DOREL GOIA, TERAPLAST:"Regulile jocului în piaţa investiţională nu trebuie schimbate decât foarte rar"

Mediul investiţional are nevoie de predictibilitate, spune Dorel Goia, acţionarul majoritar al Grupului TeraPlast, precizând că "regulile jocului" nu trebuie schimbate decât foarte rar.

Domnia sa ne-a declarat: "De exemplu, ne-am obişnuit cu faptul că dobânzile sunt foarte mici. De-a lungul anilor, am plătit şi 180% pentru creditele bancare. Acum, 3% ni se pare nimic. Nu-mi doresc mai mult decât atât. De asemenea, 16% impozit pe profit este perfect. Poate fi şi 18%, dar să rămână 18% un număr de ani, pentru că, altfel, nu putem să facem planuri de business. Ne pierdem încrederea.

În contextul modificărilor fiscale şi salariale anunţate în ultima vreme, domnul Goia susţine: "Forţa de muncă migrează, în cazul celor calificaţi, de la privat la stat, iar în cazul celor mediu calificaţi - din România în străinătate sau din România în România, în alte companii din acelaşi oraş. Sunt sisteme care se autoreglează. Noi majorăm salariile ca să stopăm emigraţia sau migraţia în companiile din aceeaşi localitate, de regulă. În cazul nostru, al TeraPlast, forţa calificată de muncă nu se duce niciodată la stat, pentru că este mai bine plătită decât în cadrul instituţiilor bugetare. Nivelul salariilor pe care le dăm noi este peste media pieţei muncii din localităţile respective. Aşadar, ne adaptăm, facem ceea ce este oportun să facem".

Goia: "Oamenii nu ştiu să investească pe bursă pentru că nu au educaţie specifică"

Dorel Goia este de părere că oamenii nu ştiu să investească pe bursă pentru că nu au educaţie specifică. Domnia sa opinează: "Ţara în care trăim şi vremurile pe care le parcurgem se explică prin faptul că, în România, noi, cei care facem afaceri, suntem investitori de primă generaţie, pentru că părinţii noştri nu au făcut afaceri; suntem orăşeni de primă generaţie întrucât noi nu am avut o revoluţie industrială decât în perioada de tristă amintire a lui Ceuşescu; nu ştim să fim generoşi pentru că suntem prima generaţie care face acest lucru; bursa noastră este la vârsta copilăriei pentru că marea majoritate a cetăţenilor nu au educaţie economică şi nu înţeleg că pot investi în piaţa de capital. Aşadar, nu ştim să investim pe bursă pentru că nu avem educaţie specifică, fiind, din nou, prima generaţie care avem de-a face cu piaţa de capital. Totul este, încă, la început".

În aceste condiţii, Dorel Goia spune că avem nevoie de cât mai multe privatizări pe bursă, de listări de mari companii şi de o educaţie susţinută la nivel naţional astfel, încât investiţia în piaţa de capital să devină o regulă pentru cetăţenii care au disponibilităţi financiare şi le ţin, la ora actuală, doar în bănci sau "sub pernă".

În opinia acţionarului TeraPlast, mediul de afaceri şi presa economică ar trebui să facă educaţie pentru ca cei care dispun de lichiditate să nu mai cumpere apartamente - ca ultimă soluţie pentru a-şi proteja economiile -, ci să investească pe bursă.

Şi sistemul bancar de la noi este de primă generaţie, spune Dorel Goia, care opinează că, acum, condiţiile de creditare sunt foarte bune, fiind create "premisele favorizante pentru o dezvoltare accelerată".

Mircea Hoţoleanu, fost CEO TeraPlast: "Lipsa proiectelor din infrastructură va duce la scăderea pieţei construcţiilor"

Lipsa proiectelor din sectorul infrastructurii va conduce la scăderea pieţei construcţiilor, a atras atenţia Mircea Hoţoleanu, fost CEO TeraPlast, în urmă cu circa o lună, când încă ocupa funcţia de conducere a companiei.

Domnia sa a menţionat că, în primul trimestru al acestui an, nu a fost realizat niciun proiect pe acest segment, comparativ cu anul 2016 care a început în forţă şi care a avut o iarnă blândă ce a permis derularea lucrărilor de construcţii.

Printre altele, doar 60% dintre localităţile de la noi au canalizare, comparativ cu media UE de 85%. În acest context, ţinta ţării noastre este să aibă 80% din localităţi cu canalizare, până în 2018.

Potrivit domului Hoţoleanu, în primele două luni, numărul construcţiilor inginereşti a scăzut cu circa 20%.

Domnia sa a mai specificat că, în ultimii ani, piaţa industrială a construcţiilor a crescut, de la 4-5 milioane de metri pătraţi în 2007 la 7-8 milioane mp, în prezent.

Pe sectorul panourilor sandwich, utilizate în special pentru construcţiile industriale, este anticipată o creştere de 8%, în 2017, iar pe piaţa ferestrelor - un avans de 3%, conform fostului CEO de la TeraPlast, care a menţionat că potenţialul de creştere este foarte mare pentru România, cu condiţia să înceapă investiţiile în infrastructură.

Mircea Hoţoleanu a precizat: "Ne aşteptăm ca în a doua parte a acestui an să apară şi proiectele de investiţii, acestea fiind blocate încă din a doua jumătate a anului trecut. (...) Încercăm să compensăm această scădere a proiectelor din infrastructură prin mai multe mecanisme, unul dintre ele fiind creşterea exporturilor".

65% din vânzările TeraSteel de panouri sandwich merg la export

Una din liniile de business ale TeraPlast este TeraSteel, care produce panouri sandwich. Această unitate are o capacitate de producţie de 2,1 milioane mp pe an, vânzările fiind efectuate în proporţie de 65% la intern şi 35% la export, în ţări ca Ungaria, Cehia, Solvenia, Slovacia, Ucraina, Bulgaria, Serbia, Moldova.

TeraSteel produce doar la comandă şi livrează în toată ţara, prin agenţi zonali. Cota de piaţă a companiei pe piaţa panourilor sandwich este de circa 30%, după cum ne-au spus reprezentanţii societăţii.

O linie de producţie similară cu cea de la TeraSteel costă circa 3,5 milioane de euro, în funcţie de opţiunile dorite.

Compania livrează, de doi ani, şi conceptul de hale la cheie.

Sursele citate au precizat că, în Europa de Est, se vând foarte bine halele la cheie - de la proiectare, materiale, montaj, predare. În Franţa şi Belgia sunt solicitări şi de case la cheie realizate din panouri sandwich, costul de realizare fiind mai mic decât în cazul celorlalte tipuri de case.

Piaţa panourilor sandwich se ridică la 100 de milioane de euro.

Pe partea de structuri uşoare, grupul este prezent de cinci ani prin TeraSteel, care produce la comandă, în funcţie de proiectul beneficiarilor. Profilele laminate uşoare scad greutatea halei la jumătate, au precizat reprezentanţii TeraSteel.

TeraPlast are nouă linii de profile de tâmplărie şi patru linii de profile de construcţii

O altă linie de business a TeraPlast priveşte prelucrarea produselor din PVC şi producerea ţevilor şi profilelor. Această unitate de producţie are o capacitate de circa 25.000 de tone pe an, anul 2016 fiind unul de excepţie, întrucât au fost finalizate proiectele pe fonduri europene. TeraPlast are nouă linii de profile de tâmplărie şi patru linii de profile de construcţii, după cum ne-au spus reprezentanţii TeraPlast.

Compania produce şi granule pentru izolarea cablurilor electrice, capacitatea de producţie a acestei linii fiind de 26.000-27.000 de tone, anual. Piaţa granulelor se ridică la circa 28 de milioane de euro, iar TeraPlast ocupă apro-ximativ 30% din acest sector.

Ferestrele produse de TeraPlast au ajuns şi în Japonia

Pe partea de geamuri termopan, rame PVC şi aluminiu, societatea prelucrează 120.000 - 130.000 de mp de sticlă pe an şi exportă 75% din producţie, în Cehia, Slovacia, Slovenia, Austria, Italia, Franţa, Belgia, Japonia, Ungaria.

"În această industrie este foarte important ca producătorul să şi monteze", au menţionat sursele citate, adăugând că cererea creşte de la an la an, atât pe export, cât şi la intern.

Cifra de afaceri a companiei care activează pe piaţa ferestrelor din termopan se ridică la peste 5 milioane de euro.

Piaţa profilelor PVC ajunge la 130 de milioane de euro, TeraPlast ocupând 8% din acest sector.

TeraPlast a investit 62 milioane euro în cercetare şi dezvoltare, în ultimii zece ani

Grupul TeraPlast investeşte masiv în cercetare şi dezvoltare, în ultimii zece ani investiţiile în acest segment ajungând la 62 milioane de euro, potrivit domnului Hoţoleanu. Domnia sa a adăugat că TeraPlast are un plan agresiv de investiţii. Pentru anul în curs, TeraPlast şi-a propus să investească 84 de milioane de lei în diverse proiecte, printre cele mai importante fiind obiectivul de a investi într-o nouă linie de producţie în domeniul produselor reciclate, din PVC. Totodată, pe langă investiţiile financiare cum ar fi achiziţia Depaco, compania intenţionează să deschidă o noua linie de producţie în zona de granule, să se extindă pe piaţa de ţigle metalice, să-şi crească exporturile şi să investească în retehnologizare.

Cifra de afaceri a întregului grup TeraPlast s-a ridicat, anul trecut, la 100 de milioane de euro, cifră care include rezultatele Politub, dar nu şi pe cele ale Depaco.

Linia de business care priveşte instalaţiile şi amenajările este contributorul principal la cifra de afaceri a grupului TeraPlast, cu 36%, unitatea de producţie de panouri termoizolante reprezintă 31% din afacerea grupului, fabrica de granule - 15%, profilele de tâmplărie - 12% şi partea de tâmplări - 6%.

Anul trecut, 22% din vânzările TeraPlast au fost făcute pe piaţa externă, cu 24% mai mult decât în anul precedent, în primul trimestru al anului în curs exporturile fiind cu 9% mai mari faţă de aceeaşi perioadă din 2016. Companiile din Grup care exportă cel mai mult sunt TeraSteel (peste 30%) şi TeraGlass (mai mult de 75%).

TeraPlast a deschis două companii de sine stătătoare în Ungaria şi Serbia, la care deţine 100% din acţionariat, astfel încât comerţul să fie realizat cu mai multă uşurinţă în respectivele ţări.

Întrebat dacă sunt intenţii ca grupul să investească în realizarea unor unităţi de producţie în afara ţării, domnul Hoţoleanu a răspuns: "Nu excludem deschiderea de fabrici în alte ţări, dar nu putem spune dacă vom face sau nu acest lucru în viitorul apropiat. Orice companie care vrea să crească exportul poate avea şi producţie în afara ţării, însă, deocamdată, nu avem planuri apropiate pentru o astfel de investiţie".

Grupul TeraPlast şi-a bugetat, pentru anul 2017, o cifră de afaceri de 434,6 milioane lei şi un profit net de 38,1 milioane lei. Valoarea EBITDA estimată în acest an este de 63,3 milioane lei. În primele trei luni ale anului în curs, Grupul TeraPlast a realizat o cifră de afaceri de 66,5 milioane lei, un profit net de 1,6 milioane lei şi EBITDA de 6,6 milioane lei.

Facilităţile grupului, situate pe o suprafaţă de 230.000 de metri pătraţi însumează 650 de angajaţi, fără să fie luaţi în calcul cei peste 200 de salariaţi de la Depaco. Grupul deţine 7 unităţi de producţie, care fabrică, printre altele, produse din PVC, profile zincate, ţiglă metalică, ferestre şi uşi termopan, panouri sandwich.

Grupul TeraPlast deţine 98% din TeraSteel, 100% din TeraGlass, 50% din Politub, 50% din Depaco (cu brandul Weterbest, şi pentru achiziţia căreia aşteaptă avizul Consiliului Concurenţei), 99% din TeraPlast Logistic, 100% din TeraPlast Ungaria şi 100 din TeraPlast Serbia. Totodată, grupul are şi un laborator de cercetare.