INDUSTRIA LEMNULUIContribuţia sectorului silvic şi a industriilor conexe la PIB - 9,86 miliarde euro, anual

Industria lemnului este foarte importantă pentru sectorul construcţiilor şi nu numai. Contribuţia totală la PIB a sectorului silvic şi a industriilor bazate pe lemn a ajuns la 9,86 miliarde euro anual, considerând atât impactul direct, care a crescut constant în ultimii cinci ani, cât şi efectele indirecte şi induse, iar potenţialul de creştere este ridicat, arată unu raport realizat de PwC România la cererea Asociaţiei Industriei Lemnului - Prolemn. Acesta arată că sectorul şi industriile sale conexe contribuie la bugetul naţional cu 3,2 miliarde euro, sub formă de venituri fiscale şi contribuţii de asigurări sociale de sănătate, şi susţin peste 330.000 de locuri de muncă. "Contribuţia totală a sectorului silvic şi a industriilor bazate pe lemn a ajuns la 9,86 miliarde euro anual, considerând atât impactul direct, care a crescut constant în ultimii cinci ani, cât şi efectele indirecte şi induse, iar potenţialul de creştere este ridicat", arată raportul "Impactul socio-economic şi climatic al sectorului silvic şi al industriilor bazate pe lemn din România", realizat de PwC România la cererea Asociaţiei Industriei Lemnului - Prolemn.Totodată, acest sector şi industriile sale conexe contribuie la bugetul naţional cu 3,2 miliarde euro, sub formă de venituri fiscale şi contribuţii de asigurări sociale de sănătate, şi susţin peste 330.000 de locuri de muncă direct, indirect şi indus.

Dinu Bumbăcea, country managing partner PwC România a declarat: "Contribuţia directă a silviculturii şi a industriilor bazate pe lemn a fost, în 2020, de 1,6% la PIB, în timp ce impactul total al activităţilor economice, care include şi efectele indirecte şi induse, este mult mai mare, ajungând la 4,5% din PIB. Dacă avem în vedere că gradul de împădurire este de 29% din suprafaţă, sub media UE de 38%, şi că există circa 2 milioane hectare de suprafaţă neutilizată, care nu are nici folosinţă agricolă, nici pentru păduri, precum şi faptul că alte state din Uniunea Europeană înregistrează o contribuţie directă la PIB de circa trei ori mai mare ca România, înseamnă că ţara noastră are o resursă importantă pentru împădurire şi un potenţial de creştere în particular pentru industriile bazate pe lemn".

România recoltează un volum comercial de 33% din creşterea totală anuală a pădurii

Conform statisticilor europene, România recoltează un volum comercial de 33% din creşterea totală anuală a pădurii, în timp ce media europeană se situează în jur de 63%, iar primele trei ţări recoltează peste sau aproape de 100%. Producţia totală de masă lemnoasă, de doar 2,3 metri cubi lemn rotund brut comercial la hectar, este printre cele mai mici din Europa, ţări cu condiţii similare României, având un indice de recoltă mult mai ridicat (Polonia 4,6 mc/an/ha, Austria 4,9 mc/an/ha, Germania 6,8 mc/an/ha).

Aproximativ o treime din lemnul brut recoltat este utilizat drept combustibil pentru încălzire, ceea ce situează România printre ţările cu un consum mare de lemn de foc pentru încălzire, fiind devansată doar de Franţa dintre ţările cu o producţie mai mare ca România.

Cele peste 14.900 companii active din sectorul silvic şi al industriilor bazate pe lemn au generat o cifră de afaceri de peste 9,7 miliarde euro în 2021 (peste 20 pp faţă de anul anterior, în principal pe fondul creşterilor de preţ) şi exporturi de peste 7% din totalul exporturilor României, cu un aport valutar net total de circa 2,2 miliarde euro în cazul sectoarelor de prelucrare a lemnului şi respectiv a mobilei, cu ponderi relativ egale. Sectorul forestier contribuie la atingerea obiectivelor pentru climă prin reţinerea dioxidului de carbon.

"Dincolo de impactul economic, sectorul forestier contribuie la atingerea obiectivelor asumate de România pentru reducerea emisiilor nete de CO2. Impactul sectorului pădure lemn în combaterea schimbărilor climatice este anual echivalentul a peste 50 de tone CO reţinute sau evitate a fi emise, dacă se iau în calcul emisiile salvate din evitarea folosirii combustibililor fosili la încălzirea rezidenţială, utilizarea produselor din lemn şi, prin urmare, evitarea utilizării altor materiale cu amprentă de carbon mai mare, cum sunt plasticul, ambalajele care nu sunt biodegradabile, betonul sau oţelul", se menţionează în raport.

Astfel, măsuri precum împăduririle terenurilor agricole neutilizate, creşterea ratei de colectare a deşeurilor pe bază de lemn şi folosirea biomasei sunt soluţii care pot creşte acest procent şi, în acelaşi timp, pot fi o soluţie la criza energetică declanşată în actualul context geopolitic, în care furnizarea de gaz natural este incertă, iar preţul gazului este peste dublul celui pentru biomasă, se mai arată în raport.

Lemnul de foc, interes major

Soluţia temporară de plafonare a preţurilor la lemnul de foc şi la alte produse din lemn folosite pentru încălzire nu poate avea nici un efect, deoarece preţul lemnului se stabileşte fie prin licitaţie, fie prin mecanisme de piaţă, atrage atenţia Asociaţia Industriei Lemnului - Prolemn. Cătălin Tobescu, preşedintele Prolemn a declarat: "Anunţată de ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor ca soluţie temporară pentru asigurarea încălzirii populaţiei în această iarnă, plafonarea preţurilor la lemnul de foc şi alte produse din lemn folosite pentru încălzire nu poate avea nici un efect: preţul lemnului se stabileşte fie prin licitaţie, fie prin mecanisme de piaţă. Iar pentru că importurile României au crescut foarte mult, vorbim de o piaţă globală, care nu poate fi reglementată prin măsuri administrative locale". În ceea ce priveşte preţul lemnului de foc, Regia Naţională a Pădurilor Romsilva a anunţat, deja, preţuri medii de 214 lei/mc.

Potrivit asociaţiei profesionale: "Piaţa peleţilor a fost mereu afectată de oferta redusă din producţia locală faţă de o cerere în continuă creştere. Închiderea la începutul acestui an a capacităţilor de producţie de la Rădăuţi ale HS Timber au dezechilibrat-o şi mai mult. Astfel, preţurile au crescut de la circa 1.000 lei/tonă acum doi ani la 2.200 lei/tonă anul trecut şi au depăşit în acest moment 3.700 lei/tonă la retaileri. Pentru că importurile de peleţi veneau în principal din Rusia şi Ucraina, acum trebuie să vină din SUA, ceea ce va escalada şi mai mult aceste preţuri enorme. Este o criză generalizată de resurse, complicată suplimentar de criza energetică care riscă să se acutizeze în sezonul rece. Cauza acestei crize de resursă vine pur şi simplu din lipsa masei lemnoase pe piaţă, pentru că lucrările de exploatare sunt blocate de măsuri administrative şi birocratice în toate direcţiile".

În acest context, Asociaţia Industriei Lemnului - Prolemn menţionează faptul că Romsilva a anunţat un volum recoltat foarte scăzut în acest an, respectiv 5,5 milioane mc, în primele 8 luni ale anului 2022, faţă de 10 milioane mc în tot anul 2021. Conform lui Tobescu: "Birocraţia excesivă pentru micii proprietari de păduri împiedică în acest moment recoltarea lemnului de pe 800.000 ha fond forestier şi 500.000 hectare din afara fondului forestier. Anul trecut s-au recoltat doar 729.000 mc de pe aceste 1,3 milioane hectare, sub 4% din volumul total de lemn exploatat în România de pe aproape 20% din suprafaţa pădurilor. Soluţia este adaptarea sistemului SUMAL 2.0 la prevederile în vigoare ale Codului Silvic, în sensul introducerii de proceduri diferenţiate pentru recoltarea lemnului destinat consumului propriu al proprietarilor de pădure. Nu putem depăşi acest impas fără mobilizarea unui volum crescut de masă lemnoasă, care să ţină la un nivel acceptabil preţul lemnului folosit pentru încălzire fără să ameninţe industriile bazate pe lemn cu dispariţia din cauza lipsei de resursă. Pădurile României au o creştere sănătoasă, de aproximativ 58 milioane mc pe an, conform datelor Inventarului Forestier Naţional. Cu o recoltă de lemn sub 20 de milioane de mc anual, populaţia va suferi de frig iar industriile bazate pe lemn vor fi con­damnate". Reprezentanţii Prolemn susţin că reprezintă o provocare asigurarea securităţii energetice în sezonul rece pentru cele 3,5 milioane de gospodării care depind de lemn de foc, însă o soluţie de avarie pe termen scurt nu trebuie să ne distragă atenţia de la strategiile pe termen lung, cu impact mult mai profund asupra întregii societăţi româneşti.