DIN CAUZĂ CĂ NU AU FOST SCHIMBATE INSTALAŢIILE, "Banii investiţi în "reabilitarea termică" ies pe geam odată cu căldura"

(Interviu cu Emilia Cerna Mladin, preşedintele AAECR)

Mladin: "Pe casele oamenilor, primăriile au făcut bani"

Reporter: În ce stadiu se află fondul nostru construit, din punct de vedere al eficienţei energetice?

Emilia Cerna Mladin: În acest moment, fondul construit nu este performant, pentru că provine dintr-o perioadă în care energia nu a fost scumpă şi, ca urmare, nu a existat o preocupare pentru consumuri reduse de energie. Între timp, situaţia s-a schimbat şi suntem obligaţi şi de Directiva Europeană transpusă în legislaţia românească, dar şi de nevoia de a reduce costurile din ce în ce mai ridicate cu energia, să facem intervenţii de îmbunătăţire a performanţei energetice, de reducere a pierderilor de energie, atât din punct de vedere termic, dar şi electric. Acesta este interesul major, pentru că energia a devenit atât de scumpă, încât dacă nu facem investiţii în reducerea pierderilor, ne costă mult, iar o mare parte a populaţiei abia suportă preţurile.

Reporter: În ce măsură contribuie programul de reabilitare termică a clădirilor la reducerea acestor costuri?

Emilia Cerna Mladin: Este vorba mai mult despre o modernizare energetică. Problemele mari apar la blocurile de locuinţe, pentru că, întotdeauna, într-o clădire colectivă se ajunge mai greu la consens. De aceea şi a fost iniţiat un program naţional de "reabilitare", care constă doar într-o anvelopare a imobilelor (fiind subvenţionat în proporţie de 80%), adică într-o termoizolare a pereţilor exteriori. Însă modernizarea energetică nu înseamnă nici pe departe doar realizarea acestor lucrări. Numai că din bani publici nu te poţi extinde asupra tuturor investiţiilor şi faci ceea ce se face cel mai greu pe acord colectiv - intervenţia la părţile comune.

În programul naţional de modernizare sunt propuse şi câteva măsuri legate de instalaţii, însă cu aplicabilitate tot în spaţiile comune ale blocurilor, ţinând cont de faptul că este mult mai greu ca toţi locatarii să se decidă în privinţa unor lucrări în aceste zone.

Propunerile vizează partea de distribuţie din subsol şi, recent, a apărut o completare ce prevede atât schimbarea becurilor existente, de exemplu, pe scările imobilelor, cu corpuri de iluminat eficiente, cât şi montarea de ventile termostatate la calorifere. Această măsură nu este chiar foarte corectă, însă întotdeauna trebuie să ajungi la un compromis. De ce spun asta? Termoizolând clădirea, necesarul de căldură scade foarte mult, până la 50% în mod frecvent. Decizia corectă în continuare ar fi să se ajusteze caloriferele la jumătate de capacitate, ceea ce nu mai poate intra în atribuţia autorităţilor locale, care oricum fac în mod gratuit o lucrare la exterior. Ar trebui să fie responsabilitatea proprietarului, care, de fapt, nu face acest lucru, ci rămâne cu caloriferele vechi, în clădirea termoizolată, şi deschide geamul, întrucât caloriferelor nu le funcţionează ventilele de închidere. De aceea se pun ventile termostatate care reglează debitul de agent prin calorifer.

Problema din punct de vedere tehnic este că apar dezechilibre hidraulice foarte mari în instalaţia de încălzire, ca urmare a faptului că necesarul debitului de apă vehiculat scade brusc şi foarte mult, ceea ce determină apariţia unor zgomote pe coloane, similare cu cele din momentele în care pornim sau oprim instalaţia. În aceste condiţii, aparatura va funcţiona defectuos. Aici nu mai poate interveni primăria să modifice caloriferele. Cel mult, poate să monteze termostate, într-un gest disperat, pentru micşorarea debitului, dar instalaţia nu va funcţiona corect în timp şi vor apărea probleme de zgomot sau de spargeri de conductă.

În concluzie, din punctul meu de vedere, sunt două greşeli comise în realizarea acestui program. În primul rând, nu a fost cointeresat proprietarul, fiindu-i asigurat între 80% şi 100% din costuri. În acest fel, omului nu-i pasă. În al doilea rând, nu a fost obligat să facă intervenţiile interioare. În aceste condiţii, să nu ne mirăm că toţi banii investiţi au eficienţă aproape zero în economia de energie.

Reporter: Care ar fi soluţia pentru rezolvarea situaţiei prezentate?

Emilia Cerna Mladin: Una dintre soluţii ar fi ca proprietarul să fie obligat prin contract ca, dacă i se face o lucrare gratis la părţile comune ale clădirii, el să trebuiască să realizeze intervenţiile din apartament, nu să aştepte să vină cineva să-i facă aceste modificări în locuinţa proprietate personală, pentru care el să nu plătească niciun ban. Toţi locatarii dintr-un bloc ar trebui să-şi schimbe instalaţia, pentru că nu pot face acest lucru doar două-trei persoane.

De asemenea, o soluţie ar fi să se plătească gigacaloria subvenţionat doar pentru cantitatea de energie din certificatul energetic, iar restul consumat să se achite la preţ real. În certificatul energetic este trecut un necesar de căldură pentru asigurarea unui confort de 20 de grade. Pe acea cantitate de energie ar trebui să se plătrească preţul subvenţionat şi tot ceea ce depăşeşte să se considere lux şi să se taxeze dublu, pentru că în Bucureşti gigacaloria are un preţ real de două ori mai mare faţă de cel pe care noi îl plătim.

Reporter: Credeţi că proprietarii nu vor să realizeze aceste modificări sau nu ştiu că este nevoie de ele?

Emilia Cerna Mladin: Există mai multe motive pentru care proprietarii nu s-au implicat - ori nu au pregătirea tehnică să înţeleagă, ori nu au banii, ori s-au obişnuit să li se dea.

În acelaşi timp, nu este niciun secret pentru nimeni că, prin finanţarea integrală a acestor lucrări, proprietarul a fost complet scos din ecuaţie, iar primăria a putut să contracteze ce companie a dorit. Pe casele oamenilor, primăriile au făcut bani.

Reporter: Care ar fi preţul pe care ar trebui să-l plătească o familie pentru realizarea acestor modificări?

Emilia Cerna Mladin: Înlocuirea caloriferelor necesită până în 1000 de euro, dar costă mai puţin să fie redus numărul elemenţilor, dacă vorbim despre calorifere cu elemenţi.

Reporter: Dar autorităţile nu au luat în calcul aspectul că, în momentul în care sunt termoizolate clădirile, este nevoie şi de modificarea instalaţiilor?

Emilia Cerna Mladin: În rapoartele lor, auditorii energetici (care sunt atestaţi să expertizeze clădirile şi să propună, la cererea beneficiarului, măsuri de îmbunătăţire a performanţei energetice) atrag atenţia frecvent că, prin termoizolarea pereţilor exteriori, scade necesarul de căldură şi corpurile statice (radiatoarele) devin supradimensionate, trebuind reduse ca suprafaţă. Acolo rămâne scris, raportul nu este transmis nimănui. La Bruxelles am auzit comentarii de genul că în Bucureşti consumurile de căldură după reabilitare au fost cam aceleaşi de dinainte de realizarea acestei anvelopări. Întregul program de modernizare se transformă, de fapt, într-un program de estetică a clădirilor.

Reporter: Mulţi dintre beneficiari şi-au montat repartitoare de cost. Cât de eficiente sunt acestea?

Emilia Cerna Mladin: Repartitoarele de cost şi contoarele din distribuţia agentului pe orizontală (care permite montarea de contoare de căldură pe fiecare apartament) sunt soluţii complet false, atâta vreme cât pereţii dintre apartamente permit transferul de căldură. Iar pereţii din blocuri nu sunt termoizolaţi. Dacă luăm două apartamente vecine - unul încălzit, unul neîncălzit - prin peretele de separaţie trece căldura din apartamentul încălzit în cel neîncălzit, dar plata o face doar proprietarul din apartamentul încălzit, indiferent că dispune de distribuţie pe verticală sau pe orizontală. Trebuie să se înţeleagă o dată pentru totdeauna că toate aceste pseudo-soluţii nu rezolvă problema, consumă banii şi păcălesc oamenii. Ajungem ca un apartament să aibă costuri de cinci ori mai mari decât un alt apartament din acelaşi bloc.

Toate aceste decizii sunt luate fără consultarea oamenilor de specialitate, dar trebuie corectate, iar la noi se refuză acest lucru.

Reporter: Certificatele energetice sunt obligatorii în cazul clădirilor modernizate energetic. În ce măsură este necesar un astfel de certificat în cazul unor clădiri noi?

Emilia Cerna Mladin: La recepţia oricărei lucrări, în cazul unei case particulare, este obligatoriu certificatul energetic. Noi am încercat să explicăm că şi la nivel de proiect ar trebui făcute unele simulări de certificat, întrucât degeaba îi spui omului când a terminat casa unde are probleme, pentru că era bine dacă le ştia dinainte.

De asemenea, de la 1 ianuarie 2021, toate clădirile noi trebuie să aibă un consum de energie aproape zero. De aceea, se impune un program anual de modernizare energetică, astfel încât să se ajungă la această performanţă. Însă noi, în zece ani, nu am reuşit să anvelopăm nici 5% din apartamentele de bloc.

Reporter: Care sunt ingredientele unei construcţii cu un consum de energie aproape zero?

Emilia Cerna Mladin: O casă bine gândită necesită 20% din energia de care are nevoie, astăzi, o construcţie obişnuită, fără măsuri speciale care să conducă la consum redus de energie. Pentru realizarea unei case eficiente din punct de vedere energetic, cele mai multe economii, în proporţie de 80%, pot fi făcute din măsuri pasive, legate de arhitectură şi de construirea în sine a casei, restul de 20% din economia de energie provenind din instalaţii.

Ca să ridici o casă cu un consum de energie aproape zero, măsurile nu sunt fabuloase. Ele sunt bazate pe tehnologii existente şi nu foarte scumpe. Sunt unele măsuri mai costisitoare, cum este pompa de căldură, dar pe termen lung merită utilizată. De altfel, nimeni nu este obligat să o folosească. Nu pot enumera câteva exemple de măsuri care ar trebui utilizate pentru construirea unei astfel de case, întrucât acestea nu sunt standard. Există o mare varietate de astfel de măsuri şi ele trebuie personalizate. Este ca şi cum ai întreba de ce medicamente are nevoie un bolnav.

Ideea este că locuinţele pot arăta oricum - pot să fie frumoase, luminoase, cu ferestre largi, dar, din punct de vedere al performanţei energetice, se impun tot mai strict unele restricţii, extrem de benefice pentru proprietar, acestea urmând să conducă la preţuri foarte mici pe durata de viaţă, întrucât energia este din ce în ce mai scumpă.

Referitor la noile prevederi transpuse în legislaţia noastră, nu facem altceva decât, prin normative din ce în ce mai exigente, să educăm arhitectul, constructorul şi, în cele din urmă, proprietarul. Trebuie şcoliţi arhitecţii, inginerii constructori şi constructorii, astfel încât să construiască locuinţe care să necesite o cantitate mică de energie pentru încălzire, răcire, iluminat.

Reporter: Referitor la certificatele energetice, mulţi oameni pun problema costului unui astfel de certificat...

Emilia Cerna Mladin: Costul unui certificat energetic este o problemă extrem de jenantă. Ca să devii expert cu ştampilă în acest domeniu trebuie să ai o facultate şi studii postuniversitare, iar dacă plăteşti un astfel de specialist ca pe un zarzavagiu vei obţine o "varză", nu un certificat energetic adevărat. Sunt persoane care fac certificate la preţuri extrem de mici, respectiv 50-150 de lei. Acelea nu sunt certificate lucrate, sunt cifre puse pe un formular şi scoase la imprimantă. Este foarte urât din partea auditorilor care acceptă să presteze un serviciu de o astfel de calitate. În mod normal, costul este reglat de piaţă, dar un om cu o pregătire superioară, într-o ţară în care şcoala nu mai este apreciată, trebuie să muncească două zile - să viziteze clădirea, să vorbească cu beneficiarul, să vadă dacă imobilul respectă planurile, să facă un RLV simplificat dacă nu are documentaţia cadastrală, după care face calculele de bilanţ. Să se gândească fiecare auditor la cât apreciază el ziua de muncă. Am sesizat ministerul, ISC-ul, pentru cei care au venit cu zece certificate pe zi. În aceste cazuri, nu se fac verificările impuse de UE. Dacă ar fi amendaţi aceşti auditori, s-ar replia şi ceilalţi.

Reporter: În ce stadiu se află clădirile publice, din punct de vedere al modernizării energetice?

Emilia Cerna Mladin: La clădirile publice au mai fost făcute astfel de lucrări, pentru că au putut fi accesate fonduri structurale. Toate clădirile publice noi trebuie să aibă această performanţă cu consum scăzut de energie începând cu 1 ianuarie 2019.

Reporter: Mulţumesc!