Câteva sute de case de vacanţă vor apărea şi în Zărneşti
Peste 600.000 de turişti au fost cazaţi, anul trecut, pe raza Judeţului Braşov. Statistica, deşi nu include şi cazările în spaţiile nedeclarate, plasează Braşovul pe primul loc din ţară din punct de vedere al turismului în zone montane.
Succesul Braşovului se datorează, în primul rând, promovării intense a zonei încă de la începutul anilor "90. S-a mizat, în special, pe mitul vampirului Dracula, legat de Castelul Bran.
Alte puncte de interes turistic în Judeţul Braşov sunt cei mai înalţi munţi ai ţării, Făgăraş, Bucegi şi Piatra Craiului. Ca să impulsioneze creşterea turismului, conducerea Consiliului Judeţean Braşov a insistat, în acest an, pentru demararea construcţiei Aeroportului Internaţional de la Ghimbav. A fost dat în folosinţă şi un tren de epocă în scopul plimbării turiştilor pe ruta Braşov - Râşnov şi, în viitorul apropiat, circuitul se va extinde până la Bran.
Astfel, specialiştii estimează că Braşovul poate absobi, anual, un număr dublu de turişti, mai ales în ariile consacrate din proximitatea municipiului reşedinţă de judeţ. Numărul mare de turişti care şi-au petrecut vacanţele în Braşov reflectă şi ritmul intens al construcţiei de spaţii de cazare noi, în special în pensiuni, dar şi creşterea numărului de case de vacanţă.
Interesul pentru achiziţia de terenuri şi case de vacanţă în zonele consacrate precum Bran - Moeciu - Fundata a rămas, în continuare, foarte mare. Bogdan Giurgiu, administratorul agenţiei imobiliare "Bramo Imob", specializată pe localităţile Bran, Moeciu, Fundata şi Râşnov, ne-a declarat că, în ultimul an, a existat o creştere a tranzacţiilor în aceste locaţii. Aglomeraţia din zona Bran, dar şi preţurile ridicate ale terenurilor i-au alungat pe mulţi dintre cei dornici să-şi ridice o casă de vacanţă către localităţile învecinate, precum Zărneşti şi Râşnov. Astfel, şi acestea au cunoscut o dezvoltare spectaculoasă în ultimul an.
O altă zonă care se dezvoltă din ce în ce mai puternic este comuna Sâmbăta de Sus. Alte zone apropiate se află în fază incipientă a dezvoltării construcţiilor cu scop turistic.
Lipsă de terenuri pentru construcţii în Bran
Recunoscut în toată ţara drept cea mai dezvoltată zonă din punct de vedere al turismului, Branul a ajuns să se confrunte cu lipsa de spaţiu pentru construcţii noi. Două dintre cele patru sate care compun comuna Bran, Poarta şi Predeluţ, nu mai au decât foarte puţine terenuri disponibile. Acest fapt se datorează şi restricţiei impuse de către Consiliul Local Bran prin care se condiţionează cons-truirea unei case de vacanţă de existenţa unui teren aferent de 1.000 mp. Ridicarea unei pensiuni trebuie să se facă pe o suprafaţă de minim 2.000 mp.
Viceprimarul Branului, Radu Gârbacea, ne-a spus că a încercat să îndemne oamenii să vândă mai puţine terenuri. "Anual, tranzacţiile cresc cu 10-15% şi nu a mai rămas teren de vânzare, cel puţin în zona centrală", susţine domnia sa. Devenită, de câţiva ani, staţiune turistică de interes local, Branul încă mai "creşte" din punct de vedere al construcţiilor şi al tranzacţiilor cu terenuri. Primăria a eliberat, anul trecut, 29 de autorizaţii de construcţie pentru pensiuni, faţă de 17 emise în 2006.
Se găsesc de vânzare şi pensiuni şi case de vacanţă "la cheie"
Nici casele de vacanţă nu sunt mai prejos. Noile construcţii se adaugă celor circa 300 de pensiuni (inclusiv cele nedeclarate de localnici) şi celor 600 de case de vacanţă deja existente anterior. Bogdan Giurgiu ne-a declarat că preţul terenurilor în Bran se situa, la finele lunii mai, între 50 şi 80 de euro/mp. Sunt, însă, situaţii când proprietarii cer şi 100 de euro/mp. Fiind deja ridicate, preţurile terenurilor din Bran au crescut nesemnificativ în ultimul an.
Pentru vile mai mici "la cheie", proprietarii cer între 80.000 şi 100.000 euro. Casele mai mari (adesea pensiuni cu circuit închis) sau chiar pensiunile scoase la vânzare au preţuri şi de 350.000 - 400.000 de euro.
Potrivit agenţilor imobiliari din zonă, tranzacţiile cu terenuri au crescut cu circa 10% în ultimul an, ceea ce se înca-drează în ritmul ultimilor ani. În topul achiziţiilor conduc, în continuare, bucureştenii, urmaţi de constănţeni, gălăţeni şi craioveni.
Terenuri scumpe, dar mai multe se găsesc în Moeciu
Moeciu, comuna învecinată cu Branul, îşi menţine ritmul de dezvoltare a construcţiilor turistice. Localitatea este chiar mai solicitată decât Branul pentru că beneficiază de mai mult teren disponibil pentru construcţiile cu destinaţie de petrecere a vacanţelor.
În Moeciu, există circa 500 de pensiuni, din care mai puţin de jumătate sunt înscrise ca atare. Restul sunt mascate drept case de vacanţă sau există particulari care oferă găzduire în camerele amenajate în propriile locuinţe. Gradul de ocupare a spaţiilor de cazare din zonă ajunge la 100%, în vârfurile de sezon cum sunt sărbătorile de iarnă sau sărbătorile pascale. În restul anului, se ajunge şi la procentaje de 60-70%.
Bogdan Giurgiu ne-a precizat că şi în Moeciu achiziţiile de terenuri au crescut cu circa 10-15% în ultimul an. Primarul localităţii, Niculaie Clinciu, ne-a declarat că, în ultimul an, au fost eliberate 15 - 20 de autorizaţii pentru construcţia de pensiuni şi circa 50 pentru case de vacanţă.
Terenurile din localitate au ajuns des-tul de scumpe, având în vedere cererea ridicată. Sunt situaţii în care proprietarii cer şi 100 - 120 de euro/mp. Cele mai solicitate zone sunt satele Moeciu de Jos şi Moeciu de Sus, unde terenurile au început să se împuţineze, antrenând după ele şi creşterea preţurilor. Domnul Clinciu crede că zona va fi la fel de atractivă pentru investitori şi în anii următori pentru că a fost demarată realizarea unui canal colector, împreună cu autorităţile din Bran. Lucrarea este finanţată de către Consiliul Judeţean Braşov.
Administratorul "Bramo Imob" ne-a explicat că, în ultima perioadă, au început să devină destul de căutate şi zone precum satele Peştera, Măgura sau Drumul Carului. Acestea aveau, la finele lunii mai, terenuri la preţuri între 10 şi 30 de euro/mp, în funcţie de prezenţa utilităţilor. A devenit căutată şi Comuna Fundata, care dispune de terenuri cu preţuri între 20 şi 40 de euro/mp. Acestea au, însă, dezavantajul că nu beneficiază de canalizare.
La Moeciu rămâne, încă, o problemă dezvoltarea serviciilor de petrecere a timpului liber. Un prim pas va fi făcut de către patronul complexului de pensiuni "Cheile Grădiştei", care doreşte să realizeze o pârtie de schi în lungime de 3 km. Atunci când lucrarea se va finaliza (la finele lunii mai era amenajată în proporţie de 60-65%), pârtia de schi va beneficia de dotări conform ultimelor standarde. Se pare, însă, că în anii ce vin atenţia investitorilor în construcţii turis-tice se va îndrepta şi către alte zone adiacente cum ar fi Poiana Mărului, unde au apărut deja câteva pensiuni.
Explozie de construcţii în Glăjăria Râşnovului
Râşnovul prezintă avantajul de a fi situat în centrul zonei dintre Bran-Moeciu, Predeal şi Municipiul Braşov. Totdată există şi o legătură directă între Râşnov şi staţiunile Poiana Braşov şi Predeal. Ambiţia primarului Adrian Veştea este să transforme oraşul Râşnov, din nou, în staţiune turistică, aşa cum acesta a mai fost în perioada interbelică. În acest scop, la Râşnov, s-a dezvoltat un program prin care se doreşte ca centrul să capete un aer medieval, cu străzi pavate cu piatră cubică. Autorităţile vor să construiască şi o instalaţie de tip gondolă, care să meargă până la cetatea Râşnov. Aceasta este considerată ca punctul de maximă atracţie turistică. Singura problemă este existenţa unui litigiu între Primăria Râşnov şi SC "DP Drumuri Publicitare" SA, concesionarul cetăţii.
Cu toate acestea, Râşnovul a început să devină un punct de interes pentru investitorii în construcţii de vacanţă, mai ales în zonele Glăjărie - către poalele masivului Bucegi, Cheia - spre Pârâul Rece (legătura cu Predealul), dar mai ales Colţii Cheii (drum paralel cu Pârul Rece). Până anul trecut, Râşnovul reprezenta numai o zonă cu potenţial pentru dezvoltarea infrastructurii turistice. Abia dacă existau 20-30 de case de vacanţă şi doar câteva pensiuni erau în construcţie. Anual, nu se înregistrau decât 10-15 autorizaţii de construcţie pentru case de vacanţă.
În 2007, s-a simţit o creştere exponenţială a interesului investitorilor pentru această zonă. "Putem vorbi de o majorare cu cel puţin 150% a cererilor pentru asemenea construcţii", ne-a declarat Dănuţa Teleanu, inspector în cadrul biroului urbanism al Primăriei Râşnov. Anul trecut, au fost eliberate 58 de autorizaţii de construire pentru case de vacanţă. Până la finele lunii mai a aces-tui an, primăria a emis, deja, şapte asemenea documentaţii. De obicei, vara vin cele mai multe solicitări pentru construire.
Şi preţurile terenurilor au crescut simţitor de când a sporit numărul cererilor. Bogdan Giurgiu apreciază că achiziţia de trenuri în zona Glăjăriei a crescut cu 25 - 30% în ultimul an. Astfel, dacă anul trecut se puteau achiziţiona terenuri la un preţ de maxim 15 euro/mp, la finele lunii mai a acestui an, maximul de preţ era de 40 de euro/mp.
În afara braşovenilor care şi-au construit, în anii trecuţi, case de vacanţă în zona Râşnovului (pe Glăjărie şi Aristotel Căncescu, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, deţine o asemenea locuinţă), acum interesul vine şi din partea bucureştenilor, constănţenilor, ieşenilor, ploieştenilor sau chiar a cetăţenilor străini din Israel ori SUA.
Segmentul de pensiuni şi hoteluri este, de asemenea, în plină dezvoltare. La finele lunii mai, în Râşnov, erau în jur de 20-25 unităţi de cazare, inclusiv cele ale localnicilor, care şi-au adaptat casele pentru a putea găzdui turiştii. Dezvoltarea se anunţă promiţătoare şi pentru următorii ani. O societate din Israel a achiziţionat teren pe Glăjărie în scopul de a ridica un ansamblu de trei hoteluri.
Câteva sute de case de vacanţă vor apărea şi în Zărneşti
Oraşul Zărneşti este situat la poalele masivului Piatra Craiului, dintre cei mai frumoşi şi mai sălbatici munţi din ţară. Era numai o chestiune de timp ca Zărneştiul şi zonele limitrofe precum Tohanul Vechi şi Tohanul Nou să ajungă în atenţia celor care îşi doresc un loc de relaxare. Înghesuiala şi preţurile din zona Bran - Moeciu au mutat, treptat, interesul către localităţile învecinate.
Zărneştiul abia acum începe să se dezvolte pentru că are ghinionul de a nu fi situat direct pe un drum naţional. Astfel că accesul este precar. Drumurile abia dacă ar putea fi numite uliţe săteşti. Nici drumul de acces către superba zonă intitulată Plaiul Foii, în lungime de 12 km, nu face excepţie, putând fi parcurs numai cu maşini de teren. Peisajul oraşului a fost stricat de existenţa Fabricii de hârtie "Celuloza" şi a Uzinei Mecanice Tohan (fosta "6 Martie"). Celor două mari unităţi industriale ajunse în ruină şi nedezafectate li se adaugă numeroase blocuri cenuşii, care abia cum au început să fie cât de cât reabilitate.
Se pare însă că investitorii au auzit că dincolo de oraş se întind zone deosebit de frumoase. Nici măcar starea precară a drumurilor nu i-a mai speriat. Dacă anul trecut preţurile terenurilor din zonă cu greu ajungeau la 12 euro/mp, la finele lunii mai a acestui an, terenurile costau şi 25-30 de euro/mp. Cea mai interesantă este zona Plaiul Foii, un defileu udat de râul Bârsa şi afluenţii săi şi care, pe o suprafaţă de aproximativ 146 de hectare, beneficiază de numeroase spaţii plate.
Mariana Rădăcină, inspector superior în cadrul Serviciului Urbanism al Primăriei Zărneşti, ne-a precizat că, în 2007, numărul autorizaţiilor de construcţie pentru case de vacanţă s-a dublat faţă de anii 2005 şi 2006 la un loc. Dacă în cei doi ani anteriori se eliberaseră, în total, 135 de autorizaţii pentru asemenea obiective, în 2007 au fost emise nu mai puţin de 240. Până la finele luni mai a acestui an, primăria a aprobat peste 70 de autorizaţii pentru case de vacanţă. În zona Plaiul Foii, existau, în luna mai, peste 20 de case de vacanţă finalizate şi alte 10 în execuţie.
O altă arie de interes este dealul Tohăniţa, situat la ieşirea către Bran, unde există circa 60 de case de vacanţă func-ţionale. Alte 35 erau în diferite stadii de execuţie, la finele lunii mai. O zonă intens solicitată este şi Breghina, la ieşirea către Poiana Mărului, aflată lângă circuitul de motocros. Acolo există circa 540 de loturi mari de teren care au fost achiziţionate pentru construcţia de case de vacanţă.
Zona oraşului Zărneşti este căutată, în primul rând, de către bucureşteni, apoi de către constănţeni, dar şi de oameni veniţi din zona Moldovei, Iaşi în special. Pe partea de pensiuni, există 25-30 de asemenea unităţi în Zărneşti şi împrejurimi. Alte 5-6 pensiuni se aflau în construcţie, la finele lunii mai.
Se caută investitor pentru un aquapark în Sâmbăta de Sus
Dincolo de linia munţilor Perşani, care împarte Judeţul Braşov în două, la poalele munţilor Făgăraş, în depresiunea cu acelaşi nume, se află comuna Sâmbăta de Sus. Renumele localităţii a fost dat de mănăstirea cu acelaşi nume, veche de trei secole. Mănăstirea este un adevărat magnet pentru turişti, fiind vizitată, anual, de zeci de mii de oameni veniţi fie în pelerinaj, fie pentru petrecerea vacanţelor.
Interesul autorităţilor locale pentru dezvoltarea turismului s-a concretizat în realizarea proiectului de aducţiune a apei în zona turistică, lucrare în valoare de un milion de euro, aflată în curs de finalizare la sfârşitul lunii mai. Pentru proiectul de realizare a unui aquapark, Primăria comunei Sâmbăta de Sus a pus la dispoziţie, de câţiva ani, un teren în suprafaţă de 3,5 hectare. Cel puţin deocamdată, nu s-a găsit niciun investitor dornic să dezvolte un asemenea complex.
Numărul mare de vizitatori a condus la necesitatea creării de spaţii de cazare. Unii dintre vizitatori, care au rămas fermecaţi de frumuseţea locului, şi-au construit case de vacanţă. Astfel, în zona imediat învecinată mănăstirii, au apărut circa 40 de pensiuni, între care şi un hotel de trei stele. Chiar şi călugării au realizat în interiorul mănăstiri un fel de pensiune-hotel, cu dotări ultra-moderne şi o sală de conferinţe, unde se ţin, adesea, diferite întruniri pe teme culturale şi religioase.
Peste 700 de loturi vândute pentru case de vacanţă în Sâmbăta de Sus
Nicolae Morar, viceprimarul comunei Sâmbăta de Sus, ne-a precizat că au fost vândute, în două etape, un număr de 548 de parcele pentru case de vacanţă sau pensiuni. Primele 200 de parcele au fost vândute în 2003, în zona de agrement. 90% dintre loturile din zona de agrement măsoară 300 mp, iar restul au 350 mp. Domnul Morar ne-a spus că a fost demarată construcţia caselor pe mai mult de jumătate din parcele. În cea de-a doua fază, au fost scoase la vânzare 486 de loturi mari cuprinse între 1.000 şi 2.000 mp, în zona de sub pădure. Preţul maximal la care s-a ajuns prin vânzarea terenurilor a fost de 22 de euro/mp.
Şi zona de pomicultură stârneşte interesul întrucât este situată în preajma celei de agrement. "Deocamdată, acolo, nu se pot vinde terenurile pentru că nu este pe deplin clarificată situaţia juridică", susţine viceprimarul comunei.
Încă de acum câţiva ani, era de aşteptat ca efervescenţa construcţiilor din Bran - Moeciu să ajungă la punctul culminant şi să-i gonească pe investitori în zonele învecinate sau chiar către alte arii mai îndepărtate, dar pitoreşti şi liniştite, din Judeţul Braşov.
Cel puţin Râşnovul şi Zărneştiul au reuşit să rupă monopolul deţinut de zona renumită pentru "Castelul lui Dracula". În următorii ani, dacă se rezolvă problema drumurilor din zone precum Glăjăria Râşnovului sau Plaiul Foii, cele două localităţi promit să devină punctul de maximă atracţie pentru investitori în pensiuni şi case de vacanţă.
Sâmbăta de Sus începe să devină foarte atractivă, iar reabilitarea completă a drumului către mănăstire şi rezolvarea unor probleme legate de regimul juridic al terenurilor va aglomera, în mod cert, aria respectivă. Ulterior, comunele învecinate vor putea să absoarbă fără probleme eventuale necesităţi pentru că spaţiul de care acestea beneficiază este generos şi din punct de vedere peisagis-tic şi din punct de vedere al potenţialului terenurilor.
Spre Rupea, în zona de nord-vest a judeţului, există satul Viscri, unul din puţinele din ţară integrate în patrimoniul UNESCO şi intens vizitat de către turiştii străini. Zona a devenit renumită şi datorită faptului că prinţul Charles, moştenitorul tronului Regatului Unit al Marii Britanii, Scoţiei şi Irlandei de Nord, şi-a achiziţionat o casă în zonă.
Spre sud-estul Judeţului Braşov, înspre limita cu judeţele Buzău şi Covas-na, există comuna Vama Buzăului, unde administraţia judeţeană a început deja să dezvolte unele programe privind agroturismul.
În fine, o altă locaţie care va stârni interesul investitorilor este Babarunca, situată pe DN 1 A (ruta ocolitoare a Văii Prahovei), slab dezvoltată turistic din cauza lipsei utilităţilor.
Un caz aparte în turismul braşovean este staţiunea Poiana Braşov, consacrată ca zonă de lux, dar cu interdicţie de construire din cauza faptului că infrastructura existentă este subdimensionată. Deocamdată, autorităţile nu au ridicat interdicţia de construire, însă primăria a aprobat numeroase planuri de urbanism pentru investiţii noi.
Pentru construcţia de case de vacanţă şi pensiuni, mai trebuie luată în calcul şi zona care ţine de Drumul Poienii Braşov, unde prin Planul Urbanistic Zonal Warhe II, s-a dat undă liberă construirii de locaţii cu funcţiuni turistice. Deja sunt investitori care vor să ridice acolo mai multe ansambluri rezidenţiale, aflate, încă la stadiul de proiect.
