DUPĂ DISCUŢII APRINSE PE MARGINEA GHIDURILOR DE FINANŢARE AFERENTE PROGRAMELOR CASA VERDEVata minerală a fost eliminată din lista materialelor acceptate de Ministerul Mediului

Peste 12.000 de dosare - depuse de populaţie pentru Casa Verde

Vata minerală a fost eliminată din lista cu materiale acceptate de Ministerul Mediului pentru derularea Programului Casa Verde Plus, în forma finală a ghidului de finanţare aferent acestui program guvernamental, după cum ne-au spus reprezentanţii ministerului de resort. De asemenea, în programul Casa Verde a fost inclusă, pentru persoa-nele juridice, tehnologia bazată pe peleţi, ne-au mai spus sursele citate.

Ghidurile celor două programe au ridicat discuţii în rândul industriilor interesate încă de la lansarea lor în dezbatere.

Printre altele, producătorii din domeniu au solicitat ca, în lista materialelor acceptate de minister pentru derularea celor două programe să fie incluse mai multe alternative decât cele propuse iniţial.

Cei mai deranjaţi de forma iniţială a ghidurilor s-au arătat producătorii de polistiren, aceştia solicitând şi includerea lor pe listă, pe lângă vata minerală, care apărea deja, alături de cânepă şi lână, în textul postat pe site-ul ministerului.

Nici reprezentanţii producătorilor de vată minerală şi nici cei ai segmentului de polistiren nu au dorit să comenteze, acum, pe marginea modificărilor făcute în textul ghidurilor.

În luna octombrie, persoanele interesate de Programul Casa Verde au depus dosarele pentru finanţare. Înainte de expirarea termenului pentru depunerea acestor dosare, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a suplimentat cu 20 de milioane de lei bugetul alocat populaţiei în acest sens, de la 60 de milioane de lei la 80 de milioane de lei. În aceste condiţii, 3.000 de noi beneficiari au putut accesa acest program, conform MMAP.

Conform datelor publicate pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), la data de 24 octombrie, data limită de depunerea a solicitărilor de finanţare din partea populaţiei pentru Programul Casa Verde, erau depuse 12.028 de dosare, suma solicitată fiind de circa 72 milioane lei, în condiţiile în care suma alocată este de 80 de milioane de lei, iar cea disponibilă (rămasă după alocarea banilor pentru cererile depuse) se ridică la 7,56 milioane lei.

Ministrul Mediului Cristiana Paşca Palmer s-a arătat mulţumită de interesul arătat pentru programul guvernamental, declarând: "Mă bucură deosebit de mult interesul mare pe care populaţia l-a arătat pentru programul Casa Verde, unul dintre piloanele importante ale abordării pe care Ministerul Mediului a avut-o în acest an pentru a susţine tranziţia către economia verde în România".

Bugetul alocat a fost repartizat pe fiecare judeţ, în funcţie de numărul de locuitori al acestuia.

Anterior suplimentării bugetului, preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), Istvan Jakab, a spus că bugetul de 60 de milioane de lei alocat pentru persoanele fizice în cadrul programului Casa Verde din acest an ar putea acoperi, în medie, solicitările de finanţare depuse de aproximativ 10.000 de persoane.

Programul Casa Verde a fost demarat în data de 10 octombrie 2016, după o pauză de cinci ani, sesiunea destinată persoanelor fizice încheindu-se la data de 24 octombrie.

Potrivit Ministerului Mediului, prin intermediul programului, populaţia poate beneficia de finanţare prin Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) pentru instalarea, înlocuirea sau completarea sistemelor de încălzire clasice cu cele care folosesc energie verde, regenerabilă.

Pentru programul Casa Verde Plus urmează să fie depuse cererile de finanţare începând din această lună (noiembrie).

Persoanele juridice vor putea depune cererile de finanţare pentru Casa Verde până în data de 14 noiembrie. În acest caz, va fi finanţată instalarea de sisteme care utilizează energie solară şi energie geotermală, la fel ca în cazul persoanelor fizice, dar şi sisteme care folosesc drept combustibil gaz de fermentare a deşeurilor, a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate, biogaz sau centrale termice pe baza de resturi şi deşeuri vegetale, agricole, forestiere, silvice.

Bugetul total alocat pentru program este de 94 de milioane de lei, din care 60 de milioane lei erau destinate populaţiei şi 34 de milioane lei - persoanelor juridice.

Echipamentele finanţate pentru populaţie prin Casa Verde sunt panourile solare şi pompele de căldură, cuantumul finanţării nerambursabile prin AFM fiind în funcţie de tipul instalaţiei, astfel: până la 3.000 lei, pentru instalarea panourilor solare nepresurizate; până la 6.000 lei, pentru instalarea panourilor solare presurizate; până la 8.000 lei, pentru instalarea pompelor de căldură, exclusiv pompele de căldură aer-aer.

Secretarul de stat în Ministerul Mediului Viorel Lascu a declarat, recent: "În momentul de faţă, AFM are cea mai mare colectare din istorie, există fonduri. Element important este că această Casa Verde Plus va fi deschisă autorităţilor, se va putea finanţa partea de clădiri, spitale, şcoli, mai mult decât a pune doar panouri solare, inclusiv ce înseamnă izolaţie, elemente de construcţie. Dar, normal, va avea şi componenta de cofinanţare şi va avea avantajul prefinanţării de 30%, care nu exista până acum".

Domnia sa a vorbit despre elementele de noutate legate de deschiderea spre materiale eco atestate: "Pentru că aici intervin societăţi comerciale, am avut dificultăţi legate de schemele de finanţare care se aplică; se merge pe minimis, pe alte scheme de competitivitate şi acestea necesită multe avize de la Consiliul Concurenţei, de la Co-misia Europeană etc. Şi de aici întârzierile".

Iuliean Horneţ, inventator şi director general al companiei EcoHornet, a menţionat, recent, în cadrul unei conferinţe organizate de ziarul BURSA, că a dus o "luptă" cu Ministerul Mediului privind noul program Casa Verde: "O luptă pierdută, deoarece prin programul de subvenţii s-au exclus persoanele fizice şi juridice care utilizează biomasa". Domnia sa a precizat: "La o analiză atentă a Programelor Casa Verde, vedem că Ministerul Mediului subvenţionează doar echipamente şi materiale din import şi aproape nimic din cele care se produc în România. Ministerul Mediului trebuie să ne spună cu ce nu avem voie să izolăm (materiale poluante) şi să subvenţioneze performanţa, adică reducerea consumului de energie cu 140 kw/mp/an, şi să evite firmele străine care fac lobby la Minister".

Inventatorul Iuliean Horneţ a patentat o tehnologie prin care, cu costuri mici, biomasa poate fi transformată în energie electrică şi termică. Această tehnologie comercializată de compania ecoHornet permite procesarea ecologică a peleţilor obţinuţi din foarte multe tipuri de deşeuri, inclusiv menajere.

Biomasa reprezintă gunoaie, resturi şi deşeuri vegetale, agricole, forestiere, silvice, agrozootehnice, selecţie de deşeuri menajere combustibile, plante energetice, tocătură lemnoasă, în special a lemnului degradat şi uscat din pădurile şi terenurile necultivate, chiar şi pe cele cu un conţinut mare de siliciu, rumeguş de lemn sau în amestec etc.