Importăm cărămidă ieftină şi de slabă calitate
Pe piaţa cărămizii producătorii se bat în preţuri. "Societăţile din domeniu scad preţurile nu pentru a vinde mai mult, ci pentru a rămâne în piaţă", susţine Coloman Butka, director vânzări-calitate în cadrul "Cemacom" Zalău, judeţul Sălaj. Domnia sa ne-a spus că şi discounturile sunt mult mai mari faţă de anul trecut, în funcţie de zonă, cantitate etc., iar negocierea pentru achiziţionarea de cărămidă este din ce în ce mai strânsă: "Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, preţurile la cărămidă sunt mai mici cu aproximativ 12%, mai ales din lipsa cererii".
Cărămida produsă la "Cemacon" Zalău costă, la prima mână (vânzări en-gros către depozite), 190 de lei (TVA inclus) pentru metrul cub de zidărie (cărămizile necesare pentru ridicarea unui metru cub de zidărie, se ţine cont şi de spaţiul ocupat de mortar). Metrul cub de cărămidă costă aproximativ 208 lei/mc, mai puţin cu 5-6% faţă de anul trecut.
La depozite, preţul de vânzare al cărămidei este mai mare cu circa 30% decât la producător, ne-a declarat George Todoran, administrator al "Rudeni Grup" - distribuitor de materiale de construcţii pe şoseaua de centură Bucureşti- Chitila.
La "Siceram" Sighişoara, judeţul Mureş, preţul mediu de vânzare pe zidării a scăzut cu 20 - 25% (preţul de listă este mai mic cu 5%, iar discounturile au crescut cu 20 de procente), în timp ce, pe întreaga piaţă, acesta a fost redus cu aproximativ 15-20%, după cum ne-a spus Ionuţ Stan, director marketing la "Siceram". Potrivit domniei sale, şi transportatorii şi-au micşorat preţurile, cu circa 30% faţă de anul trecut.
Spre exemplu, cărămida fabricată la Sighişoara costa, în funcţie de destinaţia la care era transportată, între 210 şi 240 de lei (cu TVA), preţul de listă fiind 208 lei/metru cub. Cărămida produsă la "Siceram" şi livrată în apropiere are un preţ mediu de vânzare de 150 - 160 de lei. În zonele limitrofe judeţului Mureş, cărămida ajunge la un preţ de 210 - 225 de lei/mc, în regiunile mai îndepărtate la 240 - 250 de lei/mc. Domnul Ionuţ Stan estimează că preţurile vor rămâne la acest nivel chiar şi anul viitor.
Producătorul de cărămizi "Kronberger Grup", care are capacităţi de producţie în Târgu Mureş şi Satuc-Buzău, nu a modificat preţurile practicate din luna aprilie a anului trecut, dar societatea şi-a permis să acorde în trimestrele II şi II, discounturi mai mari de 2,5 ori decât cele din trimestrul I, ne-a spus domnul Dorin Popistan, director general adjunct al "Kronberger Grup". Aceasta pentru că a fost finalizat procesul de modernizare a fabricii de la Satuc, ceea ce a redus semnificativ costurile de producţie, menţionează domnul Popistan.
Producţie scăzută de cărămidă
În ultimul an, producători importanţi din domeniu au fost nevoiţi să îşi închidă linii întregi de producţie, după cum ne-a spus domnul Coloman. Din această cauză şi ca urmare a faptului că multe fabrici nu mai lucrează la întreaga capacitate de producţie, pe piaţa româneas-că s-a produs mult mai puţină cărămidă faţă de cât se producea anul trecut în aceeaşi perioadă. Fabrica de la Zalău a produs, de la începutul anului, 12.000 de mc/luna - o cantitate mai mică faţă de cea realizată în primele luni din 2008.
La începutul anului, "Siceram" Sighişoara a produs la circa 70% din capacitatea totală de producţie, dar la jumătatea lunii august realiza o producţie de 100%, ca urmare a creşterii cererii de la 1 iunie.
Domnul Ionuţ Stan susţine că factorii principali care îngreunează mersul aces-tei pieţe sunt reprezentaţi de către stat, care a oprit investiţiile şi de bănci, care au blocat creditele: "Din cauza lipsei banilor, 80% dintre clienţii companiei sunt persoane fizice care plătesc cu numerar. Marile proiecte, derulate din credite, sunt blocate, iar investiţiile subvenţionate din bugetul de stat, care înseamnă circa 20% din totalul lucrărilor, au fost demarate cu mare întârziere".
O problemă, "dar care se rezolvă în timp natural", este şi piaţa neagră. Aceasta este reprezentată, potrivit domnului Stan, de micii afacerişti, care ei produc ei vând dar, într-un final, nu rezistă pe piaţă, intrând în încapacitate de plată.
Vânzările de cărămidă au scăzut cu 30%
"Cemacon" Zalău a comercializat în acest an 102.000 mc de cărămidă, cu aproximativ 20% mai mult faţă de cantitatea produsă (din stocuri). Cererea pe care a înregistrat-o compania în prima parte a anului în curs, ne-a precizat domnul Coloman Butka, a fost mai mică cu cel puţin 70% faţă de cea înregistrată în perioada similară a anului precedent.
Şi la "Siceram" vânzările de cărămidă au scăzut faţă de anul trecut, după cum ne-a precizat domnul Ionuţ Stan. Valoric, vânzările s-au redus la "Siceram" cu circa 15%, mai puţin decât scăderea de aproximativ 30% înregistrată per ansamblul întregii pieţe. Din punct de vedere cantitativ, în primul semestru al anului în curs fabrica de la Sighişoara a vândut mai puţin cu 7% faţă de cât a vândut în aceeaşi perioadă a anului trecut, reducerea fiind mai mică decât cea per total piaţă.
Vânzările grupului "Kronberger" au scăzut cu 25% faţă de vara anului trecut, deşi capacitatea de produţie a fabricii s-a dublat după finalizarea inves-tiţiilor începute în 2007, ne-a spus domnul Dorin Popistan. Spre deosebire de anii 2007 şi 2008 când desfacerea produselor "Kronberger" era asigurată integral prin distribuitori, datorită perioadei de criză, vânzarea a fost redirecţionată şi către beneficiari firme de cons-trucţii sau persoane fizice, aceste categorii având în prezent o pondere de 45% în total vânzări.
Pentru cea de-a doua parte a anului, domnul Ionuţ Stan estimează o creştere în volum a vânzărilor de cărămidă.
În acelaşi timp, reprezentantul "Cemacon" preconizează o scădere a pieţei cărămizii cu circa 4 procente.
Importăm cărămidă ieftină şi de slabă calitate
Importurile de cărămidă sunt mult mai mici faţă de anul trecut, este de părere domnul Coloman, care susţine că "importăm nişte cărămizi ieftine şi de calitate foarte slabă, din Ungaria, care se vând fără TVA, pe căi dubioase şi care au căutare mai mult în mediul rural". În opinia domnului Todoran, "importurile de cărămidă sunt zero faţă de anul trecut".
Reprezentantul "Siceram" Sighişoara apreciază că importurile de cărămidă se fac mai mult în zonele de graniţă, cum ar fi judeţele Bihor, Timiş, Arad sau Caraş-Severin, în special din Ungaria şi Serbia.
Ca urmare a scăderii importurilor şi preţului la cărămida românească, în zonele unde se importă mai multă cărămidă a fost înregistrată o apropiere, în ceea ce priveşte preţul, între cărămida autohtonă şi cea străină (în oraşele de lângă graniţă, cărămida importată era mai ieftină cu circa 15% faţă de cea produsă în fabricile noastre). Astfel, cei interesaţi pot comanda mai uşor cărămida românească, chiar în cazul în care în zonă se importă acest material de construcţie.
"Cemacon" Zalău a închis linia veche de producţie în luna decembrie 2008, care avea o capacitate de 9.000 mc/lună, dar producea cărămidă de calitatea a II-a. Reprezentantul acestei companii ne-a precizat că se află în derulare o investiţie de 27 milioane de euro, din care 18 milioane vor fi alocate în acest an, ce vizează deschiderea unei noi fabrici de produse ceramice, cu o capacitate de 750 de tone/zi.
Referitor la investiţiile pe care "Siceram" intenţiona să le deruleze, în acest an compania îşi propusese să realizeze o fabrică în valoare de 10 - 12 milioane de euro, însă lucrările au fost stopate, ne-a spus domnul Ionuţ Stan, director de marketing. În ultimii şase ani, societatea de la Sighişoara a investit circa 30 de milioane de euro în două fabrici noi - de cărămidă şi de ţiglă.
