Predomină lucrările mici iniţiate de persoanele fizice pe care criza le-a prins cu bani lichizi
Turismul intens din judeţul Braşov a atras după sine, în anii trecuţi, şi creşterea numărului de construcţii de vacanţă. Cele mai dezvoltate localităţi din acest punct de vedere sunt Bran, Moeciu, Predeal sau staţiunea Poiana Braşov. Recent, atenţia investitorilor s-a îndreptat şi către localităţi precum Râşnov sau Zărneşti. Dacă până anul trecut se înregistrau creşteri anuale record pe sectorul de construcţii din zonele turistice, la finele lunii mai a acestui an erau semne clare de scădere.
În toate zonele braşovene cu potenţial pentru construcţia de pensiuni şi case de vacanţă se înregistrează scăderi atât pe partea de solicitări de autorizaţii de construcţie, cât şi în ceea ce priveşte achiziţiile de terenuri sau case ori pensiuni. Alin Covaliu, reprezentantul agenţiei imobiliare "Cov-alin", ne-a declarat: "Acum cine cumpără, dacă mai cumpără, dispune de cash şi achiziţionează numai de la oameni care sunt forţaţi să vândă şi care acceptă preţuri foarte mici. Puţinele achiziţii se fac în scopuri speculative nu pentru a construi. În rest, proprietarii ţin la preţ şi nu sunt dispuşi să vândă în această perioadă nefavorabilă".
Pe de altă parte, Bogdan Giurgiu, administratorul agenţiei imobiliare "Bramo", ne-a spus că sunt foarte multe oferte de proprietăţi scoase la vânzare, dar puţinii cumpărători vin cu solicitări nerealiste, oferind, de exemplu, doar 15-20 euro/mp de teren în centrul Branului. "Cumpărătorii caută să profite de pe urma crizei, când vin cu asemenea pretenţii", afirmă domnia sa. Reprezentantul "Bramo" ne-a precizat că şi cererea a cunoscut, în acest an, o scădere semnificativă. "Cel mai adesea vin bucureştenii să se intereseze, însă prea puţine tranzacţii se mai concretizează. Din când în când mai sunt interesaţi şi constănţeni, gălăţeni sau craioveni. În anii trecuţi, aveam cumpărători din Spania şi Italia", susţine domnul Giurgiu.
Preţurile terenurilor din Bran au scăzut la jumătate
Până acum, cele mai căutate localităţi din Braşov înregistrau, în fiecare an, creşteri ale tranzacţiilor. În schimb, 2009 a adus o prăbuşire a lor, alături de o scădere a preţurilor cu până la 50% faţă de 2008. Potrivit reprezentantului "Bramo", dacă în zona centrală a Branului au mai rămas puţine terenuri, în satele Poarta sau Şimon se mai găsesc spaţii. Satul Sohodol este singurul care a rămas mai puţin atins de frenezia construcţiilor. Bogdan Giurgiu ne-a declarat că, la finele lunii mai, proprietarii terenurilor scoase la vânzare cereau, cel mai puţin, 70 - 80 euro/mp de la niveluri record în care se solicita şi peste 150 de euro/mp. Cele mai ieftine terenuri costau 3 euro/mp, dar sunt loturi nepotrivite pentru construcţii şi lipsite de utilităţi. La Fundata, preţul terenurilor se învârte în jurul sumei de 25 - 30 de euro/mp, dar există şi oferte de 15 - 20 euro/mp.
Oferta este destul de îmbelşugată şi în privinţa vânzării de case şi pensiuni, lucru uşor de observat datorită numeroaselor anunţuri de vânzare care au împânzit Branul. S-a ajuns în situaţia în care o casă pentru care anii trecuţi se cereau preţuri de până la 150.000 euro acum să fie scoasă la vânzare şi la 70 - 80.000 euro.
Construcţiile din Poiana Braşov, blocate în continuare
De la finele anului 2004 Primăria Municipiului Braşov a sistat, printr-o hotărâre de Consiliu Local, eliberarea autorizaţiilor de construcţie pentru Poiana Braşov. Interdicţia este în continuare valabilă până la finalizarea canalului colector, însă această lucrare a Primăriei Braşov încă trenează. Reprezentantul agenţiei "Cov-Alin" ne-a spus că există interes pentru terenurile din Poiană şi mai ales pentru Valea Sticlăriei sau Poiana Mică. În Poiană, sunt terenuri care pot valora şi 500 de euro/mp, dar nu prea se mai tranzacţionează. Domnia sa ne-a indicat faptul că, la finele lunii mai, majoritatea ofertelor de terenuri erau de 200 - 300 euro/mp, dar potenţialii cumpărători tot mai aşteaptă scăderi.
Puţine autorizaţii pentru construcţii noi
Până în 2007, Bran şi Moeciu reprezentau vârfurile creşterii numărului de construcţii turistice. "Anul 2007 a reprezentat momentul de vârf, dar de anul trecut a început deja să se simtă o scădere a construcţiilor noi, iar în acest an perspectivele nu sunt foarte îmbucurătoare", ne-a declarat Victor Negrea, şeful serviciului urbanism din cadrul primăriei comunei Bran. În 2007, la Bran, au fost eliberate 176 de certificate de urbanism şi 126 autorizaţii de construcţie pentru imobile de vacanţă. În 2008, certificatele de urbanism pentru construcţii au scăzut la 112 şi autorizaţiile de construcţie la 107. În 2007, au fost acordate 49 de autorizaţii de construcţie pentru case de vacanţă, iar în 2008 - 42. În 2009, până la finele lunii mai, au fost eliberate doar 14 asemenea solicitări.
În cazul pensiunilor, scăderea este şi mai evidentă: de la 24 de autorizaţii în 2007, anul trecut abia s-au solicitat şase autorizaţii de construcţie pentru asemenea obiective, iar în prima parte a lui 2009 - niciuna. Interesant este faptul că, în ceea ce priveşte locuinţele permanente, a fost înregistrată o creştere de la 33 de autorizaţii de construcţie în 2007, la 49 în 2008. Pentru anul în curs (primele cinci luni) abia fuseseră eliberate cinci asemenea documentaţii.
Dezvoltarea masivă din anii anteriori, concretizată în ridicarea a sute de pensiuni şi case de vacanţă, a acutizat problema dezvoltării infrastructurii. Cum Branul este "împrăştiat", extinderea utilităţilor este dificilă. Pentru localitate, sunt necesari 41 km de reţea de canalizare. Ori, până la finele lunii mai, abia s-au realizat ceva mai mult de 3 km. Pe de altă parte se ridică şi problema facilităţilor de servicii şi petrecere a timpului liber, lucru amintit în numeroase rânduri de primarul Gheorghe Hermeneanu. În Bran, există o pârtie mai mică de schi. Cea de-a doua, care ar urma să fie amplasată pe un versant al masivului Bucegi, va mai avea de aşteptat pentru că nici documentaţia nu este încă finalizată.
La Moeciu, tendinţele de scădere a construcţiilor noi şi a preţurilor terenurilor sunt mai pregnante. Terenurile cu utilităţi din Moeciu de Jos şi Moeciu de Sus au rămas destul de puţine. Doar în satul Drumul Carului, mai sunt terenuri pretabile construcţiilor. Primarul Niculae Clinciu ne-a spus că pentru case de vacanţă şi pensiuni s-au eliberat 84 de autorizaţii în 2008, iar în primele cinci luni - numai opt astfel de documentaţii.
Fundata, încă un teritoriu virgin dar cu proiecte mari
Fundata, localitatea mai îndepărtată şi situată în zona de munte pe culoarul Rucăr - Bran, la limita judeţelor Braşov şi Dâmboviţa, a rămas încă "un teritoriu virgin", arată Dănuţ Căciulă, viceprimarul comunei. "La noi nu este înghesuială de construcţii noi, precum în Bran sau Moeciu", susţine domnia sa. În Fundata, cumpărătorii caută în special locaţiile care au vizibilitate atât către masivul Bucegi, cât şi către masivul Piatra Craiului. Anul trecut, au fost înregistrate circa 30 de solicitări pentru autorizarea de pensiuni şi case de vacanţă, în acest an solicitările pentru asemenea documentaţii scăzând cu peste 70%. "Sezonul este încă la început şi sperăm să avem solicitări, dar nu ştim cum va evolua piaţa în condiţiile actuale", ne-a spus viceprimarul Dănuţ Căciulă.
La finele lunii mai, în Fundata existau circa 50 de pensiuni şi un număr aproximativ egal de case de vacanţă. Dorinţa primăriei este să dezvolte turismul şi infrastructura în scopul creşterii numărului de construcţii noi. La finele lunii mai, erau în curs de finalizare lucrările de asfaltare pe două drumuri în satul Fundata - 4,5 km şi pe alţi 3,5 km din Şirnea. În completare, primăria doreşte să realizeze din fonduri europene încă 2,5 km de canalizare.
Administraţia locală din Fundata urmează să realizeze o pârtie de schi în parteneriat cu complexul turistic Cheile Grădiştei - cel mai mare din întreaga zonă. Pârtia urmează să fie amplasată pe spaţiul administrativ al comunei Fundata şi să pornească din zona complexului până la punctul intitulat Deasupra, pe o distanţă de peste 3 km.
Zărneştiul a fost afectat puternic de blocajul imobiliar
Oraşul Zărneşti dispune de patru zone cu potenţial de dezvoltare a construcţiilor de vacanţă: Plaiul Foii (la poalele masivului Piatra Craiului), Tohăniţa (situată în apropierea satului Predeluţ) Tohanul Nou (la ieşirea din Bran) şi Breghina (lângă circuitul de motocros). "Din păcate, Zărneşti a fost dezavantajat atât de peisajul industrial părăsit, cât şi de neclarităţile în definirea limitei rezervaţiei Piatra Craiului", ne-a precizat Iustina Reit, şef serviciu urbanism în cadrul Primăriei Zărneşti. Dezvoltarea mai târzie a făcut ca în spaţiul extrem de mare de care dispune Zărneştiul să nu apară decât circa 30-40 de pensiuni finalizate, unele aflate în interiorul oraşului.
Singura zonă avantajată este Tohanul Nou, unde s-au ridicat, în ultimii trei ani, trei hoteluri mari. De altfel, în această zonă, există în dezvoltare şi câteva ansambluri rezidenţiale de vacanţă, între care se fac remarcate cel realizat de Zoltim Trading şi DMR Project. Acestora li se adaugă Kadna, un ansamblu rezidenţial de apartamente de vacanţă din care s-au realizat deja trei blocuri.
O altă zonă în care se face remarcată o oarecare dezvoltare este Tohăniţa, aceasta nefiind grevată de restricţiile rezervaţiei. În zona Breghia, este însă necesară elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ), aflat în lucru la finele lunii mai. Anul trecut, primăria a emis 12 autorizaţii pentru construcţia de case de vacanţă şi 45 pentru locuinţe individuale, majoritatea pentru Tohanul Nou şi Tohăniţa. Pe partea de pensiuni, a existat, anul trecut, o singură astfel de solicitare. În acest an, însă, au fost solicitate abia 7 autorizaţii de construire pentru locuinţe permanente şi doar una pentru o casă de vacanţă.
Pe partea de infrastructură, autorităţile locale doresc în primul rând valorificarea zonei de la Plaiul Foii, unde drumul în lungime de 12 km este plin de gropi şi îngreunează accesul. Pe de altă parte, există preocupare şi pentru extinderea şi reabilitarea reţelelor de canalizare (25 km) şi a aducţiunilor de apă menajeră (12 km) în special în zona Tohanul Nou unde dezvoltarea imobiliară a luat amploare în anii trecuţi.
Râşnov, o surpriză plăcută
La Râşnov, situaţia se prezintă ceva mai bine din punct de vedere al construcţiilor. Dana Teleanu, reprezentantul biroului de urbanism al Primăriei oraşului Râşnov, considera că situaţia construcţiilor se prezintă îmbucurător, mai ales ţinând cont de actualele condiţii. În 2008, primăria a eliberat 17 autorizaţii de construcţie pentru case de vacanţă şi alte 7 asemenea documentaţii pentru pensiuni (mai mult decât în cazul Branului!). Pentru primele cinci luni ale anului în curs, au fost eliberate cinci autorizaţii de construcţie pentru case de vacanţă şi două pentru pensiuni. Anul trecut, s-au mai emis 45 de autorizaţii de construcţie pentru locuinţe permanente, iar în primele cinci luni din acest an - 12.
La Râşnov, există şi două proiecte de ansambluri rezidenţiale, unul în zona intitulată generic Glăjărie, iar celălalt la intrarea dinspre Cristian şi Braşov. Administraţia locală are, însă, intenţia de a continua dezvoltarea pe partea de turism, în acest sens depunându-se două proiecte de infrastructură prin fonduri structurale. Unul vizează reabilitarea şi prelungirea drumului de pe Glăjărie până la cabana Diham, în lungime totală de peste 7,5 km. Al doilea proiect constă în amenajarea unei pârtii de biatlon în zona fostelor trambuline.
Totuşi blocajul pieţei imobiliare se resimte şi la Râşnov. Zona cea mai solicitată pentru achiziţia de terenuri în scopul dezvoltării construcţiilor de vacanţă rămâne Glăjăria, urmată de Colţii Cheii şi zona dinspre Predeal - Pârâul Rece. Potrivit agenţiei "Cov-Alin", s-a ajuns ca de la preţuri record de până la 25 euro/mp, la finele lunii mai să se ceară doar 10 euro/mp. Pentru case se solicită preţuri maximale şi de 150.000 de euro. Tranzacţiile, însă, au scăzut cu peste 80% în 2009 faţă de 2008 (primele cinci luni).
Scăderea sectorului de construcţii turistice din Braşov a fost cauzată parţial de criza financiară şi parţial de aglomeraţia din unele arii. Chiar şi localnicii care se specializaseră în construcţii ne-au precizat că anul trecut se lucra la construcţia de case şi pensiuni câte şase zile pe săptămână, iar acum cu greu se mai lucrează patru zile.
Dezideratul autorităţilor publice locale de a transforma judeţul Braşov într-un fel de capitală a turismului din ţară a condus la elaborarea şi executarea mai multor proiecte de investiţii. Printre acestea se numără restaurarea fortificaţiilor medievale ale Braşovului sau repararea unor drumuri. Braşovul a fost, însă, favorizat şi de existenţa unor locaţii cunoscute atât în ţară cât şi în străinătate, precum Castelul Bran, Poiana Braşov ori Predeal.
În egală măsură, judeţul Braşov a fost favorizat şi de existenţa unor peisaje pitoreşti dominate de cei mai înalţi munţi din ţară - Făgăraş, Bucegi sau Piatra Craiului. Toţi aceşti factori au adus Braşovului un număr record de turişti în anii 2007 şi chiar 2008.
