Declaraţiile domnului conf. univ. dr. arh. Vasile Meiţă, director general al noului institut INCD URBAN -INCERC
Trei reputate institute de cercetare au fost reunite, în noiembrie anul trecut, într-o singură instituţie. Astfel s-a format Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii , Urbanism şi Dezvoltare Teritorială URBAN-INCERC prin includerea INCERC Bucureşti, URBAN PROIECT şi CDCAS.
Domnul Vasile Meiţă, director general al noului institut INCD URBAN -INCERC, ne-a spus că urmează să fie integrat şi Centrul Naţional de Risc Seismic şi de Alunecări de Teren, urmare a unei hotărâri de Guvern din septembrie 2010.
În prezent ţara noastră se situează în perioada de pregătire pentru impactul unui posibil seism. De această pregătire este responsabil Ministerul Dezvoltării prin Comitetul ministerial pentru cutremure şi alunecări de teren. INCD URBAN-INCERC, prin laboratoarele de cercetare în construcţii, trebuie să contribuie la o protecţie antiseismică sporită, prin activităţi din domeniul cercetării din structuri - inginerie seismică.
Cele mai puternice cutremure de pământ care se manifestă pe teritoriul ţării noastre şi care afectează suprafeţe întinse sunt cutremurele de tip intermediar, cu o adâncime de focar între 70 şi 200 km. Acestea pot să producă intensităţi seismice de 7-8 grade pe scara MSK pe mai mult de o treime din teritoriul ţării, fiind un factor major de risc.
Starea fondului construit este precară
Majoritatea imobilelor din ţara noastră necesită intervenţii. În zonele seismice şi, mai ales, în Bucureşti, există câteva sute de clădiri realizate înainte de 1940, care nu au fost proiectate să reziste la cutremure, multe fiind deja evaluate şi introduse în clase de risc seismic, ce impun intervenţii majore la structură.
De asemenea, există un mare număr de structuri executate după proiecte repetitive, între anii 1950-1989, supuse repetat unor mari seisme, agenţilor corozivi din industrie, suprasolicitării, fără o întreţinere adecvată. Situaţia impune programe naţionale cu măsuri de reabilitare bine concepute, cum ar fi cele privind reducerea riscului sesismic, reabilitarea termică şi energetică, punerea în siguranţă a unor dotări industriale strategice etc.
Construcţiile executate în primii ani după 1990, când au putut exista şi cazuri de lucrări noi, modificări pentru funcţiuni comerciale, supraetajări, etc, executate în grabă, fără control de specialitate, pot prezenta o calitate incertă, defecte locale de execuţie, care trebuie verificate pe teren, în raport cu normativele în vigoare. Clădirile recente ar trebui să fie mult mai apropiate de cerinţele codurilor în vigoare, dar există semnale că pot exista şi unele abateri de la normele de calitate.
Efectele coroziunii (în zonele industriale şi litoral) şi ale lipsei de întreţinere şi reparaţii au condus la o stare de fapt care impune măsuri de intervenţie ale proprietarilor publici sau privaţi.
Priorităţi: prevenirea şi reducerea riscului seismic şi creşterea performanţei energetice
Cele două priorităţi ale momentului - prevenirea şi reducerea riscului seismic şi creşterea performanţei energetice - nu pot fi rezolvate fără introducerea de noi materiale şi tehnologii, eficiente, reducerea duratelor de execuţie, reducerea consumurilor de materiale şi a costurilor. Totodată este necesară creşterea confortului şi calităţii construcţiilor, protecţia mediului, integrarea în cerinţele UE de construcţii, mediu, consum de energie.
S-a constatat că multe soluţii de structuri moderne şi chiar unele materiale sunt aduse din zone cu seismicitate redusă sau chiar neseismice. Nici zăpada sau vântul nu corespund cu cele din alte ţări. În aceste condiţii, clădirile înalte şi zvelte expuse la seisme de Vrancea prezintă oscilaţii mult mai puternice decât dacă ar fi supuse la cutremure de suprafaţă, astfel încât detalierea îmbinărilor trebuie să respecte atât calculele conform Codului românesc P100-1/2006 cât şi rezultatele unor teste speciale. În multe cazuri este necesară limitarea deplasărilor unor sisteme de faţade cortină prin dispozitive adecvate de prindere, corelarea acestora cu oscilaţiile ample ale structurilor înalte la cutremurele de Vrancea.
Alte cerinţe se referă la alcătuiri speciale şi grosimi mai mari ale unor pereţi de blocuri ceramice, ductibilitatea oţelurilor etc, astfel încât pentru îndeplinirea acestora este necesară testarea materialelor de tip cărămidă, bloc de zidărie sau produselor de tip uşi, ferestre, termoizolaţii, vopsele, materiale de finisaj etc, la condiţiile climatice şi de mediu din ţara noastră la institutul specializat din domeniu.
"Observ că în ultima perioadă s-a diminuat semnificativ numărul produselor noi puse pe piaţa noastră. În plus, se menţin pe piaţa doar acele produse şi tehnologii cunoscute, agrementate, care au reputaţia că sunt de calitate. Rezistă vânzările produselor de notorietate, care au un brand de piaţă. Lumea nu acceptă uşor produse necunoscute, beneficiarii nu prea sunt dispuşi să facă încercarea acestor produse pe banii lor", apreciază domnul Meiţă.
Refacerea calităţii fondului construit
Există două programe prioritare ale Ministerului Dezvoltarii care contribuie la menţinerea calităţii construcţiilor şi la care INCD URBAN INCERC contribuie cu cercetări, reglementări şi aplicaţii. Este vorba de Programul Naţional privind creşterea performanţei energetice şi Programul Naţional pentru reducerea riscului seismic.
O soluţie interesantă, ne-a spus domnul Vasile Meiţă, a fost aplicată în Germania, unde cartierul Marzahn, din Berlinul de Est s-a confruntat, după căderea zidului Berlinului, cu plecare locuitorilor şi degradarea condiţiilor de locuit. Acolo s-a luat decizia demolării unora dintre blocurile înalte, coborârea nivelului altora prin demolarea unor etaje superioare şi creşterea confortului prin amenajarea de spaţii verzi pe terasele blocurilor şi amenajarea de grădini în spaţiile dintre blocuri. Astfel s-a modificat aspectul muncitoresc, "comunist", iar cartierul a devenit atractiv.
În Bucureşti mai sunt zone interesante pentru construcţia de locuinţe colective. Sunt o serie de zone aproape insalubre care pot fi refăcute. Acestea ar putea face obiectul unor studii de urbanism şi să fie transformate în cartiere cu imobile cu 2-3 nivele şi chiar cu locuinţe individuale.
De asemenea, domnul Meiţă subliniază că o atenţie deosebită trebuie să fie acordată Planurilor Urbanistice Generale. Un PUG înseamnă o planificare a investiţiilor pe 5-10 ani, reprezintă o gândire coerentă pentru ca atunci când vine investitorul să ştie care sunt perspectivele pentru terenul său, ce utilităţi vor fi în zonă, ce construcţii ar putea să fie în vecinătate.
Domnul Meiţă atrage atenţia şi asupra faptului că trebuie să avem în vedere şi repopularea localităţilor rurale. Dar nu trebuie să asociem ruralul cu zone fără curent electric, fără apă, fără canalizare. Diferenţele între urban şi rural urmează să se reducă masiv, conform prevederilor Uniunii Europene. Lucrul acesta se va realiza prin ridicarea nivelului de trai şi îmbunătăţirea tuturor condiţiilor de viaţă.
Materialele introduse trebuie să corespundă particularităţilor de climă şi seismicitate
Materialele şi tehnologiile noi care se introduc în ţara noastră trebuie să răspundă cerinţelor de siguranţă impuse de riscul seismic ridicat.
Chiar atunci când materialele de construcţii în sine ar fi similare sau preluate şi agrementate în ţările CE, se impun studii şi particularizări ale normelor, metodelor de calcul, soluţiilor şi sistemelor constructive utilizabile în ţara noastra datorită particularităţilor de mediu, în special de climă şi seismicitate.
Uniunea Europeană obligă statele membre să ia măsuri pentru ca reglementările europene în domeniul construcţiilor să devină valabile în aceste ţări, urmând ca reglementările naţionale similare sau care contravin prevederilor acestora să fie retrase din folosinţă după o perioadă stabilită. Ca reglementări europene sunt recunoscute standarde armonizate elaborate de CEN sau CENELEC şi aprobări tehnice europene, în cazul în care standardele armonizate nu există.
Eurocodurile formează o parte esenţială a aplicării Directivei privind Produsele pentru Construcţii şi a Directivei pentru Achiziţionarea / Procurarea Publică. Eurocodurile structurale asigură un set consistent de reguli de proiectare pentru toate formele de clădiri şi construcţii inginereşti care utilizează produsele convenţionale de construcţii (beton, metal, lemn, zidărie).
"Majoritatea produselor care intră acum pe piaţă au certificări europene şi atunci nu mai trebuie să oţină agremente din România. În schimb, cele care provin din afara Uniunii, din partea asiatică de exemplu, trebuie să aibă agrement tehnic ca să poată fi utilizate", subliniază domnul Vasile Meiţă. După agrementare toate aceste produse sunt incluse în Registrul Naţional al produselor în construcţii.
