"În primul rând aş vrea să vă spun că sunt profund impresionat de sentimentele de compasiune şi solidaritate transmise atât de către Guvernul României, cât şi de către poporul român în urma dezastrului care a lovit Japonia. În numele Guvernului Japoniei şi al poporului japonez aş dori să vă mulţumesc din suflet pentru faptul că sunteţi alături de noi în aceste momente extrem de dificile, că ne arătaţi că vă pasă de noi şi că încercaţi să ne alinaţi suferinţa cum puteţi mai bine. Apreciem foarte mult acest gest de prietenie.
De-a lungul istoriei poporul japonez a fost greu încercat, de foarte multe ori, şi acest lucru ne-a determinat să devenim mai îngăduitori unul cu celălalt şi să ne ajutăm reciproc, să împărţim între noi puţinul rămas şi să folosim toată puterea şi determinarea care ne mai rămăseseră pentru a ne reconstrui viaţa. În zonele afectate de dezastru procesul de reconstrucţie a început deja şi sunt convins că poporul japonez va reuşi să depăşească, şi de aceasta dată, o teribilă tragedie."
Excelenţa Sa, domnul Natsuo Amemiya, Ambasadorul Japoniei la Bucureşti.
Cea mai importantă investiţie japoneză din România în 2011 vizează cofinanţarea proiectului pentru realizarea reţelei de metrou spre Aeroportul Internaţional "Henri Coandă" Otopeni. Valoarea împrumutului acordat prin mecanismul "Asistenţă Oficială pentru Dezvoltare" (ODA), este de aproximativ 42 miliarde yeni (aproximativ 370 milioane euro). În 2011 ar trebui să aibă loc licitaţia pentru desemnarea consultantului proiectului, urmată de licitaţia pentru execuţie. "Companiile japoneze şi-au manifestat interesul pentru implicarea în acest proiect şi sperăm ca el să devină un simbol al colaborării dintre România şi Japonia", ne-a declarat Excelenţa Sa, domnul Natsuo Amemiya, Ambasadorul Japoniei la Bucureşti.
De asemenea, Guvernul Japoniei a lansat o nouă politică de diplomaţie economică: "Dezvoltarea infrastructurii în afara graniţelor", pentru a facilita implementarea tehnologiilor japoneze în ţări străine. Astfel, începând cu anul 2011, Guvernul Japoniei a desemnat o persoană care se ocupă de infrastructură la conducerea Secţiei Economice a Ambasadei Japoniei la Bucureşti, domnul Shin Ogawa. Domnia sa va coordona proiectele în colaborare cu părţile implicate. Având în vedere că Guvernul României pregăteşte o listă de proiecte prioritare pentru infrastructură (autostrăzi, cale ferată) şi energie (termoenergie, hidroenergie, energie din surse alternative), "ne aşteptăm să urmărească în mod activ implementarea acestor proiecte prioritare; Japonia deţine tehnologie de vârf, în special în ceea ce priveşte infrastructura şi sectorul energetic, iar Ambasada Japoniei va încuraja puternic România să utilizeze tehnologiile companiilor japoneze", susţine domnul Amemiya.
În privinţa relaţiilor comerciale bilaterale, Japonia a importat anul trecut din România în principal cherestea şi mobilă din lemn. "Sperăm să extindem relaţiile comerciale pe baza unicităţii produselor româneşti. Ar putea fi o creştere pe segmentele menţionate. Pe lângă acestea însă, companiile ar putea găsi noi şi în alte domenii", menţionează domnul Ambasador.
Pe de altă parte, în ceea ce priveşte investiţiile japoneze private în 2010, domnia sa dă ca exemplu compania japoneză de IT&C "Anritsu", producător de echipamente telecom, care şi-a deschis un centru de dezvoltare în România şi care, treptat, ar urma să devină centrul regional de servicii. De asemenea ne-ar plăcea dacă această firmă ar lua în considerare să deschidă în viitorul apropiat şi o unitate de producţie în România.
Până în prezent, Japonia a avut o contribuţie importantă la dezvoltarea economică a României pe o serie de paliere: împrumuturi în yeni "Yen Loan"-parte a schemei de finanţare de tip ODA, asistenţă financiară nerambursabilă şi asistenţă tehnică. Astfel, între 1997 şi 2009, Japonia a acordat României patru împrumuturi în yeni de tip ODA, începând cu proiectul de dezvoltare a portului Constanţa-Sud, în 1997. După acesta a urmat proiectul de îmbunătăţire a infrastructurii rutiere, care a vizat modernizarea parţială a DN6: Timişoara - Craiova. De asemenea, prin intermediul ODA au fost finanţate şi proiectele de reabilitare a căii ferate Bucureşti - Constanţa şi de reducere a poluării la termocentrala Turceni, relatează domnul Ambasador.
Începând cu investiţia din 1998 a companiei "Koyo Romania", numărul companiilor japoneze din sectorul de producţie din România a ajuns la 19 la începutul lui 2011, operând 23 de fabrici şi asigurând peste 20.000 de locuri de muncă. În total, sunt înregistrate în România aproape 200 de companii japoneze.
Criza a avut într-o anumită măsură efecte negative asupra investiţiilor japoneze, astfel încât din anul 2008 nu au mai fost dezvoltate investiţii greenfield, de la zero. Pe de altă parte, producătorii japonezi deja prezenţi pe piaţă au în plan să-şi sporească investiţiile din România. Aceasta deoarece începând cu anul 2010 au existat semne că sectorul de producţie şi exporturile au început să îşi revină din criză. Fondul Monetar Internaţional (FMI) preconizează pentru România o creştere economică de 1-1,5% în 2011. În plus, analiştii preconizează că inflaţia se va reduce şi se va stabiliza în toamna lui 2011. Prin urmare, "ne aşteptăm ca macroeconomia României să fie mai stabilă comparativ cu ultimii ani, ceea ce ar putea impulsiona noi investiţii din Japonia", argumentează domnul Natsuo Amemiya.
Interesul companiilor japoneze pentru România este în creştere
Implicarea Japoniei în proiectele din România va cunoaşte noi abordări. Dacă anterior aderării României la Uniunea Europeană, Japonia s-a implicat prin împrumuturi în yeni şi alte programe de asistenţă pentru dezvoltare, după aderarea la UE Japonia nu mai poate asigura ţării noastre "Asistenţă Oficială pentru Dezvoltare" (ODA). "Aceasta nu înseamnă că Japonia nu va mai avea o contribuţie în România, ci vom continua să sprijinim România, dar prin alte modalităţi. De exemplu, Banca Japoniei pentru Cooperarea Internaţională (JBIC), instituţie guvernamentală ce se diferenţiază de băncile private prin practicarea unor dobânzi mai mici, chiar dacă nu la fel de mici precum împrumuturile în yeni anterioare, poate oferi împrumuturi mari care ar putea fi foarte utile în cazul proiectelor de anvergură", subliniază Ambasadorul Japoniei la Bucureşti.
Pe alt plan, creşterea accelerată a industriei auto reprezintă un stimulent foarte bun pentru ca producătorii japonezi să intre pe piaţa din România. "Dacă avem în vedere extinderea activităţii în Europa, România reprezintă o poartă către întreaga piaţă a Uniunii Europene. Acesta poate reprezenta un plus important pentru România. Japonia are o tehnologie la standard înalt şi în sectorul energetic, iar atât FMI, cât şi Strategia Europa 2020 prevăd modernizarea sau închiderea termocentralelor care au drept combustibil cărbunii. În acest sens, companiile japoneze pot utiliza experienţa acumulată pe acest palier, dacă există deschidere şi din partea autorităţilor române. Mai mult decât atât, deşi până în prezent companiile japoneze nu s-au implicat foarte mult pe aceste segmente, există un potenţial uriaş de creştere în agricultură şi IT. Considerăm că aceste domenii merită atenţia companiilor japoneze care vor să-şi extindă activitatea în Uniunea Europeană, în special în Europa Centrală şi de Est", mai spune domnul Amemiya.
În opinia domniei sale, pentru a stimula companiile japoneze să investească în România şi în speţă companiile străine, riscul asumat de acestea venind aici trebuie să se menţină la un nivel direct proporţional cu rezultatele aşteptate. Aceasta cu atât mai mult cu cât companiile japoneze au multe alte oportunităţi în pieţele emergente din Asia, în ţări precum China şi India, pieţe atractive la scară mondială. "În acest context, este dezirabil pentru România să prezinte un potenţial de creştere, precum şi o stabilitate care să justifice asumarea riscurilor. În Uniunea Europeană, România are o populaţie şi un teritoriu mari, dar este şi una dintre ţările cu cel mai redus Produs Intern Brut pe cap de locuitor. Interpretez acest aspect ca potenţial de creştere. Prin urmare, cred că este necesar ca România să-şi consolideze mediul de afaceri colaborând cu companii japoneze. Dacă există potenţial de creştere, şi mai multe companii vor veni să investească aici", subliniază domnul Natsuo Amemiya.
