Creşterea performanţei energetice a clădirilor - prioritate în activitatea ISPE
Autori: Mădălina Anastasiu, Adriana Milandru, ISPE Bucureşti Materiale / 08 mai 2017
Este binecunoscut faptul că sectorul construcţiilor este unul dintre principalii consumatori de energie din Europa. Aproape 40% din consumul final de energie se datorează construcţiilor (locuinţe, birouri, magazine şi alte clădiri din sectorul public şi privat), clădirile rezidenţiale având un aport important. Astfel, la nivelul UE 28, consumul final de energie corespunzător sectorului rezidenţial după 2009 a reprezentat cca. 26 % din consumul final total de energie (date Eurostat). În ceea ce priveşte situaţia României, valoarea consumului final de energie în sectorul rezidenţial a atins cca. 35% din consumul total final de energie la nivel naţional.
Diminuarea consumului de energie în clădiri a devenit o acţiune prioritară în toate ţările europene. Acesta este motivul pentru care în ultimii 25 de ani au fost dezvoltate o serie de concepte de clădiri foarte eficiente energetic. Passivhaus în Germania, Effinergie în Franţa sau Minergie în Elveţia sunt standarde de casă pasivă recunoscute care includ criterii stricte care să faciliteze limitarea drastică a consumului primar de energie. Standardul de casă pasivă a fost implementat de multe ţări, nu numai din Europa, pentru clădiri noi, dar şi pentru renovarea clădirilor existente. În 2010, directiva europeană 2010/31/UE introduce noţiunea de "Clădire al cărei consum de energie este aproape egal zero" (Nearly Zero Energy Building - NZEB). Acest document identifică direcţiile prioritare de acţiune pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor şi stabileşte termene ferme pentru realizarea lor de către ţările membre.
ISPE, actor principal pe piaţa naţională de inginerie şi consultanţă energetică şi-a concentrat activitatea şi în domeniul creşterii eficienţei energetice pe întregul lanţ producere/transport/distribuţie/consumator final de energie în sectoarele economice. În ultimii ani, eficienţa energetică a clădirilor a dat ocazia specialiştilor ISPE să se evidenţieze prin colaborări în cadrul unor lucrări naţionale şi internaţionale pentru promovarea şi implementarea conceptelor de clădiri foarte eficiente energetic atât pentru clădiri noi, cât şi pentru renovarea clădirilor existente. Parteneriatul în cadrul proiectului european PASS-NET "Establishment of a Co-operation Network of Passive House Promoters" a creat cadrul necesar dezvoltării conceptului de casă pasivă în România prin organizarea de vizite de lucru şi evenimente la nivel naţional şi internaţional. Totodată, din 2007, s-a constituit o reţea de promotori ai conceptului de casă pasivă ce a pus la dispoziţie materiale documentare în cadrul unor sesiuni de instruire şi exemple de succes pentru implemantarea conceptului în ţările europene.
Pe baza acestei colaborări internaţionale, în special cu Dr. Wolfgang Feist - întemeietorul conceptului de casă pasivă, ISPE a iniţiat un proiect naţional: implementarea standardului de casă pasivă în România prin accesarea programului naţional INOVARE 2008. Acest proiect "Case pasive adecvate condiţiilor climatice din România" a fost realizat în parteneriat cu reprezentanţi ai UPB, UAUIM, UTCB, ICPE Bucureşti şi AGECOM Baia Mare, ISPE fiind coordonator al proiectului.
Cele două case pasive construite în 2011, au fost amplasate în incinta Universităţii Politehnice din Bucureşti. Proiectul s-a bucurat de un interes sporit în rândul producătorilor/furnizorilor de materiale şi echipamente foarte eficiente energetic din domeniu, ISPE beneficiind de susţinerea tehnică şi financiară a 30 de companii de vârf din domeniul construcţiilor.
Promovarea şi implementarea noului standard NZEB ("clădire cu o performanţă energetică foarte ridicată, la care consumul de energie este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut" - Legea 375/2005 republicată în 30.09.2016) a atras atenţia specialiştilor ISPE, iar din 2014 ISPE a devenit partener în proiectul european NeZeR "Promotion of smart and integrated NZEB renovation measures în the European renovation market" alături de organizaţii de renume în domeniu (VTT Finlanda, IVL Suedia, TECNALIA Spania, W/E Olanda) şi primăriile oraşelor Stockholm, Sestao, Rotterdam, Amersfort şi Timişoara. Prin acest proiect, au fost puse la dispoziţia tuturor părţilor interesate o serie de documente tehnice, care conţin rezultate ale analizelor privind realizarea renovării NZEB, de cele mai multe ori, comparativ cu sistemul de renovare tradiţională şi documente strategice (planuri de acţiune, foi de parcurs) care prezintă acţiuni pentru implementarea renovării NZEB.
Studiile de caz NeZeR pentru ţările participante estimează posibilitatea realizării unei economii de energie convenţională prin renovare NZEB de circa 60% - 90% faţă de situaţia existentă, comparativ cu nivelul obţinut după renovarea tradiţională de circa 20% - 45%. Totodată, sunt prezentate reducerile estimate ale emisiilor de gaze cu efect de seră obţinute după renovarea NZEB cu circa 60% - 90% faţă de situaţia existentă, comparativ cu nivelul obţinut după renovare tradiţională de circa 20% - 80%.
Un succes deosebit l-a avut concursul de proiecte de renovare NZEB organizat de ISPE în România, "Creativitate şi Energie pentru Mâine!" NeZeR 2016, la care au fost invitaţi să participe studenţi şi tineri specialişti din domeniu. Dovadă a succesului acestui eveniment a fost şi suportul acordat de către 10 organizaţii recunoscute în domeniu (AAECR, BAUMIT, ROMELECTRO, TESTO, VELUX, ROCKWOOL, KNAUFINSULATION, RE-THERM, BASF şi URSA) pentru premierea celor mai bune proiecte. Criteriile de evaluare ale proiectelor concurente au urmărit respectarea unor cerinţe de ordin tehnic, economic, social şi estetic fiind comune pentru toate concursurile naţionale susţinute în proiectul NeZeR.
Câştigătorul concursului a fost proiectul echipei ZeRoPHit care a reprezentat România la Conferinţa "SBE16 - Build Green and Renovate Deep" organizată la Talin în octombrie 2016. Toate proiectele participante şi documentele realizate în cadrul proiectului NeZeR au fost puse la dispoziţia celor interesaţi pe parcursul expoziţiei organizate de ISPE anul acesta, la Timişoara şi pe site-ul proiectului www.nezer-project.eu.
