Construcţii europene şi în România
Companii / 06 iunie 2014
Ţara noastră trebuie să transpună în legislaţia autohtonă Directiva privind eficienţa energetică, în prezent aflându-se în procedura de implementare Directiva ce reglementează reabilitarea termică a imobilelor. Noua Directivă obligă la realizarea unui plan naţional de acţiune, care include şi o componentă privind reabilitarea clădirilor publice. Astfel, statele membre UE sunt obligate să înceapă încă din acest an lucrările de izolare termică a instituţiilor publice, unde s-a constatat că există cea mai mare pierdere de energie, 40% din pierderi provenind de la clădiri.
Un raport preliminar recent al Uniunii Europene arată că reducerea consumului de energie a fost realizată doar în proporţie de 15-16% şi că ţinta de 20% impusă pentru 2020 este foarte greu de atins.
În aceste condiţii, pentru a accelera măsurile pe care statele membre trebuie să le ia, UE a adoptat noua Directivă privind eficienţa energetică.
Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, ne-a spus, recent, că ţara noastră are o problemă la nivelul autorităţilor locale. Primăriile nu au, în opinia domniei sale, expertiza şi personalul necesare pentru întocmirea strategiei energetice a oraşelor şi a planului de acţiune, care include şi lucrările de reabilitare termică.
Domnul Iancu ne-a precizat: "Din păcate, toate oraşele, inclusiv Capitala, nu au dus la bun sfârşit strategia energetică. Au ieşit din termen şi acum trebuie să o ia de la capăt. Ne trebuie de urgenţă un corp de experţi la nivelul fiecărui oraş, care să întocmească aceste planuri de acţiune. Din fericire, institutele de specialitate din ţară şi din străinătate au câteva proiecte concrete în România. Primăriile mai pot apela la firmele de specialitate, care atrag singure finanţarea necesară pentru implementarea programului de eficienţă energetică, iar municipalităţile plătesc gradual serviciul prestat".
Implementarea Directivei privind eficienţa energetică presupune un efort investiţional important, numai pe partea de reabilitare termică fiind necesare miliarde de euro, apreciază domnul Iancu.
UE oferă granturi pentru izolarea clădirilor publice până în 2020.
Despre eficienţa energetică şi procesul de implementare a directivei din domeniu ne-a vorbit, într-un interviu, domnul Corneliu Fecioru, membru în Consiliul de Administraţie, Vânzări şi Marketing din cadrul Wienerberger Sisteme de Cărămizi.
Interviu cu domnul Corneliu Fecioru, membru în Consiliul de Administraţie, Vânzări şi Marketing din cadrul Wienerberger Sisteme de Cărămizi
Reporter: Eficienţa energetică este o temă de actualitate pentru Uniunea Europeană. Care sunt implicaţiile acestui proces pentru ţara noastră?
Corneliu Fecioru: Eficienţa energetică a clădirilor este o preocupare actuală în plan european, România trebuind să transpună în cel mai scurt timp în legislaţia naţională şi să implementeze cele două directive ale Uniunii Europene, respectiv Directiva Europeană 31/2010/UE referitoare la eficienţa energetică a clădirilor şi Directiva 2012/27/UE pentru eficienţă energetică (DEE).
Reporter: În prezent, se află în procedura de aplicare Directiva 31/2010, care presupune reducerea cu 20%, până în 2020, a emisiilor cu efect de seră şi a consumului de energie, precum şi creşterea ponderii surselor de energie regenerabilă în total consum, cu până la 20%. Potrivit statisticilor, nu se va reuşi scăderea consumului de energie cu 20%, până în anul 2020, la nivelul UE. Care credeţi că sunt motivele ce stau la baza acestei situaţii şi ce ar trebui făcut pentru grăbirea acestui proces?
Corneliu Fecioru: Cu privire la Strategia Europeană 2020, din cele trei obiective denumite pe scurt 20-20-20 probabil vor fi atinse doar primele două, şi anume reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră şi creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20% (energie "verde").
Pentru a atinge al treilea obiectiv, de reducere cu minim 20% a consumului de energie, mai bine spus creşterea cu 20% a eficienţei energetice, este nevoie de un efort concertat pe mai multe planuri - de la producţia energiei, la transportul, distribuţia şi implicit consumul acesteia. Să nu uitam că, atât în România, cât şi în Europa, consumăm circa 40% din totalul energiei pentru a încălzi şi pentru a ventila clădirile existente, atât din segmentul rezidenţial, cât şi din domeniul public.
Reporter: Directiva 27/2012, care va trebui transpusă în legislaţia noastră, presupune, printre altele, ca, începând cu 2020, orice clădire nou construită să aibă un consum de energie aproape de zero. Astfel, statele membre UE sunt obligate să înceapă lucrările de izolare termică a instituţiilor publice, unde s-a constatat că există cea mai mare pierdere de energie. Sunt pregătiţi producătorii din piaţa de profil pentru un astfel de proces? Consideraţi că vom reuşi să ne aliniem noilor reglementări?
Corneliu Fecioru: Un număr de obligaţii devin iminente pentru autorităţile române, conform Directivei 2012/27/UE. Dintre acestea, le menţionez pe acelea pe care le considerăm prioritare:
- Prezentarea unei strategii pe termen lung pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea stocului de clădiri rezidenţiale şi comerciale, atât publice, cât şi private, existente la nivel naţional (termenul - 30 aprilie 2014);
- Începând cu 1 ianuarie 2014, o proporţie de 3% din suprafaţa totală a clădirilor încălzite şi/sau răcite deţinute şi ocupate de administraţia centrală sunt renovate anual pentru a îndeplini cel puţin cerinţele minime în materie de performanţă energetică stabilite de statul membru în cauză în temeiul articolului 4 din Directiva 2010/31/UE. Ponderea de 3% se calculează la suprafaţa totală a clădirilor cu o suprafaţă totală utilă de peste 500 mp deţinute şi ocupate de administraţia centrală a statului membru în cauză, care nu îndeplinesc, la data de 1 ianuarie a fiecărui an, cerinţele naţionale minime privind performanţa energetică stabilite în temeiul articolului 4 din Directiva 2010/31/UE. Începând cu 9 iulie 2015, pragul respectiv este coborât la 250 mp.
- Statele membre au fost obligate să notifice Comisiei, până la 5 decembrie 2013, măsurile de politică pe care intenţionează să le adopte în ceea ce priveşte schemele de obligaţii privind eficienţa energetică.
Reporter: O problemă semnalată de reprezentanţii autorităţilor este cea a meseriilor noi, care vin odată cu implementarea de noi tehnologii în lanţul de producţie, fiind nevoie de modificarea nomenclatorului de meserii, întrucât nu există montatori de turbine eoliene sau meserii specifice din zona de montare - întreţinere - exploatare parcuri fotovoltaice. Dacă ar exista legislaţia specifică de formare profesională, ar exista şi specialişti în aceste domenii? Companiile ar fi dispuse să susţină cursuri de formare profesională în aceste sectoare?
Corneliu Fecioru: Problema noilor meserii de tipul celor mai sus este reală. În acelaşi timp, am dori ca şi pentru meseriile tradiţionale să avem calificată forţă de muncă. Vedem o nevoie ca pentru meseria tradiţională de zidar să existe programe de pregătire profesională pentru a pune în mod corect în operă (şi astfel pentru a obţine o clădire de calitate) atunci când folosim blocuri ceramice şlefuite şi mortar în pat subţire, spre exemplu. Wienerberger derulează programe de instruire a meşterilor zidari pentru punerea corectă în operă a acestui tip de produse, recent introduse pe piaţa din România.
Reporter: Devine din ce în ce mai important modul de proiectare şi realizare a construcţiilor, cele două directive europene din domeniu urmând să influenţeze profund piaţa de profil şi sectoarele conexe acesteia. Aveţi proiecte noi, speciale, în acest sens?
Corneliu Fecioru: Wienerberger a lansat în 2012, în Austria, conceptul Casa e4 din cărămidă, un concept actual de construcţie rezidenţială eficientă energetic, ca răspuns la provocările de mâine şi care îndeplineşte cerinţele de eficienţă energetică pentru construcţiile noi, realizate începând cu anul 2020 (Directiva europeană 31/2010).
Prima casă a fost deja realizată în oraşul Zwetll, Austria, iar în 2014 Casa e4 din cărămidă de la Wienerberger se va realiza şi în România. Acest tip de locuinţă încorporează conceptul de proiectare şi folosirea de materiale de calitate superioară, care permit realizarea unei clădiri cu consum de energie aproape zero.
Pentru a vorbi încă de la început de o casă eficientă energetic, trebuie avute în vedere câteva elemente: utilizarea de blocuri ceramice cu goluri verticale, introduse în România de Wienerberger, care evită pierderile de energie şi, în acelaşi timp, asigură un climat sănătos; proiectarea unei structuri compacte a clădirii; utilizarea energiei solare pe cât de mult posibil, începând de la simpla amplasare corectă a casei pe teren, astfel ca încăperile care necesită lumină să beneficieze din plin de lumina naturală; evitarea punţilor termice, utilizând corect produse ceramice atât pentru zidărie, cât şi pentru planşeu; utilizarea cărămizilor inovatoare eficiente termic, având rol de rezervor de energie termică.
Cărămizile acţionează ca un acumulator de căldură de la soare sau de la alte surse de încălzire din casă şi care eliberează căldura în casă numai atunci când scade temperatura de afară. Ca rezultat, în interior, temperatura ambientală rămâne echilibrată.
Reporter: Aşadar, Casa e4 este, în viziunea dumneavoastră, locuinţa cu consum de energie aproape de zero...
Corneliu Fecioru: Da, Casa e4 din cărămidă de la Wienerberger este materializarea viziunii noastre privind casa cu consum de energie aproape zero.
Reporter: Ce feedback aveţi din partea celor care locuiesc în locuinţe de acest gen?
Corneliu Fecioru: Noul nostru concept a fost lansat de companie în 2012 ca o soluţie viabilă la provocările caselor viitorului. Beneficiarii Casei e4 din Austria, prima casa e4 din Europa, sunt încântaţi de combinaţia de eficienţă energetică, durata lungă de viaţă a casei şi calitatea vieţii.
Reporter: Mulţumesc!
