Case pe structură de lemn

Etape de construcţie, costuri, timp de execuţie

Primul pas în construcţia unei case este stabilirea unui buget alocat pentru realizarea construcţiei, buget care în mod obligatoriu trebuie să cuprindă costurile de achiziţionare a terenului, dacă nu este disponibil până la acest moment. Urmează găsirea unui arhitect care să pună pe hârtie viziunea viitorului proprietar asupra casei, dar ţinând cont şi de bugetul disponibil pentru lucrare. Odată realizate planurile arhitecturale şi de rezistenţă, se trece la depunerea documentelor pentru obţinerea Autorizaţiei de construcţie, după care sau simultan trebuie găsit constructorul. Aceasta poate fi partea cea mai dificilă, deoarece necesită consultarea unui număr cât mai mare de oferte şi analizarea acestora din toate punctele de vedere: financiar, moral, material.

Odată semnat contractul cu constructorul şi obţinută autorizaţia se poate începe construcţia propriu-zisă. Aceasta cuprinde ca etape constructive: realizarea fundaţiei, ridicarea structurii fără învelitoare (aici se poate vorbi de o "casă la roşu"), după care sunt adăugate învelitoarea, finisajele exterioare şi interioare, instalaţiile sanitare, termice şi electrice (astfel se obţine "casa la cheie"), spune Sorin Coler, director general Neoconstruct SRL din Câmpina.

O casă cu structura de lemn poate fi realizată în 90 de zile

Dacă se face raportarea la o construcţie cu o suprafaţă de 150 de metri pătraţi, timpul total de execuţie este de numai 90 de zile. Astfel, fundaţia este realizată în 21 de zile, execuţia şi montajul kit-ului pentru structură pe fundaţie, durează încă 14 zile. Peste încă 30 de zile imobilul ajunge la stadiul de semifinisat. În alte 25 de zile sunt realizate atât finisajele interioare, cât şi finisajele exterioare. În plus, casele din lemn se pot lucra în orice anotimp, inclusiv iarna, subliniază doamna Sânziana Dumitrescu, directorul de vânzări al constructorului S&S Housing & Elevation.

Durata realizării dosarului pentru autorizaţia de construcţie poate varia foar-te mult, de la o lună la 6 luni, totul în funcţie de alegerea arhitectului. Obţinerea autorizaţiei în cele trei faze ale sale: certificatul de urbanism, avizele şi autorizaţia propriu-zisă, durează, conform legii, 30 de zile pe fiecare etapă, deci 90 de zile în total. Dar, în funcţie de primărie şi locaţie, ea poate dura o lună în mediu rural sau 6 luni în mediu urban.

Etapele constructive durează în func-ţie de tipul de construcţie. Astfel, o casă de 100 metri pătraţi la roşu, cu structură de lemn durează doar o lună. La cheie, casa pe structură din lemn poate fi realizată în două luni şi jumătate. Condiţiile meteorologice pot influenţa atât pozitiv, cât şi negativ durata construcţiei, precizează domnul Sorin Coler, directorul general al societăţii "Neoconstruct".

Casa de lemn "la roşu" costă 204 euro/mp, iar "la cheie" 437 euro/mp

Casa "la roşu", reprezentând construcţia fără finisaje şi fără partea exterioară a acoperişului (învelitoarea), cuprinde fundaţia, ridicarea pereţilor cu închidere OSB la exterior şi structura acoperişului pe care se montează ulterior învelitoarea şi tratamentele specifice (ignifuge şi antiseptice). În faza de "casă la roşu" nu este realizată partea de instalaţii (cabluri electrice, ţevile de apă/gaze, racordarea la utilităţi), aces-tea fiind considerate finisaje.

Costul total al unei construcţii, este compus din costul materialelor plus manopera. Pentru o construcţie la roşu, segmentat, preţul se prezintă astfel: fundaţia - 70 euro/metrul pătrat, structura - 100 euro/metrul pătrat, învelitoarea - 25 euro/metrul pătrat, ignifugarea şi tratamentele antiseptice - 9 euro pe metrul pătrat. Prin urmare, costul total ar fi de 204 euro/metru pătrat.

Casa "la cheie" reprezintă construcţia cu tot cu finisaje şi include, pe lângă tot ceea ce este inclus în construcţia la roşu (costul de 204 euro/metru pătrat): finisaje exterioare (învelitoare acoperiş, geamuri termopan, tencuieli exterioare) - 98 euro pe metrul pătrat, finisaje interioare (tencuieli interioare, gresie, faianţă, parchet, uşi acces) - 100 de euro/metrul pătrat, instalaţii sanitare (chiuvetă, cadă/duş, vas toaletă, robineţi bucătărie /baie, racorduri) - 10 euro/metrul pătrat, instalaţii termice (centrală termică, calorifere, racorduri) - 13 euro/metrul pătrat şi instalaţii electrice (întrerupătoare, prize, reţea electrică) - 12 euro/metrul pătrat. Astfel, preţul total la cheie este de 437 euro/metrul pătrat. Prin urmare, o construcţie de 100 metri pătraţi, ar costa în jur de 43.700 de euro. Faţă de casele construite din cărămidă, costurile unei case pe structură de lemn sunt mai reduse cu 30%, estimează doamna Dumitrescu.

Domnul Coler atrage atenţia că nu pot fi date costuri foarte exacte pentru fiecare etapă, motivând că ele se raportea-ză la suprafaţa construită. Se poate însă stabili procentual cât reprezintă fiecare etapă din totalul costurilor. Desfăşurate ele arată astfel: proiectare - 1,5%, fundaţie - 14%, structură - 20%, învelitoare - 8%, ignifugare - 1%, tâmplărie - 6%, finisaj exterior - 15%, finisaj interior - 25%, instalaţii electrice - 2%, instalaţii sanitare - 2%, instalaţii termice - 5,5%.

Cu 4 - 6 muncitori poate fi ridicată o casă cu structura de lemn

În funcţie de mărimea şi complexitatea construcţiei, o casă din lemn poate fi executată de o formaţie de 4 - 6 muncitori, în fiecare etapă a realizării sale, apreciază doamna Dumitrescu.

Numărul de muncitori pentru fiecare etapă variază în funcţie de potenţialul şi disponibilitatea constructorului, dar în medie un număr de 6 oameni pe fiecare fază este suficient pentru a asigura fluxul tehnologic în conformitate cu termenele de execuţie, precizează domnul Coler.

Erori de care să ne ferim când decidem să construim o casă

Cea mai gravă eroare pe care o poate face un viitor beneficiar al unei construcţii este superficialitatea în alegerea constructorului sau, şi mai rău, să construiască în regie proprie, cu persoane neprofesioniste, care nu pot oferi nicio garanţie pentru calitatea lucrării, consideră domnul Sorin Coler.

Domnia sa propune ca în alegerea constructorului să se aibă în vedere următoarele aspecte: recomandările acestuia, portofoliul de lucrări (eventual vizitarea unora dintre ele), oferta de preţ şi complexitatea modului de prezentare a acesteia, cu detaliile tehnice, astfel încât să fie totul clar. Nu în ultimul rând, se va semna contractul de antrepriză, care trebuie să fie "Biblia relaţiei constructor-beneficiar".

Atât timp cât sunt respectate detaliile de execuţie redate în proiectul tehnic, marja de eroare este minimă, apreciază doamna Sânziana Dumitrescu.

Principalele etape în realizarea unei case de lemn

Construirea unei case pe structură de lemn presupune parcurgerea unor etape esenţiale. Astfel, se începe prin obţinerea documentaţiei necesare, respectiv proiectarea şi obţinerea autorizaţiei de construire. Ulterior, se va trece la pregătirea terenului pe care urmează să fie ridicată casa. De abia după această etapă se poate trece la construcţia propriu-zisă: realizarea fundaţiei, asamblarea kit-ului pentru pereţi şi acoperiş, adăugarea instalaţiilor, a finisajelor exterioare şi interioare şi, la final, amenajarea spaţiului pentru grădină, spune Sânziana Dumitrescu, directorul de vânzări al constructorului S&S Housing & Elevation din Bucureşti.

Soluţia propusă de Sorin Coler, directorul general al societăţii "Neoconstruct"

Realizarea fundaţiei

Datorită greutăţii reduse a caselor pe structură de lemn, fundaţia care se realizează pentru astfel de case este una izolată, adică în partea din pământ săpătura nu se execută continuu pe întreaga circumferinţă a fundaţiei, ci se execută în cuzineţi, în principalele punc-te de intersecţie a grinzilor de fundaţie care corespund pereţilor de rezistenţă ai casei. Tot ceea ce se execută în partea superioară a fundaţiei se realizează cu grinzi de fundaţie armate conform planului de fundaţii, cu dimensiuni de 25 cm lăţime şi 45 cm înălţime. Între grinzile de fundaţie se aplică un strat de umplutură compactată, folie de polietilenă pentru ruperea capilarităţii, un strat izolant de polistiren extrudat de 2 cm. Se montează tubulatura pentru scurgeri, peste care se toarnă o placă de beton de 10 cm slab armată. Înălţimea soclului astfel rezultată este de 50 cm. De grinda de fundaţie se fixează mustăţile de prindere pentru talpa structurii de lemn.

Asamblarea structurii

Structura casei de lemn este integral executată din lemn de răşinoase (brad, molid ), cu o umiditate acceptată de 15%, la momentul în care aceasta este montată la casă. Tehnologia de ansamblare a elementelor de lemn pe care firma le aplică presupune montarea bucată cu bucată a lemnului direct pe şantierul unde se execută lucrarea. Înainte de a fi adus pe şantier lemnul este prelucrat, finisat şi dimensionat la lungimi dinainte stabilite, după proiect.

Montajul structurii de lemn pe fundaţie poate începe încă de la a doua sau a treia zi după turnarea plăcii, dar în condiţiile unor temperaturi de peste 10 grade Celsius. Important este ca decofrarea plăcii să nu se facă mai devreme de 21 de zile, ceea ce nu afectează lucrul la structură.

La realizarea structurii se foloseşte lemn profilat cu dimensiuni de 12 cm x 12 cm, pentru stâlpi, tălpi şi contravântuiri, 12 cm x 18 cm pentru grinzile de plafon între nivele, 12 cm x 15 cm pentru cosoroabe şi căpriori, dulap de 5 cm grosime pentru duşumeaua oarbă care acoperă grinzile de planşeu, respectiv scândură de 2,5 cm pentru sageac şi astereală.

Sistemul de montaj al structurii începe cu montarea tălpii de lemn pe fundaţie cu un strat hidroizolator la contactul acestora şi prinderea tălpii de fundaţie atât cu mustăţile, cât şi suplimentar, cu buloane speciale de 25 cm, cu două cămăşi, din care una se desface în beton şi cealaltă în lemn.

Asamblarea elementelor de lemn se face în sistem clasic, prin chertare şi cepuire, folosindu-se elemente metalice de îmbinare speciale pentru lemn. Pentru întărirea prinderii între nivele, acestea se fixează cu tije filetate montate din metru în metru. Grosimea tuturor pereţilor, exteriori sau interiori, este aceiaşi, ajungând la finalizare la 25 cm. Peste pereţii exteriori se aplică plăci din OSB 3, material special pentru exterior, având proprietăţi hidrofuge.

Înainte de montarea plăcilor de OSB, pe părţile de lemn care vor fi acoperite se efectuează manual ignifugarea şi insectofungicizarea. Garanţia acordată de către producătorul produsului pentru ignifugare şi insectofungicizare este de 5 ani, iar materialul ignifug întârzie aprinderea lemnului cu 90 de minute.

Instalarea învelitorii

După finalizarea montajului structurii se trece la montarea învelitorii pe casă, învelitoare care poate fi, în funcţie de opţiunea clientului, cu ţiglă metalică sau şindrilă bituminoasă. Montarea învelitorii presupune şi montajul sistemelor de drenaj ale apei preluate de pe învelitoare ( jgheaburi, burlane etc.).

Sub ţigla de tablă, direct peste asterea-lă, se montează o membrană specială care protejează lemnul de condens, apoi se creează un caroiaj de lemn de 5 cm, care permite aerului să circule între ţiglă şi membrană. Şindrila bituminoasă se aplică direct peste membrană. Garanţia acordată de producător pentru ţigla metalică este de 5 ani, iar pentru şindrila bituminoasă de 15 ani.

Adăugarea finisajelor exterioare

În această fază, după montarea tâmplăriei exterioare (uşă exterioară metalică şi tâmplărie PVC cu geam termopan), se trece la aplicarea termosistemului pe faţadele exterioare. Garanţia acordată de producător pentru termosistem în întregul lui este de 15 ani. Pentru realizarea termosistemului se vor folosi: picurător sau profil de polistiren în care se aşază la nivelul soclului polistirenul, cu un rol foarte important în evitarea condensului, amorsă de grund pe bază de quartz, adeziv special pentru aplicarea polistirenului pe OSB, dibluri pentru OSB, polistiren expandat ignifug de 5 cm, densitate 15 kg/mc. În continuare se aplică plasa de armare din fibră de sticlă, care se tencuieşte cu masă de şpaclu. La final se aplică tencuiala decorativă siliconică, cu o grosime a granulaţiei de 1,5-2 mm, în diferite nuanţe coloristice şi modele.

La partea de soclu a casei se aplică peste beton un strat de hidroizolaţie cu bitum-cauciuc, care asigură protejarea fundaţiei de infiltarea apei. Peste stratul hidroizolant se aplică tencuiala pentru îndreptarea soclului şi apoi stratul de tencuială de soclu, în diferite nuanţe coloristice.

Adăugarea finisajelor interioare

Compoziţia interioară a peretelui este creată din vată minerală de 100 mm, care se introduce în golurile rămase între elementele de lemn, atât la pereţii exteriori (împreună cu celelalte elemente care compun pereţii exteriori, se ajunge la o rezistenţă termică de 3,76 K/W), cât şi la pereţii interiori, dar şi în tavan şi pod. Peste vata minerală se aplică folie anticondens, între vată şi folie realizându-se o barieră de aer de 2-3 mm. Urmează montarea gips cartonului ignifug în camere şi a gips cartonului antiumezeală în bucătărie şi băi, toate montate pe structură metalică pentru gips carton. Se tencuiesc îmbinările şi se aplică vopseaua lavabilă, sau, după caz, faianţa.

Instalaţia electrică se montează cu traseele aferente în spatele gips cartonului, folosindu-se tubulatura de protecţie. Instalaţia termică se trasează peste placa de la parter şi apoi prin spatele peretelui de gips carton, se fac traseele pentru turul si returul radiatoarelor de la nivelul superior. Materialele folosite pentru traseele de instalaţii sunt polipropilena, pentru partea ascunsă a traseelor şi cuprul în zona care rămâne vizibilă din traseul termic. Radiatoarele care se montează sunt din oţel, dimensiunea lor fiind determinată de suprafaţa camerei. Centrala termică este de 24 KW, cu tiraj forţat.

În cazul instalaţiei sanitare, scurgerile sunt realizate integral din tuburi PVC, iar obiectele sanitare aferente sunt din material ceramic.

Pardoseala de la parter se compune dintr-o şapă semiuscată de 3-5 cm, peste care se aplică, după caz, folia izolatoare pentru parchet şi parchetul propriu-zis, de 7 mm sau gresie. La pardoseala de la etaj, în camere, se aplică, peste pardoseala oarbă din dulap de 5 cm, plăci de OSB 2 de 15 mm, după care urmează folie de parchet şi parchet. În baia de la etaj, peste placa de OSB se aplică un strat hidroizolator sub formă de placă autoadezivă, care asigură o impermeabilitate perfectă băii. Peste această membrană se toarnă o şapă uscată de 3 cm şi se pune gresia. Identic se procedează în zonele în care există balcoane, zone foarte expuse intemperiilor şi umezelii.

Scara interioară poate fi realizată din lemn de brad sau de stejar, lucrat în totalitate manual.