Noi complexuri rezidenţiale pe harta Iaşiului
În paralel cu dezvoltarea unor mari proiecte rezidenţiale, fondul locativ al Iaşiului tinde să se completeze ca urmare a creşterii solicitărilor de autorizare a construcţiilor individuale. Arhitectul şef al Municipiului Iaşi, Tudor Vericeanu, ne-a declarat că numărul autorizaţiilor de construire eliberare de primărie a crescut anual, în ultima perioadă consemnându-se foarte multe solicitări în acest sens din partea unor persoane particulare, care vor să-şi construiască vile.
Se dezvoltă zonele periferice
Tudor Vericeanu ne-a spus că principalele zone în care se construiesc locuinţe individuale sunt Galata, Viticultori, Bucium şi Moara de Vânt, prevăzute în Planul Urbanistic General (PUG) ca zone rezidenţiale. Domnia sa ne-a explicat: "Au căpătat amploare construcţiile din zonele Galata, Viticultori şi Moara de Vânt, în timp ce pentru Bucium, cunoscută în anii anteriori ca o zonă de maximă dezvoltare imobiliară, numărul solicitărilor de eliberare a autorizaţiilor de construire s-a mai redus. Zona respectivă rămâ-ne, însă, un punct principal pe harta investiţiilor imobiliare din Iaşi. Singura problemă este că amplasarea parcelelor pe care se mai poate construi nu mai este atât de potrivită pentru a beneficia şi de acea panoramă a oraşului care i-a atras în anii anteriori pe cei ce şi-au realizat locuinţe acolo".
De altfel, anul trecut, zona Bucium a fost cea mai tranzacţionată, poziţia bună, apropierea de natură şi priveliştea asupra oraşului reprezentând principalele atuuri de care s-au folosit investitorii în proiectele imobiliare iniţiate în zonă. Complexul I.C. Brătianu a fost primul ridicat în zonă, fiind urmat de ansamblul de vile Afrodita, proiectul Ambasador, localizat în apropierea restaurantului Onyx, complexul Colina Bucium, Panoramic Village şi alte câteva proiecte mai mici. În paralel, ţinând cont tot de priveliştea panoramică pe care o puteau oferi amplasamentele, în Copou au început să se dezvolte proiectele Reveria şi Rhea, iar în localitatea Miroslava, din imediata apropiere a Municipiului, au demarat, la finele anului trecut, lucrările la complexul Residence 1.
643 de autorizaţii pentru locuinţe în 2007
Statistica Direcţiei Dezvoltare Urbană a Primăriei Iaşi indică un trend ascendent al numărului de autorizaţii de construire eliberate. Astfel, în 2004 au fost emise 1.607 astfel de documente, numărul lor crescând la 1.749 în anul 2005, ca în 2006 să ajungă la 1.775. Anul trecut, municipalitatea a avizat 2.168 de autorizaţii de construire, 643 dintre acestea vizând proiecte de locuinţe individuale şi colective. Tot anul trecut, au mai fost emise 108 autorizaţii pentru sedii de firme, spaţii comerciale şi depozite.
Tudor Vericeanu susţine: "Estimăm că, la finalul acestui an, numărul autorizaţiilor de construire se va majora semnificativ faţă de 2007, ca urmare a creşterii volumului de solicitări din partea persoanelor fizice care intenţionează să-şi construiască o locuinţă individuală".
Municipalitatea ieşeană a întocmit documentaţii de urbanism, în vederea stabilirii de regulamente, pentru zone ca Aleea Mihail Sadoveanu, Cimitirul Evreiesc, Viticultori şi Bucium. Ample terenuri cu potenţial imobiliar din zonele Breazu, Bucium şi Galata au fost introduse în intravilan, fiind realizate Planuri Urbanistice Zonale (PUZ) pentru reglementarea lor.
Noi complexuri rezidenţiale pe harta Iaşiului
Anul 2008 a marcat pe harta urbanistică a Iaşului alte câteva proiecte rezidenţiale, chiar dacă unele dintre ele sunt de mai mică amploare. Astfel, în zona Nicolina, se dezvoltă ansamblul Art Residence, un bloc în care s-au vândut deja pes-te 65 de apartamente. Un alt proiect la care au început lucrările este Tudor Residence, imobilul fiind localizat în cartierul Tudor Vladimirescu. Ansamblul este prevăzut cu două tronsoane de bloc şi pune la dispoziţia persoanelor interesate 96 de apartamente.
Un proiect mai mic prinde contur în cartierul Tătăraşi, unde au început lucrările la ansamblul rezidenţial Cris Estate. Proiectul cuprinde două blocuri tip vilă, totalizând 18 apartamente şi 21 de locuri de parcare. Bucium Residence este un alt cartier anunţat la începutul acestui an şi care va fi ridicat pe dealul Bucium.
Obiectivele de amploare la care au început lucrările în acest an sunt Arena Residence, care se ridică în cartierul Tătăraşi şi care cuprinde şapte blocuri. În zona Tudor Vladimirescu se conturează proiectul Renaissance, complex de clădiri rezidenţiale şi de birouri. Ansamblul Arena Residence se dezvoltă pe o suprafaţă totală de 13.904 mp şi presupune investiţii estimate la peste 35 de milioane de euro. Blocurile sunt prevăzute cu zece etaje, totalizând 336 de apartamente. Complexul Rennaissance se desfăşoară pe o suprafaţă de 12.000 mp şi va avea trei clădiri (două imobile destinate locuinţelor şi un centru de afaceri). Clădirile rezidenţiale sunt proiectate cu 11 şi 14 etaje, totalizând 226 de unităţi locative. Centrul de afaceri va avea 16 etaje şi se va desfăşura pe o suprafaţă de 1.320 mp şi va cuprinde birouri de clasa A, un supermarket şi instituţii bancare.
Toate aceste proiecte se adaugă marilor investiţii rezidenţiale iniţiate în anii anteriori şi aflate în curs de execuţie, cum ar fi ansamblul Green Park din zona Tătăraşi-Veneţia, sau Dream Village din cartierul Păcurari. Complexuri rezidenţiale noi în curs de execuţie mai sunt Nova Dacia în cartierul Grădinari, Copou Bellevue în Copou, cele trei proiecte anunţate de firma Shiran Construct, dintre care numai Royal Tower se află acum în execuţie, toate localizate pe dealul Copoului.
Municipalitatea va construi 224 de locuinţe sociale
Unul dintre cele mai importante proiecte ale municipalităţii ieşene vizează construirea a 11 blocuri cu 224 de locuinţe sociale cu una şi două camere, în proporţii egale. Investiţia, care va fi iniţiată în toamna acestui an, se va realiza pe o arie totală de două hectare, în zona Grădinari, pe amplasamentul unor foste sere. Lucrările vor fi executate de societăţile ieşene "Construcţii 1" SA şi "Iasicon" SA. Prima firmă va ridica, în termen de 20 de luni, cinci blocuri, dintre care trei cu două tronsoane, pentru suma totală de 10,539 milioane de lei, fără TVA. Pentru 8,612 milioane de lei fără TVA, "Iasicon" s-a angajat ca, în termen de 14 luni, să predea cel de-al doilea lot, format din şase blocuri, fiecare cu câte un tronson.
"Palas" rămâne cel mai mare proiect imobiliar din Moldova
Chiar dacă organizarea de şantier a avut loc anul trecut, în prima parte a acestui an, au fost lansate oficial lucrările de execuţie a proiectului "Palas", cel mai mare din zona Moldovei. Realizarea proiectului presupune o investiţie de aproximativ 250 de milioane de euro. Proiectul "Palas" se desfăşoară pe circa 12 hectare, cu o suprafaţă totală construită de 320.000 mp. Elementele de noutate pe care le aduce proiectul constau în dezvoltarea conceptului de lifestyle center şi a celui mai mare parc amenajat din estul României, cu o suprafaţă totală de 50.000 mp. Proiectul "Palas" integrează spaţii de birouri de clasa A, spaţii comerciale, hoteluri de 4 şi 5 stele, restaurante şi o zonă rezidenţială alătuită din şase imobile. De asemenea, proiectul prevede 2.500 de locuri de parcare. Investiţia este realizată de "Iulius Group", în parteneriat cu Primăria Iaşi.
Două mari parcuri comerciale
Dacă anul 2007 a reprezentat perioada cea mai bogată în inaugurări ale unor noi complexuri comerciale în Iaşi, deschizându-şi porţile, rând pe rând, un Selgros Cah&Carry, trei magazine Kaufland şi hipermarket-ul Carrefour din cadrul Centrului Comercial "Felicia", pentru 2008 se anunţă doar două proiecte majore în acest sector. Unul dintre acestea este reprezentat de iniţierea lucrărilor la complexul Lidl, din strada Trotuş, iar cel de-al doilea este centrul comercial Era Shopping Park, dezvoltat de compania Ermes Holding, şi care se doreşte a fi cel mai mare parc comercial din România, situat în afara Bucureştiului. Obiectivul era planificat iniţial să se desfăşoare pe o suprafaţă totală de 350.000 mp de teren, la ieşirea din Iaşi spre oraşul Târgu Frumos, şi să aibă o suprafaţă construită totală de 100.000 mp, din care 77.000 mp închiriabili. Recent, dezvoltatorul a anunţat extinderea proiectului, suprafaţa construită crescând la 150.000 mp, iar cea închiriabilă la 116.000 mp.
În sectorul serviciilor, Iaşiul deţine o reţea de hoteluri şi pensiuni foarte bine pusă la punct, dar pe piaţa de profil încă mai există loc pentru astfel de obiective, după cum susţin atât reprezentanţii municipalităţii, dar şi hotelierii ieşeni. La finele lunii septembrie, erau în curs de autorizare lucrările pentru câteva noi pensiuni, în zonele Bucium şi Moara de Vânt.
În schimb, Iaşiul suferă în ceea ce priveşte segmentul spaţiilor industriale. "Nu am analizat în acest an solicitări pentru autorizări de spaţii industriale majore. Până acum putem vorbi despre dezvoltarea unor proiecte de mică industrie, nepoluantă, zonele preferate de investitori fiind Hlincea, Iaşi -Tomeşti şi terenul din Parcul Tehnologic Tehnopolis", ne-a declarat arhitectul şef al Iaşiului.
Noul PUG va fi gata anul viitor
La finele lunii septembrie, primăria lucra la elaborarea unui nou PUG, licitaţia pentru realizarea documentaţiei fiind câştigată de compania "Search Corporation". Actualul PUG la care se raportează urbaniştii ieşeni datează din 1999, când intravilanul municipiului Iaşi însuma 3.000 de hectare. Între timp, intravilanul a ajuns la 6.500 de hectare. Noua documentaţie are ca termen de predare luna noiembrie a anului viitor.
Arhitectul şef al Municipiului Iaşi, Tudor Vericeanu ne-a precizat: "Planurile primăriei de dezvoltare urbană a oraşului vor fi în concordanţă cu prevederile viitorului PUG. În acest moment (n.r. - finele lunii septembrie 2008), suntem la faza de culegere de date, analizăm situaţia existentă, din punct de vedere cadastral, a conflictelor în acest sector etc. De asemenea, avem în vedere şi obiectivele stabilite prin Strategia Orizont 2020, un studiu finalizat în cursul anului trecut şi care a trasat principalele direcţii de dezvoltare ale oraşului în perspectiva anului 2020. Documentaţia este perfectibilă şi se poate modifica în anii următori, deoarece pot fi schimbate o serie de condiţii, dar este important că acum avem o vedere unitară din acest punct de vedere. Deloc lipsite de interes, din punct de vedere al stabilirii modului de dezvoltare urbană a oraşului, sunt şi planurile Zonei Metropolitane Iaşi, pentru că trebuie să existe proiecte comune de dezvoltare a infrastructurii, care să asigure o legătură optimă între localităţile rurale şi cele urbane, de extindere a reţelelor de utilităţi, de iniţiere a unor proiecte de regenerare a zonei".
