Ciment: Infrastructura cu bani europeni - şansa producătorilor de ciment
După o perioadă de prăbuşire a comenzilor în sectorul construcţiilor şi una de stagnare, domnul Mihai Rohan, preşedintele Patronatului din Industria Cimentului CIROM, este de părere că sectorul construcţiilor începe să dea semne de revenire. Totuşi, domnia sa ţine să sublinieze că pentru a-şi relua trendul ascendent este clar nevoie ca investitorii să îşi recapete încrederea în mediul de afaceri.
Ca urmare, un rol important revine demarării lucrărilor de infrastructură prin utilizarea fondurilor europene şi atragerea de parteneriate de tip public privat.
Domnul Rohan susţine că mediul de afaceri autohton are nevoie, înainte de toate, de predictibilitate, de stabilitate economico-socială şi legislativă. Aceasta pentru că situaţia actuală de piaţă este "deosebit de volatilă şi generează neîncredere în rândul potenţialilor investitori, care evită să înceapă proiecte noi".
De aceea, preşedintele CIROM consideră că este esenţială construirea unei strategii la nivel naţional pe termen mediu şi lung, precum şi un cadru legislativ stabil care să asigure spaţiul de acţiune propice investiţiilor şi dezvoltării economiei.
Un parteneriat real între sectorul public şi cel privat, în cadrul căruia să fie purtat un dialog axat pe găsirea de soluţii fezabile de creştere economică, este un factor esenţial pentru revenirea economiei şi, implicit, a industriei cimentului.
Piaţa cimentului a înregistrat anul trecut o uşoară creştere de aproximativ 5%, comparativ cu 2010, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică.
Producătorii de ciment mizează pe investiţiile în infrastructură
Din producţia locală de ciment, un procent de maximum 10% este destinat lucrărilor de infrastructură. Mihai Rohan crede că această pondere ar putea să crească în condiţiile în care ar urma să înceapă o serie de lucrări pentru construcţia Coridorului IV paneuropean de autostrăzi, dar şi pentru alte drumuri naţionale şi variante ocolitoare.
Dealtfel, având în vedere investiţiile preconizate în acest an în lucrări de infrastructură, preşedintele CIROM estimează pentru 2012 o creştere cu 2 - 5% producţiei de ciment consumată în prezent pentru lucrări de infrastructură.
În statele în care consumul de ciment se ridică la cel puţin 500 de kilograme pe an, 70% din producţie este destinată lucrărilor de infrastructură. Dealtfel, şi în România, înainte de Revoluţie, jumătate din consumul de ciment era destinată lucrărilor de infrastructură şi jumătate pentru alte tipuri de lucrări.
În 2010, România a avut un consum de aproximativ 322 de kilograme de ciment pe cap de locuitor. "Estimăm să ajungem în 2015 la 423 kg, nivel care se apropie de media europeană, însă ei au acest nivel constant de 20 de ani", subliniază domnul Rohan.
În 2011 consumul per capita a fost de circa 380 de kilograme, dar este important să menţionăm faptul că această creştere este influenţată semnificativ de schimbarea bazei de raportare, în urma rezultatelor recensământului de anul trecut.
Reprezentantul CIROM ne-a declarat că "Patronatul din Industria Cimentului şi altor produse minerale pentru construcţii din România (CIROM) nu adună niciun fel de date legate de preţuri şi în consecinţă nu face prognoze de acest gen. Sunt mulţi factori care influenţează preţul de vânzare, dar cel mai important este piaţa. Ea este singurul element de reglare a preţului".
Provocări viitoare ale industriei cimentului
-Implementarea Directivelor privind: CO2, deşeurile, emisiile industriale, REACH, CLP, etc;
-Revizuirea Directivei SEVESO;
-Emisiile de mercur;
-Radiaţiile gama din materialele de construcţii;
-Indicatorul pentru utilizarea durabilş a resurselor naturale;
-Biodiversitatea;
-Revizuirea vulnerabilităţii la relocare (în 2014).
CIROM este o organizaţie patronală autonomă, neguvernamentală, fără caracter politic, înfiinţată în 1991, fiind purtătorul de cuvânt al industriei cimentului şi altor produse minerale pentru construcţii din România. În prezent CIROM reuneşte, un număr de zece membri: Carpatcement Holding, Holcim (România), Lafarge Ciment (România), Carmeuse Holding, Rigips România, Etermed Medgidia, Vitrocim, Ceprocim, P.C.S Procurement, Ceminter International SRL.
După privatizarea industriei de ciment, începând cu 1998 s-a investit masiv, în special în modernizarea tehnologiilor existente, automatizarea şi eficientizarea energetică a proceselor de fabricaţie, reducerea emisiilor, conservarea resurselor naturale, etc. Investiţiile totale (inclusiv achiziţia) au ajuns la aproximativ 1,6 miliarde euro, din care pentru protecţia mediului circa 130 milioane euro. Au fost create firme româneşti specializate în colectarea şi pre-tratarea deşeurilor în vederea co-procesării acestora în fabricile de ciment şi s-au dezvoltat parteneriate între acestea şi fabricile de ciment: Carpatcement Holding - Recyfuel, Holcim Romania - Ecovalor, Lafarge Ciment Romania - Eco Gest.