Creditele ipotecare "verzi", impozite mai mici pe clădirile sustenabile şi un management al facilităţilor profesionist, reunite într-o politică de creştere a calităţii vieţii, sunt principalele condiţii pentru dezvoltarea clădirilor verzi consideră specialiştii care participă marţi la conferinţa "Sustainable buildings - A step into the future".
"Clădirile sunt în primul rând pentru oameni, nu doar să protejeze mediul. O clădire verde nu ar trebui să aibă aceleaşi impozite cu una care nu respectă aceleaşi standarde standarde de mediu. Reducerea impozitului pe clădirile verzi este o iniţiativă care va duce la creşterea numărului de astfel de construcţii. Cluj este primul oraş care a implementat această politică, dar şi alte oraşe sunt interesante. Creditul ipotecar verde este o altă măsură de încurajare a investiţiilor în astfel de clădiri, inclusiv la nivel rezidenţial. Economia circulară presupune ca încă din faza de proiect clădirile să fie astfel gândite încât după demolarea clădirii materialele să fie refolosite", a explicat Monica Ardeleanu, director executiv Romania Green Building Council, potrivit Agerpres.
La conferinţa "Sustainable buildings - A step into the future" s-au întâlnit specialişti în construcţii sustenabile care au discutat cele mai recente trenduri în materie şi au dezbătut beneficiile clădirilor "verzi" din punct de vedere al relaţiei dezvoltator - investitor - ocupant.
"În Bucureşti există peste un milion de metri pătraţi certificaţi internaţional drept verzi, adică 30% din stocul total de birouri, de circa 2,5 milioane de metri pătraţi. Este un raport bun pentru o capitală europeană. În ceea ce priveşte clădirile rezidenţiale remarcabil este că am reuşit să avem cerere pentru astfel de clădiri, atât din partea utilizatorilor, cât şi din partea investitorilor", a spus Andrei Botiş, managing partner NAI România.
Acesta a precizat că exista un cerc vicios la început, în perioada 2007-2008, când investitorii spuneau că nu există cerere pentru a construi sustenabil, verde, iar chiriaşii se plângeau că nu există astfel de construcţii.
"De ce nu avem clădiri rezidenţiale verzi? Pentru că nu există programe de finanţare aşa cum ar trebui. Pentru că nu există sisteme care să motiveze utilizatorii în construcţia de clădiri verzi. Comparând cu piaţa din SUA, am constatat că la noi piaţa este subfinanţată pe toate segmentele nu doar pe rezidenţial, iar la ei este este o finanţare în exces. La nivel naţional există, la noi, o oroare în ceea ce priveşte ratele bancare. Există un timp optim pentru a investi în procesul de construcţie, adică în stadiul de proiect. În România, nu privim încă beneficiile pe termen lung când vorbim de construcţii rezidenţiale verzi. Dacă avem o finanţare corectă, cu o investiţie iniţială mai mare, ne poate oferi posibilitatea de a salva mult din costurile iniţiale", a spus Andrei Botiş.
În România, există în prezent 13 proiecte rezidenţiale verzi, adică aproximativ 4.300 de de unităţi locative.
"Calitatea vieţii este principalul argument atunci când vorbim de clădiri sustenabile. Administrarea, operarea şi mentenanţa reprezintă 80% din valoarea unei clădiri, ceea ce arată importanţa managementului utilităţilor. În România, domeniul facility management (managementului utilităţilor) are o cifră de afaceri de 1,35 miliarde euro şi există 6.500 de firme care activează în acest domeniu cu aproape 150.000 de angajaţi. Vorbim de una dintre cele mai importante creşteri de business înregistrate de un domeniu de activitate din ţară. Şi, culmea, facility management-ul s-a dezvoltat cel mai bine în România în anii de criză deoarece au fost reduse costurile", a precizat Cistian Vasiliu, managing director ROFMA (Asociaţia Română de Facility Management).
Conferinţa, organizată în parteneriat cu Private Jets Europe, Private Luxury Group şi Orange România, şi-a propus să încurajeze responsabilitatea faţă de mediu, în special prin promovarea unei legislaţii care să permită atât o finanţare la dobânzi mai mici, cât şi o micşorare a impozitelor şi taxelor.
