

Liviu Stoleru, directorul general Cemacon, ne-a declarat: "Venim în piaţă cu multe surprize, atât la nivel de imagine, dar şi cu un portofoliu de produse revoluţionare. Am lansat cinci produse noi, cu avantaje importante faţă de soluţiile obişnuite de zidărie. Vom pătrunde pe pieţe noi şi vom acoperi 27 de judeţe în toată ţara, atât prin reţeaua de distribuitori parteneri, dar şi prin centrele proprii de distribuţie din Timişoara, Suceava, Bacău, Braşov şi Iaşi. Astfel, ţintim o cotă de piaţă de aproape 16% şi vrem să devenim principalul furnizor de zidărie din Transilvania".

Anul trecut a fost unul foarte bun pentru Cemacon, în pofida tendinţei de scădere a pieţei de profil. Compania a realizat o cifră de afaceri cu 26% mai mare decât în anul precedent şi un profit operaţional în creştere cu 37%.

La rândul său, Eugen Ristea, director de marketing Ceramica Iaşi, ne-a declarat că pentru a contracara efectele negative din piaţă, Ceramica îşi va continua în 2013 strategia care a dus la triplarea cotei de piaţă din 2008 până în prezent, pe fondul unor condiţii de piaţă vitrege. Compania mizează pe dezvoltarea distribuţiei şi a exporturilor, dezvoltarea gamei de produse, menţinerea calităţii la standarde înalte şi oferirea de servicii performante şi complexe pentru susţinerea produselor sale.

Evoluţia cifrei de afaceri a companiei depinde foarte mult de ceea ce se va întâmpla în piaţă. "Ne dorim să creştem faţă de anul anterior. Credem în continuare că, în pofida condiţiilor aprige din piaţă, prin perseverenţă, adaptare continuă la cerinţele consumatorilor, oferirea de produse şi servicii la standarde de calitate ridicate, putem progresa", ne-a spus Eugen Ristea.

Conducerea Siceram speră să vândă în 2013 aceeaşi cantitate la gama de zidărie şi să obţină o creştere de circa 5% la ţigla de câmp. O creştere chiar mai mare ar putea avea loc la unele accesorii. "Per global, bugetăm o creştere a cifrei de afaceri cu circa 3,5% , la 60 milioane lei", precizează Nicolae Neag, director comercial Siceram.

Investiţii în modernizări şi servicii către clienţi

Anul acesta, Siceram îşi previzionează investiţii de circa două milioane de euro. Investiţiile noi vor viza mai ales creşterea eficienţei energetice, precum şi dotări cu utilaje de încărcare. De asemenea, în 2013 vor fi achitate integral toate creditele aferente liniei de învelitori, ne-a precizat directorul comercial al companiei.

Ca în fiecare an, Ceramica va investi şi în 2013 în modernizarea liniilor de producţie şi mentenanţa celor existente, precum şi în serviciile oferite partenerilor. Printre acestea se numără asigurarea transportului, asigurarea gratuită de consultanţă şi documentaţie tehnică de specialitate. În acelaşi timp, producătorul oferă gratuit un program care calculează cu precizie necesarul de materiale al unei construcţii, menţionează directorul de marketing al companiei.

Principalele investiţii pe care Cemacon le va efectua în acest an sunt cele legate de dezvoltarea noilor produse şi de promovarea lor în piaţă. La acestea se adaugă deschiderea de centre de distribuţie proprii, potrivit directorului general al companiei.

Preţurile sunt menţinute cu greu

Deşi costurile de producţie au crescut, producătorii de cărămidă au făcut eforturi pentru a menţine nivelul preţurilor.

În cazul Cemacon, preţurile produselor au rămas anul acesta la acelaşi nivel cu cel din 2012. Politica de preţ a companiei are la bază o vânzare tipo-sortimentală, fapt care permite păstrarea preţurilor. "Deşi costurile cu utilităţile au crescut, am reuşit să eficientizăm procesul de producţie, astfel încât această creştere să nu se regăsescă în preţul final", afirmă domnul Stoleru.

Anul trecut, Siceram a redus preţurile la unele modele de învelitori. Din decembrie au crescut uşor preţurile la toate sortimentele de zidării. "Nu cred că anul acesta va fi propice creşterilor de preţuri, chiar dacă majorările de preţ de la gaze şi energie electrică ar impune-o. Probabil, aceste scumpiri vor fi compensate prin creşteri ale productivităţii şi eficienţei energetice. Cel puţin la cum se vede în prezent, anul acesta va fi stabil din punct de vedere al preţurilor", consideră domnul Neag.

În condiţiile actuale de piaţă, preţurile practicate de Ceramica Iaşi sunt similare cu cele ale competitorilor şi aliniate la puterea de cumpărare a românilor. Creşterea la intervale scurte de timp a utilităţilor, cu precădere a materiilor prime energetice (combustibilii şi energie electrică), care sunt cruciale în procesul de fabricaţie, afectează şi activitatea producătorului. "Ţinând cont de anunţarea creşterii preţului la gazele naturale şi la curentul electric, preţurile de vânzare din piaţă vor trebui să crească la un moment dat, altfel sectorul materialelor de zidărie va intra într-o instabilitate financiară", subliniază domnul Ristea.

Produsele noi iau cu asalt piaţa

Un atu pentru Ceramica în ultimii ani a fost dezvoltarea de produse noi, zonă în care vor continua invesţiţiile şi în 2013. Până acum, compania a lansat deja două produse noi pentru ziduri interioare cu grosimea de 15 cm.

În plus, producătorul va intra şi pe piaţa de produse cu valoare adăugată, prin lansarea unei game lărgite de cărămidă pentru faţade colorate, pentru decorarea caselor şi realizarea pereţilor ventilaţi în domeniul rezidenţial.

Pentru a compensa scăderea pieţei în România, compania îşi va concetra atenţia şi asupra exporturilor în Republica Moldova şi Ucraina.

Cemacon se bazează pe caracteristicile şi avantajele noilor produse, care să poată determina o absorbţie naturală a lor în piaţă: "cărămizile inteligente". Acestea sunt concepute pentru a uşura munca şi pentru a realiza construcţii durabile. Compania a lansat pe piaţă şi un produs care nu necesită termoizolaţie.

Reprezentantul Siceram nu sesizează oportunităţi deosebite pe piaţa de profil, argumentând că produsele sunt deja "clasice şi arhicunoscute". Situaţia ar putea fi diferită în cazul învelitorilor. "Probabil că la învelitori, după cum s-a observat în ultimii ani, va mai scădea cererea la produsele surogat care au început să-şi arate limitele", crede Nicolae Neag.

Instabilitatea politicilor economice se resimte şi asupra pieţei de cărămidă

Pe lângă majorarea costurilor la utiliăţi şi combustibili, producătorii de cărămidă se mai confruntă şi cu o serie de riscuri generate de cadrul politic şi legislativ, precum şi de competiţia acerbă existentă în piaţă.

În opinia directorului de marketing Ceramica, schimbările legislative majore cauzează principalele blocaje în economie şi, de cele mai multe ori, sperie investitorii. "Avem nevoie de stabilitate legislativă şi politică pentru a putea progresa", declară domnul Ristea.

În plus, la nivel naţional a existat un blocaj în ceea ce priveşte circulaţia banilor. Multe investiţii în infrastructură au fost suspendate, companiile de construcţii nu şi-au primit banii pe lucrările efectuate şi au blocat la rândul lor alte companii furnizoare de materiale de construcţii.

Directorul general Cemacon apreciază că principalele probleme cu care se confruntă sunt legate direct de riscurile comerciale presupuse de creşterea într-un ritm agresiv a companiei într-o piaţă în care nivelul ofertei este mult mai mare decât cel al cererii.

"Din fericire, începând din 2010 nu ne-am mai confruntat cu nicio problemă semnificativă din acest punct de vedere", adaugă domnul Stoleru.

Competiţia din ce în ce mai acerbă, pe fondul cererii tot mai reduse, a făcut să scadă mult profitabilitatea firmelor din sector. "Sunt multe firme care înregistrează pierderi an de an. Aici, pentru însănătoşirea climatului economic, poate că organismele statului responsabile cu respectarea legilor concurenţei ar trebui să se manifeste mai pregnant", este de părere Nicolae Neag.