Şantierul de pe malul Lacului Tei se animă
Noul dezvoltator al proiectului rezidenţial "Laguna Residence" este "GEA International Development", începând cu acest an. GEA a reuşit să semneze în această vară un acord de finanţare cu o bancă spaniolă, acord care îi permite să mărească ritmul lucrărilor pentru finalizarea şantierului de pe malul Lacului Tei, din Bucureşti.
Acest proiect prevede realizarea unui număr de 504 apartamente şi a fost demarat în 2007 de asocierea a două firme spaniole GEA21 şi Prasa.
Primele lucrări de excavaţie au fost făcute la sfârşitul anului 2007, iar primul beton s-a turnat în 2008. Criza economică internaţională a afectat planurile dezvoltatorilor, sporindu-le nevoile de finanţare. O consecinţă a acestei situaţii a fost decizia celor două societăţi de a se separa şi astfel se desfiinţează asocierea GEA-Prasa, decizia fiind luată în luna decembrie a anului trecut. În urma separării, care s-a produs la 30 aprilie 2010, GEA a rămas proprietar al proiectului "Laguna Residence" iar Prasa a păstrat terenul fostei fabrici Muntenia.
Tomas Manjon, administratorul "GEA International Development", ne-a spus că lucrările la "Laguna Residence" nu au fost complet stopate niciodată, numai că ritmul lor de realizare a fost mult încetinit, lucrările fiind realizate din banii acţionarilor. Obţinerea finanţării permite accelerarea lucrărilor.
Proiectul rezidenţial "Laguna Residence" va avea în final un număr de 504 apartamente. Realizarea lui este prevăzută să se facă în două etape. În prima etapă vor fi construite 252 de apartamente. Această primă etapă este împărţită, la rândul ei în două faze de execuţie.
Faza întâi a primei etape presupune finalizarea, până la finele acestui an, a 140 de apartamente, aflate în stadiu avansat de realizare. Anul viitor se va derula faza a doua a primei etape, care include un număr de 112 apartamente. Acestea sunt la stadiul în care au fundaţia făcută, iar structura de rezistenţă este pe la etajul al treilea. La aceste apartamente se va finaliza în acest an structura de rezistenţă, iar anul viitor se vor face lucrările de interior şi finisajele.
Blocurile au regim de înălţime subsol + demisol şi de la 4 la 7 etaje, cele de lângă lac au maxim patru etaje iar cele din spatele lor au şapte etaje.
Demararea etapei a II-a, cu alte 252 de apartamente, va fi influenţată de ritmul vânzării apartamentelor din prima etapă. Din cele 140 de apartamente incluse în faza 1a, ce urmează să fie finalizate în acest an sunt vândute circa 100.
Având în vedere banii investiţi în achiziţia terenului, domnul Manjon confirmă faptul că lucrările vor continua şi în această a doua etapă a proiectului pentru a permite acţionarilor să îşi recupereze investiţia. "Demararea lucrărilor la etapa II va depinde de condiţiile de pe piaţă, dar cu siguranţă se va realiza deoarece investiţia trebuie recuperată", subliniază domnul Manjon.
Fiind amplasat într-un cadru natural deosebit aproape de lac, a fost necesar să se realizeze fundaţii speciale, de adâncime mare (până la -14 metri). Numai costul fundaţiilor s-a ridicat până acum la 7 milioane de euro.
Dealtfel, întregul proiect a înghiţit până acum circa 40 de milioane de euro - teren, fundaţii, lucrări efectuate.
Oferta firmelor executante este mare, dar unele specialităţi se găsesc mai greu
Antreprenorul general, care aparţine de asemenea grupului GEA-21, gestionează relaţiile cu furnizorii. "Cumpărăm materiale, unele româneşti, altele nu. De exemplu betonul şi fierul le luăm din România, dar gresia şi faianţa le aducem din Spania, deci depinde de materiale", afirmă Tomas Manjon.
Pe şantier lucrează specialişti din străinătate, dar în majoritatea lor lucrătorii sunt din România. Antreprenorul are zeci de contracte de subantrepriză, cu multe firme româneşti sau din străinătate. De exemplu, firma care se ocupă cu electricitatea este românească, dar firma care face instalaţiile de apă şi căldură este din Portugalia. Chiar şi subcontractorii străini folosesc atât muncitori români, cât şi străini. "Avem acum pe şantier lucrători români, spanioli, portughezi, italieni", afirmă Tomas Manjon.
Subcontactorii sunt specializaţi pe tipuri de lucrări - instalaţii, montare uşi, apa, instalaţii electrice, hidroizolaţii, montat marmură, parchet, uşi, faianţă, etc. "Nu lucrăm cu firme care fac de toate, ci numai cu cele specializate", subliniază domnul Manjon.
Multe dintre firmele interesate să lucreze pe şantierul "Laguna Residence" aduc oferte direct pe şantier. Acestea nu sunt însă suficiente şi antreprenorul derulează un proces de identificare şi selectare a potenţialilor contractori. "Cerem recomandări, analizăm capacitatea firmelor de a lucra pe un şantier aşa mare, analizăm ofertele lor de preţ, nu este simplă selecţia", spune Tomas Manjon. Domnia sa subliniază că preţul este important, dar că nu este cel mai important criteriu de selecţie, pentru că nu toate firmele care vin cu oferte au capacitate să lucreze pe un şantier aşa de mare.
Dată fiind perioada de criză antreprenorul primeşte multe oferte, dar spune că totuşi pentru unele lucrări specializate sau materiale mai deosebite nu sunt aşa mulţi furnizori.
Calitatea complexului este mult îmbunătăţită
Faptul că preţurile materialelor de construcţie au mai scăzut în ultima perioadă, nu a fost transpus de antreprenorul "Laguna Residence" într-o economie proprie.
Tomas Manjon ne spune: "Am încercat să facem un efort şi în loc să facem o economie din scăderea preţurilor materialelor, am cheltuit la fel, sau chiar mai mult şi am crescut calitatea locuinţelor. De exemplu, unde era prevăzut granit în spaţiile comune am pus marmură, unde era parchet triplu stratificat am pus parchet masiv, uşile acum sunt pline în loc de celulare; avem un sistem centralizat de aer condiţionat, mascat, şi nu mai sunt unităţi independente care stricau faţada; am pus radiatoare speciale, tâmplăria nu mai este din PVC, ci din aluminiu."
Imobilele ce formează cartierul rezidenţial "Laguna Residence" nu au prevăzute apartamente la parter, ci numai spaţii comune. Parcările locatarilor sunt toate la subsol şi demisol, iar parcările de suprafaţă sunt numai pentru vizitatori. Fiecare apartament are propria sa boxă.
Pe lângă piscina prevăzută iniţial pentru faza a 2-a a proiectului, va fi realizată, în prima fază, o altă piscină acoperită. În plus, complexul va avea săli pentru evenimente, spaţii de joacă pentru copii, săli de fitness. De asemenea, locatarii vor beneficia de o întreagă grădină, spaţiile verzi ocupând aproape jumătatea din suprafaţa terenului de 5,5 hectare pe care se desfăşoară proiectul.
"În final, asigurăm astfel un grad ridicat de calitate a locuirii într-un ansamblu modern, de lux", subliniază domnul Manjon.
Apartamentele din "Laguna Residence" sunt cu 2, 3 şi 4 camere şi au preţuri de vânzare de la 1.200 la 1600 euro/mp, excepţie făcând penthouse-urile.
Tomas Manjon este de părere că un impediment major în dezvoltarea construcţiilor rezidenţiale în România este TVA-ul exagerat de mare în comparaţie cu cel practicat în alte ţări europene. "Aproape un sfert din valoare să fie plătită ca TVA pentru o locuinţă este mult prea mult", spune domnul Manjon subliniind că în Spania, de exemplu, este de 8%.
În Spania sunt un milion de locuinţe goale, disponibile spre vânzare, acolo oferta este foarte mare. În schimb, în România, oferta de locuinţe este relativ scăzută - câteva mii de apartamente, insuficient chiar pentru populaţia Bucureştiului.
GEA 21 este un mare grup spaniol care deţine participaţii în circa 50 de companii din diverse arii de activitate: construcţii, transporturi, industrie, concesiuni publice şi dezvoltare imobiliară. Printre proiectele la care a participat în Spania se numără - lucrările de execuţie şi exploatare de la metroul din Sevilia, autostrada Guadalmedina, liniile de tramvai din Sevilia şi din Jaen, portul sportiv din Malaga, numeroase lucrări la căile ferate de mare viteză AVE, parcări publice, ansambluri rezidenţiale, centre comerciale, etc.
La rândul său, Prasa este un grup spaniol specializat ca dezvoltator imobiliar.
Asocierea GEA - Prasa a venit în România în anul 2005, când a achiziţionat terenuri construibile pe malul lacului Tei şi la fosta fabrică de ulei Muntenia.
