Confindustria RomâniaInvestitorii italieni nu sunt descurajaţi de criză

Luca Serena, preşedinte Confindustria România şi preşedinte Euroholding

Criza economică nu a tăiat avântul investitorilor italieni în Româ­nia, având în vedere că doar în anul 2010 au fost înfiinţate aproape 1.400 de companii cu capital italian (43% din totalul companiilor străine venite). Numărul companiilor italiene înregistrate în România ajunge la peste 29.000, fiind de altfel cea mai mare prezenţă italiană într-o ţară străină.

"În mod contrar faţă de ceea ce se poa­te crede, pe perioada crizei sau poate chiar datorită crizei mondiale, multe societăţi au ales România. Aproape 50% dintre acestea sunt italiene, deci prezenţa italiană rămâne foarte puternică, mai mult, este chiar în creştere", ne-a declarat domnul Luca Serena, preşedintele Confindustria România, asociaţia întreprinderilor italiene din România şi preşedinte al grupului Euroholding.

Dintre companiile italiene prezente pe plan local, 13% activează în construcţii, 11% în sectorul imobiliar şi 22% în comerţ, inclusiv cu materiale de construcţie. Deşi în 2010 nu au venit companii mari în sectorul de construcţii şi imobiliare, nici nu sunt multe care au plecat, subliniază domnul Serena.

De asemenea, companiile italiene s-au orientat spre domenii noi, existând mult interes pentru tot ceea ce are legătură cu energia şi, în special, energia regenerabilă, deşi încă nu au fost definitivate normele de aplicare a legii. În ultimele luni, italienii au manifestat interes pentru sectorul agroalimentar. Anterior, investitorii italieni cumpărau terenuri agricole mai mult dintr-un "raţionament speculativ" şi nu pentru utilizare. Acest lucru ar putea să se schimbe prin introducerea legii care taxează suplimentar suprafeţele agricole necultivate. Astfel sectorul ar putea fi pus în mişcare, având în vedere şi faptul că Româ­nia importă masiv produse agroalimentare, iar piaţa poate absorbi repede producţia, mai spune domnul Serena.

În 2011 accentul se va pune pe vânzarea locuinţelor disponibile

Investitorii italieni din construcţii au fost motivaţi să vină în România în primul rând datorită cererii, care pe sectorul de locuinţe a fost "emormă" până în 2008. "Era nevoie de multe locuinţe, infrastructură, finanţată inclusiv din fonduri europene, şcoli, spitale, aeroporturi, care reprezintă o etapă de parcurs în cazul tuturor ţărilor în curs de dezvoltare. Este un program de construcţie şi reînnoire a ţării care nu are precedent în comparaţie cu volumul din Italia, unde boom-ul economic şi din construcţii s-a produs în anii 1960", explică domnul Serena.

În prezent, chiar dacă nu s-a oprit cererea pe sectorul rezidenţial este mult încetinită. Aceasta nu numai datorită crizei, dar şi sectorului bancar, care sus­ţinea familiile să cumpere apartamente cu credite.

În al doilea rând, nu există o lege care să protejeze pe cel care a cumpărat casa: "În Italia, când cumperi o casă de la dezvoltator, dai un avans, iar acesta este obligat să ofere o garanţie bancară pentru acel avans. Acest tip de lege previne ceea ce s-a întâmplat în România, atunci când familiile pierdeau avansul în situaţia falimentului dezvoltatorului. Acest lucru a generat un climat în care oamenilor le este frică să se angajeze în aşa ceva, chiar şi în rândul celor care au banii pentru a cumpăra o casă", subliniază domnul Luca Serena.

Pe de altă parte, domnia sa argumentează că există un patrimoniu imobiliar disponibil care nu se mai vinde ca înainte, dar se vinde uşor-uşor. "Atât timp cât acest patrimoniu imobiliar nu este epuizat, nu vor începe alte proiecte imobiliare, iar astăzi este multă ofertă şi cerere puţină. Prin urmare, preţul a scăzut mult, astfel încât nu există interes din partea dezvoltatorilor să înceapă proiecte noi cu preţuri mici. Aceasta şi pentru că sunt dezvoltatori care au cumpărat terenuri în perioada boom-ului, la preţuri foarte mari. Cred că 2011 va fi probabil un an în care accentul va fi pus pe vânzarea locuinţelor disponibile mai curând decât demararea de noi proiecte", apreciază preşedintele Confindustria România.

Se prefigurează începutul unui proces de construire

Pentru a se relua activitatea domnul Serena consideră că este nevoie în primul rând de o altă atitudine din partea băncilor în ceea ce priveşte finanţarea. De la situaţia din 2007, în care dădeau bani oricui, acum acordă doar 50% din valoa­rea locuinţei şi cer foarte multe garanţii. Este nevoie de voinţă din partea sistemului de creditare pentru a câştiga încrederea populaţiei. De asemenea, trebuie să continue programul Prima Casă. În al treilea rând, este necesară implementare unei legi pentru garantarea avansurilor, fie garanţie bancară sau guvernamentală. Altfel, mulţi vor cumpăra doar apartamente finalizate, fapt ce nu va încuraja dezvoltarea celor noi.

Pe de altă parte, există diferenţe semnificative în teritoriu în privinţa stocului de locuinţe. Dacă în Bucureşti s-a construit foarte mult şi există un stoc mare nevândut, în alte oraşe sunt mult mai puţine locuinţe de vânzare raportat la numărul de locuitori. Activitatea de construcţii pe acest segment este în prezent mai bună în provincie, apreciază domnul Luca Serena.

În ceea ce priveşte sectorul industrial, deşi cererea este timidă, ea există. "Sunt cereri de negociere pentru terenuri, sunt proiecte noi care vin către compania noastră de proiectare, deci se prefigurează începutul unui proces de construire. Numărul de oferte pentru construirea sau restructurarea fabricilor a fost dublu în ianuarie 2011, comparativ cu ianuarie 2010, deci cererea este mare", argumentează domnul Luca Serena, în calitate de preşedinte al grupului Euroholding.

Noile proiecte vizează mai ales fabrici şi clădiri de birouri. Cererea de birouri este orientată spre produsele de calitate, în special clădiri mai mici.

"Am avut cereri din partea unor firme care solicitau lucrări de calitate mare. De altfel, anul trecut Euroconstruct, societatea de construcţii a grupului Euroholding, a fost premiată de Asociaţia Română a Antreprenorilor din Construcţii (ARACO) cu premiul calităţii pentru calitatea lucrărilor de restructurare a unui imobil. În prezent avem în dezvoltare o clădire de birouri în Bucureşti. Şi în acest caz s-a pus accent pe calitate", precizează preşedintele Euroholding.

Pe piaţă mai sunt şi proiecte de extindere ale centrelor comerciale, care anterior fuseseră blocate.

În opinia preşedintelul Confindustria, investiţiile publice au o importanţă strategică pentru companiile de construcţii. Preocuparea actuală a autorităţilor este de a atrage fondurile europene, deoarece până în prezent sumele cheltuite sunt mici, între 2-9%. "Sunt sume mari de bani care nu sunt cheltuite, ceea ce genereaza multe probleme: odată că firmele de construcţii ar fi putut lucra, iar aceste fonduri ar fi mişcat sectorul construcţiilor şi economia. De asemenea, creează probleme României pe termen mediu, deoarece aceste fonduri sunt disponibile până în 2013. Ce nu se va cheltui va fi destinat probabil altor state, iar cofinanţarea europeană nerambursabilă va deveni mult mai redusă. Dacă România nu va putea realiza infrastructura cu aceste fonduri, există riscul să nu o mai poată realiza niciodată, deoarece s-ar putea ca statul să nu mai aibă 50% pentru cofinanţare. Este o mare provocare pentru toată România, nu doar pentru firmele de construcţii, să reuşească realizarea infrastructurii, pentru că aceasta dă competitivitate ţării", atrage atenţia preşedintele Confindustria România.

Legea parteneriatului public-privat dezavantajează investitorul

În perioada actuală investitorii imobiliari italieni se confruntă cu o serie de dificultăţi pe piaţa din România. În primul rând, există probleme privind proprietatea asupra terenurilor, sunt numeroase litigii şi revendicări, iar unele oficii cadastrale nu funcţionează cum ar trebui. De exemplu, au fost cazuri în care actele cadastrale s-au dovedit a fi false. Astfel, dezvoltatorii trebuie să facă investigaţii înainte de a achiziţiona un teren şi adesea renunţă la acesta dacă nu sunt toate aspectele clare. Aşa procedează de exemplu marile lanţuri comerciale când vor să deschidă noi locaţii, menţionează preşedintele Confindustria România.

În al doilea rând, domnia sa men­ţionea­ză problemele ce ţin de birocraţie. Ori, în perioada de criză o investiţie aduce bani şi generează locuri de muncă şi taxe. "Ar fi logic să existe o disponibilitate maximă din partea primăriilor. De multe ori a trebuit să intervenim, ca asociaţie, pentru a lămuri aspectele solicitate fără motiv de autorităţi", precizează preşedintele Confindustria.

Pentru a răspunde mai bine nevoilor companiilor italiene care activează în construcţii, în cadrul Confindustria Ro­mâ­nia a fost creată o ramură dedicată acestora - UNICI, cu servicii specifice. "Studiem toate legile legate de sectorul construcţiilor şi facem propuneri pe baza a ceea ce ne-au semnalat asociaţii noştri, în calitate de membru al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR), alături de Asociaţia Română a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO). De multe ori problemele cu care ne confruntăm sunt comune cu cele ale companiilor româneşti", accentuează domnul Luca Serena.

Domnia sa consideră că parteneriatul public-privat (PPP) nu este doar util, legiferarea acestuia reprezentând însuşi "motorul unei ţări". Aceasta deoarece, indiferent de eforturile pe care guvernul le face, nu poate rezolva toate necesităţile populaţiei. Oricum demersul ar presupune o creştere a datoriei publice, în timp ce anumite proiecte se pot autofinanţa prin PPP. În privinţa reglementărilor referitoare la PPP existente la ora actuală în România, domnul Serena face următoarele sesizări: "Legea aşa cum este ea trebuie îmbunătăţită, deoa­rece creează obstacole. Pentru a funcţiona, o lege PPP trebuie să fie echilibrată, să se asigure că partea publică are interesul pentru a intra în posesia lucrării după un număr de ani, iar în acelaşi timp să menţină şi interesul părţii private, exprimat prin profitul aferent lucrării, altfel nu are de ce să inves­tească. Ori legea este în prezent mai mult în favoarea părţii publice, care şi-a luat toate garanţiile pentru sine şi mai puţin pentru partea privată".

Constructorii români din Italia nu sunt convinşi să se întoarcă în ţară

Preşedintele Confindustria România apreciază că Italia are o bună colaborare cu România în sectorul construcţiilor, aceas­ta deoarece în Italia activează în acest domeniu multe companii ale cetăţenilor români sau originari din România, care au deprins modul de lucru local.

"Sectorul construcţiilor a crescut mult în ultimii cinci ani şi datorită societăţilor româneşti. Acum cinci ani era dificil să găseşti companii româneşti de construcţii care să îţi ofere anumtie tipuri de construcţii sau care să poată garanta calitatea lucrărilor, timpul de execuţie. A fost un lucru bun că au lucrat ca subcontractanţi, a fost o şcoală bună. Mai ales în oraşele mari există acum o reţea de calitate de furnizori şi subfurnizori români. Ar fi o valoare pentru România dacă aceste companii ar aduce în ţară experienţa dobândită în Italia, dar nu sunt interesate să revină aici. De altfel, forţa de muncă a românilor contribuie cu 1% la PIB-ul Italiei", relatează domnul Serena.

Schimburile comerciale dintre Româ­nia şi Italia sunt consistente şi au crescut cu 16% în 2010, ajungând la aproximativ 7,6 miliarde de euro, menţionează domnia sa.

Concluzionând, domnul Luca Serena apreciază că importanţa sectorului construcţiilor a fost subevaluată în Româ­nia în contextul în care el poate pune în mişcare întreaga economie: "Când cineva analizează construcţiile se gândeşte doar la societatea care a realizat lucrarea, nu că a fost implicată şi o companie de arhitectură, un producător de materiale, deci un întreg lanţ. Când s-a oprit sectorul construcţiilor, au suferit foarte mult vânzările de camioane, de utilaje, de exemplu. Toate sectoarele conexe generează un volum imens de activitate. România are o mare necesitate de construcţii pentru că este mult de construit în toată ţara. În plus, are şi disponibilitatea fondurilor europene. Singur, sectorul construcţiilor poate pune pe picioare economia României. Prin urmare, toate legile pentru acest domeniu ar trebui făcute cu prioritate".

Confindustria România este noua denumire a Unimpresa, Asociaţia Întreprinderilor Italiene din România, membră a Alianţei Confederaţiilor Patronale din Româ­nia (ACPR). Asociaţia a intrat recent în sistemul Confindustria, cea mai importantă confederaţie europeană ce reprezintă societăţile producătoare de bunuri şi servicii, cu organizare industrială, din Italia.

În prezent, Confindustria Româ­nia numără peste 700 de asociaţi, cu peste 130.000 angajaţi.

Euroholding

Euroholding controlează cele 10 societăţi ale Grupului "Industrie Maurizio Peruzzo" în România. Companiile activează în următoarele domenii: construcţii civile şi industriale (Euroconstruct), dezvoltări industriale şi rezidenţiale (Monlandys) prefabricate din beton (Europrefabricate), extracţie şi producţie de agregate (Europroducts), transport, tâmplărie termoizolantă şi confecţii metalice (Eurologistica), proiectare şi project management (Eurodesign) şi textile (IMP, Netex). "Ideea noastră nu a fost de a crea o companie care să lucreze în exclusivitate pentru alte companii din grup, din contră, le cerem să îşi asigure cel putin 50% din cifra de afaceri în afara grupului. Astfel pe de o parte, aveam o idee asupra competitivităţii preţurilor, iar pe de altă parte, ne stimulează în ceea ce priveşte realizarea, calitatea şi livrarea produselor şi serviciilor", explică domnul Luca Serena, Preşedintele Euroholding.

Pentru a face faţă schimbărilor de pe piaţă, grupul Euroholding, care anterior era axat 100% pe lucrări private, s-a reorientat şi spre sectorul investiţiilor publice, în special de infrastructură. Astfel, una dintre companiile grupului obţine 40% din cifra de afaceri din lucrări publice. În al doilea rând, au fost restrânse costurile, pentru a menţine poziţia pe piaţă.

Domnia sa apreciază că în ultima perioadă cele mai bune rezultate la nivelul grupului ca urmare a intrării în noi sectoare au fost realizate de compania Europrefabricate, care produce prefabricate din ciment, utilizate de exemplu în construcţia de poduri.

Printre cele mai importante proiecte de construcţii ale grupului Euroholding aflate în desfăşurare se numără:

-construirea unei clădiri de birouri cu şase etaje, în Bucureşti, zona Calea Moşilor (realizat în proporţie de 27%);

-reamenajarea birourilor BCR din clădirea Bucharest Financial Plaza (realizat 32%);

-construirea unui spital policlinic în Bucureşti, lucrare de 25 milioane de euro (realizat 62%);

-amenajarea şi extinderea unui sediu de bancă la Galaţi (realizat 5%);

-construirea unui hotel de cinci stele la Cluj-Napoca (realizat 87%).

De asemenea, grupul mai are şi un proiect rezidenţial propriu, Vilaggio Mediteraneo, amplasat în apropiere de Timişoara. Prima etapă, constând în ridicarea a 20 de vile, este aproape de finalizare. În februarie se lucra la finisajele pentru ultimele imobile, la străzile de acces şi spaţiile verzi. Pe măsură ce unităţile se vând, se va trece la realizarea următoarei etape, mai spune domnul Serena.