Interviu acordat de prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti
Cum apreciaţi că a evoluat situaţia companiilor bucureştene în anul 2013 comparativ cu 2012?
Atunci când vorbim despre situaţia companiilor bucureştene, ar trebui, în primul rând, să avem în vedere faptul că Bucureştiul concentrează cea mai mare comunitate economică a ţării. Astfel, potrivit datelor publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), la 31 august 2013, în Capitală funcţionau 172.323 dintre cele 714.490 companii active din punct de vedere juridic înregistrate la nivel naţional, respectiv 24% din totalul firmelor active din România. Comparativ cu perioada similară a anului trecut, Bucureştiul consemnează o creştere cu aproape 4% a firmelor active.
De asemenea, trebuie subliniat faptul că, în primele opt luni ale acestui an în Bucureşti au fost înmatriculate 13.133 de firme, respectiv 14,2% din totalul înmatriculărilor la nivel naţional şi în creştere cu 4,45% faţă de perioada corespunzătoare a anului 2012. Privind aspectele mai puţin plăcute ale economiei Capitalei, în aceeaşi perioadă a anului 2013, la nivelul Bucureştiului au fost dizolvate 3.061 companii, 1.563 comercianţi au decis să-şi suspende activitatea, 7.430 de patroni au optat să-şi radieze firmele, iar 764 de companii au intrat în insolvenţă. Sunt cifre normale pentru o economie dinamică, precum cea a Capitalei, şi nu sunt de natură să ne îngrijoreze, întrucât suma acestora este inferioară numărului de firme înmatriculate în perioada la care ne-am referit.
Această analiză comparativă a evoluţiei comunităţii de afaceri bucureştene se referă însă numai la aspectele strict cantitative. Probabil însă că ar trebui să ne referim şi la cele calitative, mai ales că ultimii cinci ani au fost foarte dificili, iar în Bucureşti efectele crizei au fost resimţite diferit faţă de alte zone ale ţării.
La ce anume vă referiţi?
Capitala este excelent poziţionată, la intersecţia a două coridoare de transport pan-europene şi în apropiere de culoarul Dunării, are o structură socială şi profesională de un standard ridicat şi o echipare instituţională şi culturală la nivel internaţional. De asemenea, să nu uităm faptul că în Capitală este concentrată 60% din activitatea ştiinţifică a ţării, ceea ce permite firmelor bucureştene să realizeze mult mai uşor decât în alte regiuni ale ţării activităţi de transfer tehnologic şi să utilizeze rezultatele cercetării aplicative, ca principală pârghie de creştere a productivităţii, cu efecte notabile asupra poziţionării pe piaţă a companiilor respective, dar şi asupra păstrării, sau chiar a creării de noi locuri de muncă.
Aţi afirmat în nenumărate rânduri faptul că fenomenul crizei înseamnă deopotrivă dificultate şi oportunitate. Care sunt oportunităţile de care poate profita comunitatea de afaceri a Capitalei?
Este evident că fenomenele produse în ultimii ani pe plan mondial în zona economico-financiară au condus la mutaţii semnificative la nivelul fluxurilor comerciale internaţionale. De asemenea, trebuie punctat faptul că ciclul de afaceri este puternic influenţat de componenta financiară, iar nivelul de volatilitate a economiilor a atins cote alarmante. Pe lângă aceste provocări, multe ţări emergente - este şi cazul României - se confruntă şi cu problemele specifice unei economii în curs de structurare. În acest context macroeconomic complicat, am identificat, totuşi, nişte oportunităţi care pot fi valorificate de companiile bucureştene. De exemplu, am sesizat, încă de anul trecut, faptul că firmele internaţionale încearcă să-şi optimizeze afacerile prin realizarea producţiei în zonele în care există cerere. Astfel, se constată un interes în creştere pentru relocalizarea capacităţilor de producţie dinspre zona asiatică spre Europa de Est şi Centrală. De asemenea, Capitala, dar şi oraşele mari din vestul României sunt atractive, ca poartă de intrare în Uniunea Europeană, pentru investitori din zona arabă, China, Israel, sau chiar Turcia. Sunt oportunităţi ce nu pot fi ratate, aşa cum nu poate fi ratată şansa pe care o au companiile româneşti de a recuceri pieţele din Orientul Mijlociu, Asia de Sud şi Est şi Africa de Nord. Există interes de la parteneri din regiunile amintite, iar specialiştii noştri de la birourile de reprezentare deschise de CCIB la Sharjah (EAU), Beijing (R. P. Chineză) şi, începând cu luna noiembrie a.c., la Rabat (Maroc) le stau la dispoziţie cu asistenţă la încheierea de contracte cu cei mai potriviţi parteneri şi soluţii personalizate pentru promovarea optimă a ofertei lor în regiunile amintite.
Ce determină succesul unei companii în timp de criză?
Succesul oricărui proiect depinde într-o măsură hotărâtoare de calitatea echipei manageriale. Pornind de la cele afirmate de Peter Drucker şi Richard Farmer - nu există firme eficiente şi ineficiente, ci firme bine conduse sau prost conduse. În mediul privat, performanţa managerială este apreciată, firesc, în funcţie de nivelul cifrei de afaceri, rata profitului şi gradul de dezvoltare a firmei (pe orizontală şi/sau pe verticală), însă în spatele acestor rezultate există pasiune, profesionalism, dăruire, consecvenţă, atitudine proactivă, respect faţă de clienţi, parteneri şi colaboratori, asumarea conştientă şi calculată a riscului. Aceşti manageri sunt modele reale şi de substanţă pentru ceilalţi actori din piaţă şi cred cu tărie că trebuie promovaţi. Este ceea ce facem, de 20 de ani, în cadrul Topului firmelor din municipiul Bucureşti.
Topul bucurestean la editia a XX-a
Topului firmelor din municipiul Bucuresti are anul acesta editie jubiliara, editia XX, in al 145-lea an de activitate camerala neintreruptă. In mod exceptional, anul acesta Camera
premiaza cu Trofeul de Excelenta 90 de companii care in ultimii cinci ani s-au clasat pe prima pozitie in competitia elitelor.
Potrivit datelor Ministerului Finantelor Publice, dintre cele 132.886 de firme care au depus bilantul aferent anului 2012, au indeplinit criteriile de eligibilitate 29.501 firme. Dintre
acestea, au fost incluse in Top 3.977 firme, structurate pe sase domenii de activitate-cercetare-dezvoltare si high tech; industrie; constructii; servicii; comert, turism; agricultura,
pescuit, piscicultura - si, in cadrul fiecarui domeniu, pe cinci clase de marime - intreprinderi foarte mari, mari, mijlocii, mici si microintreprinderi.
