Când optează pentru un tip sau altul de hidroizolaţie beneficiarii trebuie să ţină cont, în primul rând, de starea suportului, atrage atenţia doamna Delia Lucaci, de la "Kema Materiale de Construcţii" Bucureşti. Dacă suportul are fisuri sau este suceptibil să aibă fisuri trebuie ales un material elastic sau unul penetrant, cu acţiune cristalizatoare. Dacă suportul este umed pot fi alese hidroizolaţiile pe bază de ciment care se aplică pe suport umed.
Pentru suporturi care au apă în mod permanent (piscine, rezervoare) trebuie alese materiale speciale. Dacă este vorba despre rezervoare cu apa potabilă sau lichide toxice se vor alege produse special recomandate.
Dacă apa provine prin capilaritate, doamna Delia Lucaci, de la "Kema Materiale de Construcţii" recomandă tencuieli de asanare tip Kemasan 580.
Beneficiarii trebuie să aibă în vedere în primul rând dacă soluţia pe care vor să o adopte este cea corectă şi care se pretează pentru acele lucrări de hidroizolaţii, dacă sistemele de hidroizolaţii conţin acele componente care pot rezolva problema obiectivului, dacă materialele folosite sunt de calitate superioară şi, nu în ultimul rând, modul de punere în operă să fie la îndemâna fiecăruia, ne spune doamna Cristina Cuculescu, country manager pentru România al "Soprema Hidroizolaţii" SRL Bucureşti.
La profilele hidroizolante pentru ros-turi, cu montare interioară şi exterioară, domnul ing. Viorel Chiriac, departamentul tehnic "Hidroplasto" Botoşani, subliniază faptul că trebuie ţinut cont de formula potrivit căreia lăţimea hidroizolantului de rost trebuie să fie egală cu grosimea elementului de construcţie. Utilizarea în siguranţă a profilelor hidroizolante limitează lăţimea lor la maxim 50 cm. Grosimea acestor profile şi materialul din care sunt făcute se aleg în funcţie de presiunea apei.
La rândul său, Adrian Toth, sales manager la "BASF Building Systems Romania" Câmpia Turzii, Cluj, consideră că cel mai avizat răspuns pentru clarificarea beneficiarilor în ceea ce priveşte alegerea tipurilor de hidroizolaţii, constă în spicuirea prevederilor normativului privind proiectarea, execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri. Şi anume, la proiectarea hidroizolaţiilor construcţiilor se va ţine cont de următoarele aspecte specifice ansamblului construit:
a) Definirea condiţiilor geoclimatice de amplasare a construcţiei;
b) Categoria de importanţă a cons-trucţiei;
c) Definirea din punct de vedere volumetric şi structural a construcţiei, părţilor sau elementelor de construcţie care necesită hidroizolare;
d) Definirea funcţionalităţii construcţiei, părţilor sau elementelor de construcţie care necesită hidroizolare;
e) Stabilirea precisă a naturii, geometriei şi conformaţiei elementului suport al structurii hidroizolante;
f) Definirea modului de comportare din punct de vedere al deplasărilor, vibraţiilor, mişcărilor elastice şi al nivelului de microfisurare / fisurare al elementului suport;
Alţi factori determinanţi asupra opţiunii pentru un anume tip de hidroizolaţie sunt:
- Cunoaşterea Sistemului IPT - sistemul de apreciere calitativă globală pe criterii şi niveluri de performanţă a structurilor hidroizolante, ce cuprinde:
I = impermeabilitatea la apă; P = rezistenţa la perforare (Ps = perforare statică şi Pd = perforare dinamică); T = comportamentul la temperaturi ridicate.
- Cunoaşterea criteriilor şi nivelurilor de performanţă a materialelor hidroizolante care cuprind următorii parametri definitorii, principali: R = forţa de rupere la tracţiune; A = alungirea la rupere la tracţiune; F = flexibilitatea la temperaturi scăzute.
De asemenea, documentaţia de execuţie privind hidroizolarea construcţiilor împotriva apei şi a umidităţii mediului se va întocmi conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice în construcţii, în vigoare şi în concordanţă cu prevederile producătorilor de materiale hidroizolatoare.
Documentaţia de execuţie a lucrărilor de hidroizolare se va elabora de firme sau persoane autorizate, concluzionează Adrian Toth, sales manager "BASF Building Systems Romania".
Cea mai delicată parte a balconului sau terasei este panta pardoselei de ciment. Aceasta are o structură poroasă. Pe lângă panta pe care o realizează, pardoseala de ciment este folosită şi ca bază pentru aplicarea plăcilor ceramice, dar şi ca protecţie pentru o eventuală hidroizolaţie a plăcii de beton, pe bază de bitum. În cazul apariţiei umidităţii pe panta pardoselei de ciment, aceasta este raspândită fără impedimente pe întreaga suprafaţă din cauza structurii poroase. Umezeala se produce, de obicei din cauza apei acumulate în faţa balconului, dar poate proveni şi din spaţiile interioa-re a suprafeţei balcoanelor.
Ciclul îngheţ-dezgheţ şi topirea gheţii pe pardoseala de ciment înclinată a balconului pot duce le tensiuni în placă şi de aici la degradarea pardoselei, iar pe termen lung chiar la degradarea structurii.
Camera de baie este considerată a fi una dintre cele mai umede încăperi, unde este de aşteptat să existe umezeală sporită a suprafeţei pereţilor şi pardoselei. Doar suprafaţa ceramică, chitul, respectiv stratul de adeziv de sub plăcile ceramice, nu asigură impermeabilitate suficientă la apă. Înafară de umezeala obişnuită, în acest tip de încăperi apar diferite de spărturi la ţevile de apă. În acest fel umezeala constantă locală poate trece prin straturile de la suprafaţă şi poate cauza probleme la structură (pereţi de gips-carton, tencuială, pardoseală de ciment) şi de asemenea şi la camerele alăturate.
Realizarea greşită a hidroizolaţiei la fundaţii sau a terasei tip grădină poate avea consecinţe foarte costisitoare cu deosebirea că o terasă tip grădină poate fi reparată cu costuri foarte mari, în timp ce la fundaţie hidroizolaţia nu mai poate fi reparată fiind imposibilă îndepărtarea acesteia.
