"Conceptul de clădire smart - una din tendinţele internaţionale pe piaţa construcţiilor"

Interviu cu Claudiu Georgescu, preşedintele APMCR

"Majorarea dobânzilor şi reducerea programului Prima Casă vor atenua curba de creştere a construcţiilor"

"Semnale de bule imobiliare vin deja din Europa"

"Creşterea spaţiilor logistice - element ce indică rolul atribuit României în context European - de «antrepozit al Europei»"

Reporter: Ultimele date publicate de INS şi Eurostat arată scăderi constante în domeniul construcţiilor. În acelaşi timp, numărul autorizaţiilor de construcţie a crescut, anul trecut, volumul proiectelor imobiliare fiind destul de ridicat. De unde vin aceste scăderi, în condiţiile în care, în mediul privat, se construieşte în mod susţinut?

Claudiu Georgescu: Scăderile din industrie se datorează în primul rând scăderilor de valoare din inves­tiţiile publice, investiţii ce asigurau ponderea principală a acestui domeniu. Paradoxal, şi în domeniul imobiliar, cel mai mare dezvoltator nu este mediul privat, ci tot statul, deoarece ANL, cu peste 2.500 de unităţi locative, se detaşează în topul dezvoltatorilor pentru 2017. Este adevărat, ANL are alte preţuri, dar totuşi domină şi domeniul cel mai dinamic al construcţiilor. Numărul autorizaţiilor de construcţie este un indicator de tendinţă, dar nu în­seamnă că tot ce este solicitat este şi executat în perioada următoare. Prelungirea termenului de autorizare este o practică utilizată, deşi perioada de derogări nu este nelimitată.

Faptul că în mediul privat se construieşte susţinut, după cum afir­maţi, ţine un pic de vizibilitatea acestor construcţii, oarecum diferite de cele vechi, de amplasarea lor în puncte de referinţă ale oraşelor, de utilitatea lor imediată şi de campaniile de imagine şi promovare ale dezvoltatorilor. "Avem vândute încă de pe planşetă un mare număr de apartamente!" nu vi se pare un slogan cunoscut? Dacă, însă, ne uităm la valori, reparaţiile şi construcţiile inginereşti au ponderea cea mai mare, aşa mici cum sunt ele la prima vedere.

Reporter: Care a fost evoluţia pieţei materialelor de construcţii, anul trecut, şi a producătorilor de astfel de materiale?

Claudiu Georgescu: Piaţa de materiale a urmat cursul firesc al indus­triei construcţiilor, cu creştere de 2 cifre la produsele pentru imobiliare şi birouri şi cu cifre mai mici la produsele de infrastructură. Se simte o încetinire a ritmului de reabilitare termică, ceea ce dă de gândit pentru evoluţia acestuia în 2018. Din punct de vedere al pieţei, procesul de concentrare a producătorilor continuă (vezi achiziţiile Wienerberger şi Ytong, precum şi pregătirea produselor pentru casele NzEB, prin investiţiile anunţate de Rockwool şi Adeplast).

Reporter: Care sunt problematicile domeniului şi care ar fi soluţiile pentru rezolvarea lor?

Claudiu Georgescu: Problematica sectorului este lupta pentru calitate şi controlul acesteia. Citez din raportul ISC pentru trimestrul al treilea 2017: "În domeniul supravegherii pieţei produselor pentru construcţii, s-au efectuat 255 de controale, prin care s-au constatat 367 neconformităţi pentru care s-au dispus 276 măsuri". ISC nu are încă forţa de a tine sub control o piaţă atât de dinamică. Decimarea de personal din anii 2008 - 2011 se face simţită şi ţinând cont de câte sarcini le revin conform legii. Cred că personalul tehnic de control ar trebui să fie cel puţin triplu. Mai sunt unele metode "neortodoxe" de permitere a accesului produselor româneşti pe diverse pieţe europene, dar aceasta este o discuţie ce trebuie abordată cu mare atenţie.

Reporter: În contextul în care evoluţia pieţei imobiliare se reflectă în activitatea producătorilor de materiale de construcţii, care a fost trendul sectorului imobiliar în ultima perioadă şi ce perspective are aces­ta, în opinia dumneavoastră?

Claudiu Georgescu: Sfârşitul lui 2016 indica o explozie imobiliară în 2017. Dar au venit două luni de iarnă mai grele, apoi a început o creştere febrilă, însă prin iunie s-au făcut simţite unele "frânări", mai ales la micii dezvoltatori. A urmat o perioadă cu o creştere mai domolă spre toamnă, dar nu cu viteza din toamna lui 2016. După care, în decembrie, a fost o perioadă mai "plată" a tendinţelor.

Reporter: Consideraţi că vom asis­ta din nou la o bulă imobiliară, ţi­nând cont că au fost demarate numeroase şantiere de clădiri de birouri/ rezidenţiale?

Claudiu Georgescu: Semnale de bule imobiliare vin deja din Europa şi creşterea de preţuri din România nu a mai fost la fel ca în 2005-2008. Este adevărat că bani există în piaţă şi că investiţiile imobiliare sunt o sursă de a păstra valoarea pe termen mediu şi lung. Se pare că româ­nii au învăţat ceva după 2008.

În privinţa birourilor, trendurile de refacere a industiilor din Europa, precum şi dinamica creşterii româ­neşti în ultimii ani au determinat o creştere a cererii de asemenea spaţii. O atenţie deosebită cred că trebuie acordată spaţiilor logistice, creşterea lor tăcută fiind un element ce indică tot mai mult rolul ce se atribuie României în context European - acela de "antrepozit al Europei".

Reporter: Cum estimaţi că vor evolua preţurile pe piaţa construcţiilor, în acest an?

Claudiu Georges­cu: Este clar, preţurile vor creşte spre limita suportabilităţii celor interesaţi, fiind şi rezultatul unei conjuncturi economice - dobânzi, salarii, impozite, dar şi al unei cereri clare dinspre piaţă.

Reporter: Cât de mult contează preţul în opţiunile clienţilor?

Claudiu Georgescu: Preţul este ceea ce clientul işi poate permite.

Reporter: Ce tipuri de materiale de construcţii sunt cele mai căutate?

Claudiu Georgescu: Materialele tradiţionale - ciment, var, cărămidă, blocuri de BCA, polistiren, tâmplărie termoizolantă. Mai rău este că produsele ce definesc confortul modern - pompe de căldură, coolere, aparate de aer condiţionat, celule solare, schimbătoare de căldură, panouri radiante - care sunt încadrate, conform standardelor europene armonizate, tot la produse pentru construcţii, se aduc din import în totalitate. Şi în anii următori ele vor avea o pondere importantă în valoarea unei case.

Reporter: Care sunt tendinţele pe piaţa de profil?

Claudiu Georgescu: Tendinţele internaţionale pe piaţa de profil sunt legate în general de amprenta de carbon, de ciclul de viaţă optim, de încadrarea spre "smart". Şi acestea sigur au preţuri pe măsură.

Reporter: În ce măsură consumatorii trec la materiale de construcţii eficiente energetic? Care sunt acestea şi care sunt cele mai solicitate?

Claudiu Georgescu: Cele mai multe unităţi locative şi de birouri construite în ultimii ani au o eficienţă energetică bună, unele având chiar şi certificări de clădiri sustenabile. În rest, anveloparea blocurilor se dovedeşte o metodă non-eficientă de a oferi confort locatarilor, mai ales că multe din blocuri sunt la limita duratei de viaţă şi trebuie schimbat cam totul în ele şi eu nu am văzut încă un raport oficial care să indice suma cheltuită cu reabilitările în ultimii zece ani şi rezultatele practice, economiile de energie realizate. Numai raportarea unui număr de blocuri şi apartamente nu ne dă dimensiunile calitative ale acestui efort făcut tot din banii contribuabililor.

Reporter: Care este apetitul inves­titorilor de a-şi dezvolta afaceri pe piaţa noastră imobiliară?

Claudiu Georgescu: Capitalul merge întotdeauna acolo unde exis­tă un potenţial profit, cu grad mai mare sau mai mic de risc. Momentan, deşi suntem într-un perpetuu haos politic, economia merge şi produce bani, deci sunt posibilităţi de câştig.

Reporter: Cum credeţi că va fi influenţată piaţa imobiliară de creşterea dobânzilor?

Claudiu Georgescu: Creşterea dobânzilor şi reducerea programului Prima Casă vor atenua curba de creştere a construcţiei de locuinţe şi birouri. Deja mall-urile migrează spre provincie, marii retaileri intră în orăşelele mai mici şi toată lumea aşteaptă demararea programelor de infrastructură. Numai că vor mai trece cel puţin 4-5 luni până când aces­tea să înceapă să pompeze bani în piaţă, având în vedere licitaţiile, contestaţiile, semnările de contracte, organizările de şantier etc.

Reporter: Care sunt obiectivele APMCR pentru anul în curs?

Claudiu Georgescu: Să ne vedem de ceea ce scrie în statut, aşa cum am făcut în cei 21 de ani de activitate ai asociaţiei şi să ajutăm membrii noştri să producă cel puţin la parametrii europeni, astfel încât calitatea produselor să fie un atuu şi pentru alte pieţe din afara UE. De asemenea, vom veghea alături de organele abilitate ale statului pentru respectarea calităţii concurenţei loiale în piaţă. De asemenea, vom susţine orice iniţiative legislative care contribuie la o dezvoltare sustenabilă a domeniului şi a ţării.

Reporter: Vă mulţumesc!