Actualizarea Planului Urbanistic General (PUG) al Municipiului Constanţa a fost finalizată şi se afla, la finele lunii iunie, în curs de recepţie. PUG-ul se află în analiza serviciilor de specialitate ale primăriei, ulterior urmând să fie supus discuţiilor în cadrul comisiilor Consiliului Local, ne-a declarat Nicolae Nemirschi, viceprimarul Municipiului Constanţa şi preşedintele asociaţiei "Zona Metropolitană Constanţa" (ZMC). Domnia sa a precizat că această actualizare a fost realizată în corelare cu master-plan-ul ZMC, care are ca termen de finalizare ultimul trimestru al anului curent. "Cele două planuri vor crea o imagine de ansamblu a dezvoltării urbanistice a Municipiului Constanţa, pe axele Nord, Sud şi Vest, întrucât la Est se află Marea Neagră, în corelare cu PUG -urile localităţilor adiacente care compun ZMC", ne-a menţionat Nicolae Nemirschi.
Potrivit oficialului constănţean, teren liber pentru realizarea de construcţii nu prea mai există pe teritoriul administrativ al municipiului. În consecinţă, elementul definitoriu al deciziilor privind dezvoltarea urbanistică pe zone de investiţii este viitoarea şosea de centură a oraşului. Aceasta va avea un traseu în formă de semicerc, al cărui interior va fi rezervat sectorului rezidenţial, serviciilor, comerţului, iar exteriorul - antrepozitelor, depozitelor, comerţului en-gros şi micii industrii.
Nordul este rezervat ansamblurilor rezidenţiale
Viceprimarul Nemirschi ne-a mai declarat că actualele tendinţe de dezvoltare impun ca axa de Nord a municipiului (şoseaua Constanţa - Ovidiu) să rămână o zonă rezervată ansamblurilor rezidenţiale. Acestea urmează să unească teritoriile administrative ale Municipiului Constanţa şi oraşului Ovidiu. În prezent, în această parte a Constanţei, se dezvoltă cartierele rezidenţiale "Boreal", "Zenit", "Tomis Plus" şi funcţionează centrul comercial "Tom". Acesta include hipermarketurile "Carrefour" şi "Bricostore". În acelaşi timp, în zona ce aparţine de oraşul Ovidiu, se extind cartierele de vile.
Sudul este pentru locuinţe, iar vestul pentru comerţ şi servicii
Pe axa Sud (Constanţa - Cumpăna - Agigea), se vor dezvolta tot ansambluri rezidenţiale, în special pe partea dreaptă, spre localităţile Lazu şi Cumpăna, cu serviciile sociale aferente (învăţământ, cultură, comerţ etc). Dezvoltarea acestei zone va uni, practic, intravilanurile celor trei administraţii locale. În sfârşit, axa Vest (soşeaua Constanţa - Valu lui Traian) va fi rezervată în special serviciilor, show room-urilor şi numai parţial construcţiilor rezidenţiale.
Litoralul din Corbu - rezervat investiţiilor turistice
În ceea ce priveşte organizarea urbanistică a zonei metropolitane, preşedintele acesteia a spus că zona de litoral aferentă comunei Corbu va fi destinată exclusiv investiţiilor turistice. Între oraşele Techirghiol şi Eforie Nord va fi construită o legătură rutieră de centură, care va ocoli lacul Techirghiol pe partea de Vest, pentru deblocarea circulaţiei spre sudul litoralului, în staţiunea Eforie Nord.
Reabilitarea centrului istoric după modelul Bologna
Referindu-se la lucrările edilitare prevăzute în Municipiul Constanţa, viceprimarul Nicolae Nemirschi ne-a declarat că administraţia locală a avut în vedere reabilitarea zonei peninsulare (istorice) şi, pe termen mediu, reamenajarea zonei ocupată în prezent de vechile depozite ale companiei "Oil Terminal". Acestea sunt amplasate în mijlocul geografic al oraşului şi pot fi transformate într-o zonă de servicii şi de clădiri de birouri. Deocamdată, terenul respectiv formează obiectul unui litigiu între administraţia locală şi "Oil Terminal".
La finele lunii iunie, în zona peninsulară, se aflau în curs de finalizare lucrările de reabilitare a utilităţilor. Apoi, urmau să fie demarate lucrări provizorii de asfaltare. Primăria a recurs la această soluţie deoarece trebuie demolate clădirile vechi aflate în ruină şi consolidate imobilele de patrimoniu arhitectural, ceea ce va presupune o circulaţie de trafic greu în zonă. Ulterior, se va trece la realizarea de pietonale pavelate în marea majoritate a peninsulei, la lucrări de pavaje cu piatră cubică, înlocuiri de borduri, amenajări de mini-parcuri arheologice etc.
În ceea ce priveşte readucerea faţadelor vechilor clădiri la arhitectura iniţială, pentru a fi recreată atmosfera levantină a Constanţei de la sfârşitului secolului XIX, Nicolae Nemirschi ne-a spus: "Dorim să încheiem o colaborare cu proprietarii imobilelor de patrimoniu arhitectural, după modelul oraşului Bologna din Italia. Acolo au putut fi utilizate în acest scop fonduri europene nerambursabile, prin preluarea în administrare de către municipalitate, cu acordul proprietarilor, a faţadelor imobilelor pentru reabilitarea arhitecturală. Zona istorică a oraşului Constanţa va fi majoritar pietonală. Vom construi şi o parcare supraetajată în zona porţii 2 de acces în portul Constanţa".
Marina în Portul turistic Tomis
Reabilitarea zonei peninsulare va fi coroborată cu realizarea marinei din Portul turistic Tomis. Lucrarea se afla, la finele lunii iunie, în curs de execuţie, iar finalizarea obiectivului este prevăzută pentru anul viitor, a adăugat viceprimarul Constanţei. Pentru funcţionarea efectivă a marinei şi pe perioada sezonului rece, mai este necesară construcţia unui dig de protecţie împotriva valurilor în partea de Sud a intrării în port.
Proiectul mai prevede realizarea unui dig, ale cărui lucrări au fost stopate la începutul actualei guvernări, pe criterii de "priorităţi", susţine Nicolae Nemirschi. Până la construcţia acestui obiectiv, ambarcaţiunile găzduite de viitoarea marină vor trebui să fie urcate pe uscat în timpul sezonului de furtuni pe mare.
Reabilitarea oraşului vechi va fi coroborată şi cu mult discutata şosea de coastă, care ar permite o tendinţă nouă de dezvoltare turistică şi rezidenţială a Constanţei, după modelul majorităţii rivierelor din lume cu turism dezvoltat. Aceasta va avea şi rolul de a descongestiona traficul rutier extrem de aglomerat din centrul oraşului. Şoseaua va lega marina Tomis de staţiunea Mamaia, urmărind conturul falezei oraşului.
Realizarea şoselei a fost propusă, pentru prima dată, în anul 1921, când a şi fost, de altfel, proiectată şi trecută în PUG-ul Constanţei. Ideea a fost apoi reluată de arhitecţi în perioada comunismului, când au şi fost demarate primele lucrări de amenajare.
