Design interiorConsideraţii privind reciclarea deşeurilor în design-ul de interior
conf.dr.arh. Dorina Onescu-Tărbujaru, Departamentul de Proiectare de Interior şi Design, Facultatea de Arhitectură de Interior, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Minc
Perioada în care trăim reprezintă un moment dificil, când criza actuală prezentă atât în plan global cât şi local, cu toată varietatea sa de fenomene şi efecte, se resimte în toate domeniile: atât în cel economic cât şi ecologic, dar şi în cel social, cât şi cultural.
Astfel, problemele de stringentă actualitate referitoare la conservarea energiei, folosirea cât se poate de eficientă a resurselor naturale, dar în mod special respectul pentru mediul înconjurător au devenit preocupări şi mai importante ale societăţii contemporane.
În momentul actual, se pune accent din ce în ce mai mult pe căutarea şi întrebuinţarea unor metode alternative de obţinere a energiei, dar şi pe revalorificarea resurselor, care să nu afecteze mediul în care trăim şi implicit calitatea vieţii oamenilor.
În acest context, reciclarea, de la simpla reducere şi până la refolosirea deşeurilor, capătă atât un nou sens cât şi o nouă importanţă, deziderate ce le regăsim şi în preocupările Facultăţii de Arhitectură de Interior din cadrul Universităţii de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" Bucureşti.
Având în vedere cele de mai sus, am introdus în planul de învăţământ pentru anul al II-lea al secţiei de Arhitectură de Interior, la disciplina obligatorie "Activităţi practice - Obiecte din materiale neconvenţionale", ca temă de studiu pentru studenţi: "Reciclarea deşeurilor din lemn pentru amenajările interioare".
Tematica experimentului, desfăşurat anul acesta pentru a treia oară (prima încercare a avut loc în lunile martie - aprilie 2010, pe durata a trei săptămâni, iar rezultatele obţinute ne-au determinat să repetăm exerciţiul), a pornit tocmai de la condiţiile actuale în care criza economică mondială se resimte atât de puternic şi la noi în ţară în ultima vreme.
Principalele obiective urmărite în derularea studiului au fost, în primul rând, dezvoltarea imaginaţiei şi creativităţii studenţilor, de asemenea inovaţia adusă în conceperea unor obiecte pentru amenajările interioare, dar şi dezvoltarea abilităţilor practice şi, nu în ultimul rând, lucrul în echipă.
Lucrarea reprezintă, în acelaşi timp, un exerciţiu conceptual - inovator cât şi practic, obiectele de design fiind atât proiectate cât şi executate de către studenţi sub îndrumarea cadrelor didactice, din deşeuri din lemn în principal, dar nu numai. Aceste deşeuri au provenit, în majoritate, din industria producătoare de mobilă, din atelierele sau fabricile care realizează tâmplărie din lemn, de pe şantierele de construcţii, unele din comerţ ca rebuturi, altele de prin podurile sau magaziile cu vechituri de acasă etc. În loc să fie aruncate la groapa cu gunoi sau puse pe foc, ele au constituit materia primă pentru un exerciţiu de creativitate şi abilităţi practice.
Experimentul a urmărit în principal două direcţii: Pe de o parte a vizat remodelarea sau refuncţionalizarea unor piese de mobilier vechi, a unor obiecte de decoraţii sau a altor tipuri de obiecte. Astfel, dintr-un scaun deteriorat la care s-au păstrat doar spătarul şi picioarele şi la care s-au adăugat un blat şi o bucată pânză de in ca suport pentru reviste, s-a realizat o măsuţă de café (vezi fig.1)
Două valize din lemn, ce se foloseau cu decenii în urmă, au fost transformate în piese de mobilier cu funcţiuni total diferite: una într-o ingenioasă noptieră cu multe sertare, cealaltă într-un mic fotoliu capitonat cu pluş (vezi fig.2).
Remodelarea unor scaune vechi, mai mult sau mai puţin uzate, a generat mai multe variante, aproape în toate utilizându-se diferite împletituri din sfoară de cânepă. Au fost folosite şi obiecte la care nici nu te-ai putea gândi, ca de exemplu un suport de cablu de diametrul de 60 cm la care s-a înlocuit miezul cu două plăci de PAL din care s-au făcut şezutul şi spătarul realizându-se astfel un scaun balansoar, ori o roată de bicicletă găsită lângă pubela de gunoi şi transformată într-un corp de iluminat cu picior din ţevi de cupru (vezi fig.3) sau un interesant cuier obţinut din vechile şi banalele umeraşe din lemn.
Pe de cealaltă parte, experimentul a vizat realizarea, din diferite tipuri de deşeuri, a noi obiecte de design. Astfel că, din câteva cutii şi saci cu rămăşiţe din lemn de diferite esenţe, placaj şi alte câteva materiale, au rezultat obiecte cât se poate de interesante, de la diferite corpuri de iluminat (pentru plafon, măsuţă, pardoseală) şi piese de mobilier (mese, scaune, scaune tip şezlong, scaune de bar, paravane, mobilier pentru copii etc.), până la mici obiecte de decoraţii (accesorii pentru birou, ceasuri de perete, suport pentru vază flori sau fructe etc..) Spre exemplu un ansamblu constituit din două lămpi cu picior şi o a treia piesă, un fotoliu care a fost realizat din lemn de brad, recuperat de pe şantier unde a fost utilizat drept cofrag (vezi fig. 4).
Masa multifuncţională, cu dublă funcţiune, atât masă de sufragerie cât şi măsuţă de cafea, datorită picioarelor care se pot rabate (numită masa "îngenunchiată"), a fost realizată din cinci esenţe de lemn: brad, frasin, fag, cireş şi stejar, după regula dreptunghiului de aur (vezi fig. 5).
Corpurile de iluminat constituie un capitol foarte bogat, ce dezvoltă atât imaginaţia cât şi abilităţile practice ale studenţilor în egală măsură. Au fost realizate din deşeuri de lemn de diferite esenţe: de la bucăţi masive, la resturi de baghete, aşchii şi chiar furnir (vezi fig.6), în combinaţie cu materiale textile naturale, hârtie, sticlă, metal etc..
Din prezentarea câtorva dintre aceste realizări, se remarcă ingeniozitatea şi spiritul creator al studenţilor care, alături de cadrele didactice îndrumătoare, au reuşit valorificarea unor resturi de lemn, care altfel ajungeau la groapa de gunoi.