DRAGOŞ IRIMESCU, WETTERBEST:"Ţara noastră se confruntă cu un vid de specialişti în domeniul construcţiilor"

"Românii sunt consumatori de produse puţin verificate şi puţin controlate"

"Preocuparea aproape inexistentă a conducătorilor pentru antreprenoriatul românesc ar trebui înlocuită cu măsuri urgente"

Reporter: Pentru început, vă rog să-mi spuneţi mai multe despre activitatea Wetterbest.

Dragoş Irimescu: Grupul Wetterbest este format din trei companii: Depaco (producător de ţiglă metalică, tablă cutată şi sisteme de drenaj), Polnebo (importator de folii, membrane, şuruburi şi ferestre de mansardă) şi Cortina (producător şi distribuitor).

Activitatea noastră principală se concentrează pe producerea de ţiglă metalică, tablă cutată şi sistem drenaj în cadrul celor două fabrici pe care le deţinem în Băicoi (judeţul Prahova) şi Podari (judeţul Dolj). Ne mândrim cu una dintre cele mai mari capacităţi de producţie de ţiglă metalică şi accesorii metalice, cu peste 30 de linii automate şi cinci hale de producţie.

Reporter: Care a fost parcursul grupului de-a lungul anilor?

Dragoş Irimescu: În 1999, activitatea companiei a început sub denumirea de Final Construct. În martie 2007, am achiziţionat pachetul majoritar de acţiuni şi am început un proces de schimbare a strategiei generale de afaceri: compania a fost redenumită Depaco, am trecut de la statutul de importator la cel de producător de ţiglă metalică şi am creat brandul Wetterbest. În anul 2014, am extins producţia în zona Olteniei prin încheierea unui parteneriat strategic cu un antreprenor local. Deseori, birocraţia din România ne pune beţe în roate.

Reporter: Cum arată rezultatele financiare?

Dragoş Irimescu: În primele cinci luni ale anului curent, am înregistrat o creştere a comenzilor, comparată cu aceeaşi perioadă a anului trecut, şi am obţinut o cifră de afaceri de aproximativ 47 milioane lei. Acest avans s-a datorat condiţiilor termice favorabile care au deschis mai devreme sezonul construcţiilor de case şi renovări, cât şi varietăţii şi calităţii produselor Wetterbest.

Reporter: Care au fost cele mai mari probleme cu care v-aţi confruntat de-a lungul activităţii dumneavoastră? Cum le-aţi depăşit?

Dragoş Irimescu: Implementarea unui soft nou de producţie şi a unuia de depozitare/livrare, apariţia unei crize a oţelului, integrarea unui număr de peste 40 de angajaţi noi în acest an din totalul de 190 (la Depaco) au fost principalele provocări cu care ne-am confruntat. Încercăm să depăşim aceste dificultăţi prin training şi coaching, precum şi prin adaptarea politicilor de vânzare şi aprovizionare la noile condiţii ale pieţei.

Reporter: Cum descrieţi piaţa ţiglelor metalice din România?

Dragoş Irimescu: Potrivit datelor Neomar, piaţa de învelitori este estimată la 21 milioane de metri pătraţi de ţiglă metalică, dintre care Wetterbest deţine trei milioane de metri pătraţi, însemnând o cotă de piaţă de aproximativ 15%. Probabil că în acest an se va menţine aceeaşi rată de extindere a pieţei înregistrată anul trecut, de 5-10%, iar raportul case construite - renovări va rămâne aproximativ egal.

Datorită eforturilor din ultimii ani, România a reuşit să devină un important producător de ţiglă metalică şi se poate compara cu alte pieţe europene. Un model pentru noi, la care ne raportăm mereu, este Polonia, una dintre cele mai importante ţări pentru producţia de ţigle metalice.

Reporter: Care consideraţi că este percepţia românilor când vine vorba de materiale de construcţii?

Dragoş Irimescu: Strict din experienţa mea pe piaţă, pot afirma că românii sunt consumatori de produse puţin verificate, puţin controlate şi trecute prin mâinile specialiştilor. Acest tip de comportament de cumpărare este încurajat şi de tendinţa generală de scădere a preţurilor care determină, implicit, o scădere a calităţii produselor. Totuşi, în ultimii ani, am observat semne încurajatoare şi un interes tot mai crescut al românilor pentru materiale de calitate. Sperăm ca acest interes să se generalizeze la nivelul întregii pieţe, atât prin eforturile noastre, ale producătorilor, cât şi prin educarea noilor generaţii de consumatori.

Reporter: Ce buget alocă aceştia pentru o construcţie durabilă?

Dragoş Irimescu: Percepţia de "construcţie durabilă" este diferită pentru fiecare dintre noi. Nu aş putea spune că există o sumă fixă pe care românii o alocă pentru construirea unei case trainice, ci variază în funcţie de bugetul total al familiei. Dar aş sublinia că o construcţie durabilă înseamnă, în primul rând, o fundaţie solidă, un acoperiş durabil şi folosirea de materiale de construcţii de calitate certificată, puse în operă de firme specializate, cu istoric sănătos şi care pot oferi garanţie pentru serviciile şi materialele folosite. În mod obişnuit, pentru o bună renovare, sunt necesari minimum 10.000 euro, în timp ce pentru construirea unei case noi - circa 40.000 de euro.

Reporter: Românii se uită la calitate sau la cantitate?

Dragoş Irimescu: Consider că românii au devenit mai informaţi, mai preocupaţi de calitatea şi de durabilitatea materialului, rămânând totuşi încă mult în urma pieţei UE, care beneficiază şi de legislaţie mai puţin permisivă.

Reporter: Cum vedeţi mediul de afaceri din ţara noastră?

Dragoş Irimescu: Este un mediu care oferă multe oportunităţi. Piaţa românească de profil nu a ajuns încă la suprasaturare, spre deosebire de alte pieţe mature şi supradezvoltate din alte ţări.

Reporter: Ce părere aveţi despre absenţa şcolilor de meserii din ţara noastră?

Dragoş Irimescu: În mod cert, absenţa şcolilor de meserii reprezintă o problemă naţională, din mai multe puncte de vedere. Pe de o parte, cel mai afectaţi sunt tinerii. Mulţi dintre ei, înclinaţi poate spre meserii practice, nu beneficiază de o îndrumare adecvată şi sunt nevoiţi să se reorienteze sau să plece din ţară.

Pe de altă parte, lipsa şcolilor de meserii ne influenţează negativ şi pe noi, angajatorii. În ziua de astăzi devine din ce în ce mai dificil să recrutăm persoane specializate, care să îmbine cunoştinţele teoretice cu cele practice. Încercăm să compensăm acest deficit prin susţinerea constantă de traininguri profesionale susţinute în cadrul şcolii Wetterbest. Cel puţin o dată pe lună, un trainer specializat susţine un curs intensiv pentru grupe de câte 30-40 de montatori şi vânzători de învelitori metalice. Până la acest moment, am reuşit să instruim sute de profesionişti şi vom continua iniţiativa şi în acest an, sperând să ajungem la 1000 de cursanţi. Este o investiţie cu efecte pozitive atât pentru compania noastră, cât şi pentru întreaga piaţă de ţiglă metalică. De aceea, oricând am ocazia, reiterez necesitatea reintroducerii şcolilor de meserii şi o implicare mai mare din partea statului, care se ţine şi ne ţine la distanţă.

Reporter: Care credeţi că ar trebui să fie proiectele ce ar revoluţiona piaţa construcţiilor din ţara noastră?

Dragoş Irimescu: În primul rând, absorbţia banilor europeni, de care alte state, precum Polonia şi Spania, au beneficiat foarte mult, iar noi suntem codaşi şi deja resimţim puternic lipsa acestui sprijin, în competiţia europeană. În al doilea rând, preocuparea aproape inexistentă a conducătorilor pentru antreprenoriatul românesc ar trebui înlocuită cu măsuri urgente, prin care să se ţină cont mai mult de părerile noastre.

Reporter: Ce ne spuneţi despre birocraţia din România? Împiedică aceasta investiţiile de aici?

Dragoş Irimescu: Deseori, birocraţia din România ne pune beţe în roate. Orice antreprenor ştie că, în anumite situaţii, viteza de reacţie este crucială pentru succesul unei investiţii. Şirul lung de aprobări, multitudinea de documente solicitate chiar şi pentru cele mai mici chestiuni ne împiedică să ne atingem potenţialul maxim de dezvoltare.

Reporter: Ţara noastră are probleme când vine vorba de specialişti în domeniul construcţiilor?

Dragoş Irimescu: Sunt de părere că România se confruntă cu un vid de specialişti în domeniul construcţiilor. O posibilă soluţie la această problemă ar fi implementarea unei legi care să impună ca în orice fabrică de materiale de construcţii şi nu numai să fie angajat minimum un inginer specialist cu calificare în domeniul respectiv. Legea ar favoriza creşterea calităţii produselor, ar crea zeci de mii de locuri de muncă pentru tineri care nu ar mai fi nevoiţi să părăsească ţara şi s-ar îmbunătăţi calitatea vieţii românilor per ansamblu.

Reporter: Care sunt planurile de viitor ale grupului pe care îl conduceţi?

Dragoş Irimescu: Pe termen lung, ne-am propus să atingem o stabilitate a creşterii şi să eficientizăm întreaga activitate. De asemenea, vom continua planul investiţional. Anul acesta vom aloca aproximativ două milioane de euro pentru investiţii, dintre care 1,5 pentru relocarea fabricii într-un spaţiu nou. În acest mod, dorim să mărim fluxul de producţie, dar şi capacitatea totală de stocare şi livrare. Vom continua, de asemenea, să ne diversificăm portofoliul de produse cu profile noi.

Reporter: Cum vedeţi piaţa construcţiilor peste un deceniu? Ce aport va avea tehnologia?

Dragoş Irimescu: În următorii zece ani, probabil că piaţa de construcţii va fi de două-trei ori mai mare decât acum, în funcţie de mulţi factori, de la stabilitatea financiar-economică la gradul de pregătire profesională.

Reporter: Vă mulţumesc!