LAURENŢIU PLOSCEANU, ARACO:"Antreprenorii estimează un an mai bun pentru piaţa construcţiilor"

Frica de DNA a blocat deciziile pentru derularea lucrărilor, dar constructorii au speranţa că politicienii vor începe să facă ce trebuie

Constructorii au speranţe mai mari decât anul trecut în privinţa evoluţiei lucrărilor de infrastructură, deşi pe piaţă încă există multe incertitudini.

Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO), ne-a declarat: "Cred că, din punct de vedere politic, lucrurile au intrat într-o zonă mai bună. Resursele bugetare alocate investiţiilor sunt mai mari. Există şi un interes al comunităţii europene pentru stimularea economiei, prin lansarea programului Juncker cu investiţii strategice, faţă de care decidenţii noştri politici nu pot fi indiferenţi".

La începutul lui 2014, constructorii aveau prognoze optimiste, dar care erau justificate de cele două dimensiuni electorale ale anului trecut şi de aşteptările privind reevaluarea atitudinii Guvernului faţă de programele de investiţii locale şi centrale şi de cofinanţarea programelor europene. S-a văzut, la finalul anului trecut, că tot optimismul constructorilor nu a fost justificat, întrucât Executivul a amputat investiţiile la fiecare rectificare bugetară. Astfel 2014 a ajuns să fie anul cu cea mai mare lovitură dată sectorului de construcţii.

Laurenţiu Plosceanu ne-a precizat că antreprenorii au în continuare multe incertitudini, întrucât nu se aşteaptă ca Guvernul să îşi schimbe atitudinea faţă de investiţii care "nu se fac pentru că cer patronatele, ci pentru că avem acum finanţările disponibile. Fără investiţii nu vom avea creştere economică", a subliniat domnul Plosceanu, care a ţinut să ne precizeze că recenta campanie a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) nu are cum să nu schimbe viziunea politicienilor.

Preşedintele ARACO a continuat: "Dacă nu facem investiţii, atunci condamnăm ţara la subdezvoltare şi izolare economică. Se pare că politicienii nu sunt deloc preocupaţi de acest lucru, întrucât în maxim două mandate îşi rezolvă problemele şi îşi asigură resursele de trai. Campania DNA nu are cum să nu le schimbe viziunea, dar asta nu se va întâmpla de pe o zi pe alta. DNA trebuie să recupereze sumele fraudate, iar clasa politică trebuie să înţeleagă că rolul ei nu este să se implice în alocarea financiară şi vămuirea fluxurilor financiare. Se spune, în piaţă, că dacă un parlamentar îşi face firmă de construcţii, atunci recuperează, într-un mandat, ce a investit şi câştigă suficienţi bani şi pentru restul vieţii. În aceste condiţii, campania DNA şi deciziile justiţiei trebuie să fie clare, ca să lase locul unei competiţii corecte în piaţă".

Guvernul are răspunderea anumitor politici, inclusiv asupra obligaţiilor asumate faţă de UE. Astfel, constructorii consideră că acolo unde sunt bani trebuie dat semnalul politic că lucrurile trebuie să meargă, dar nu pe procedurile vechi, de control politic al fluxurilor financiare, ci pe principii corecte de piaţă.

Probleme mari în derularea licitaţiilor publice

Laurenţiu Plosceanu consideră că implicarea politicului este unul din factorii pentru care sectorul construcţiilor nu a mai reuşit să-şi asigure suficiente volume de lucrări, deşi au fost bani disponibili din proiecte europene şi fonduri publice: "Gradul actual de absorbţie se simte. Există, evident, o îmbunătăţire, dar care nu este suficientă pentru economie. Există încă multă birocraţie în această zonă şi au fost probleme în derularea licitaţiilor. De multe ori, comisiile nu au experţii necesari, care să ia decizii bine fundamentate".

În aceste condiţii şi pe fondul diminuării substanţiale a lucrărilor din fonduri bugetare, sectorul construcţiilor abia mai poate genera 6-7% din PIB, având probleme mari în decontarea lucrărilor, şi probleme mult mai mari cu procedurile de achiziţii publice.

Mai mult decât atât, sectorul construcţiilor continuă să se confrunte, în acest început de an, cu escaladări de probleme în urma campaniei DNA, care este necesară, dar care, în opinia preşedintelui ARACO, generează efecte în cascadă, în sensul că funcţionarii nu mai au curajul să-şi asume răspunderea pentru a permite proiectelor de investiţii să înainteze sau să înceapă: "Avem un cvasi-blocaj instituţional, care face ca multe proiecte să fie îngheţate. Din păcate, banii disponibili fiind din fonduri structurale, riscă să fie pierduţi. Unii membri ai ARACO se plâng de reacţii neconstructive, care blochează proiecte şi sunt îngrijoraţi că sunt finanţări pe exerciţiul comunitar vechi, în care mai putem cheltui bani doar în acest an. Sunt multe firme care au început să renunţe sau care nu mai intră în proiecte, pentru că timpul de execuţie este foarte scurt, iar susţinerea din zona autorităţilor nu poate fi luată în calcul astfel încât să permită asumarea riscurilor".

Domnul Plosceanu susţine că, din păcate, sectorul construcţiilor se află încă în faza în care realizează că influenţa politică în alocarea lucrărilor şi gestionarea fluxurilor financiare din investiţii este o metastază, care s-a extins nu doar în anumite judeţe, ci acoperă cea mai mare parte a ţării.

Cele mai multe lucrări au fost alocate, până acum, în mod predefinit, prin caietul de sarcini, unde se inserează un set de parametri care descriu un profil al unui contractor dezirabil. Criteriul preţului celui mai scăzut ceează mari probleme în calitatea lucrărilor, apreciază domnia sa.

Acestă situaţie a contribuit, alături de criză, la decapitalizarea firmelor de construcţii, restrângerea concurenţei şi la un val de insolvenţe. Potrivit ARACO, în construcţii una din şapte companii sunt acum insolvenţe, faţă de una din 40, cât erau acum patru ani. "Deci, este o metastază, care se generează nu numai asupra firmelor cu probleme de echilibru financiar, ci şi asupra celor cu echilibru economic rezonabil, dar care au creanţe mari de recuperat şi unde o parte din parteneri nu mai au răbdare să aştepte încasarea lor. În momentul în care intervin administratorii judiciari, interesul diverşilor creditori, în principal al băncilor, este să valorifice pe termen scurt activele acestor companii", mai spune Laurenţiu Plosceanu.

Există riscul ca în piaţă să rămână doar firmele agreate politic, incapabile să ducă lucrările la bun sfârşit

În aceste condiţii, sunt mulţi care spun că a devenit o nebunie să mai lucreze în construcţii când politicul alocă lucrări, culege roade şi împarte fluxurile financiare. Domnul Plosceanu ne-a declarat că există riscul ca în piaţă să se lucreze doar cu firmele susţinute politic, care încasează comisoane, dar care, până la urmă, nu execută investiţiile, pentru că nu au cu ce, cu cine şi nici nu au ştiinţa necesară. Reperele sunt şi vor fi din ce în ce mai greu de susţinut în ceea ce priveşte calitatea şi elementele de competitivitate.

Preşedintele ARACO a continuat: "Deşi de mai bine de doi ani am propus un proiect de HG privind certificarea obligatorie a operatorilor din contrucţii, politicul nici nu vrea să audă. Dacă luăm inclusiv miniştrii din ultimele guverne, atunci vedem că în proximitatea lor sunt anumite companii care primesc contracte.

Cu toate acestea, nu cred că anchetele DNA sunt principala cauză a reculului din investiţiile publice. Noi nu am sesizat la guvernul actual un apetit pentru investiţii chiar şi în bugetul aprobat pe acest an. Au fost canalizări pe anumite interese, fără o asumare clară a unui program".

Este necesar ca la nivelul clasei politice să se înţeleagă că lipsa de profesionalism din instituţii şi companii de stat începe să devină o mare problemă. ARACO pledează pentru profesionalizarea instituţiilor şi companiilor de stat, unde, până acum, au fost trimise pe funcţii cheie diverse personaje care au doar susţine politică, nu şi pregătirea necesară.

Autorităţile sunt abuzive în condiţiile contractuale pe care le impun la licitaţii, se mai plâng constructorii.

9 luni - termen mediu de încasare a creanţelor constructorilor

Termenul de plată nu trebuie să depăşească o lună, conform legislaţiei, dar majoritatea firmelor încasează banii într-un termen mediu de nouă luni, susţine Laurenţiu Plosceanu. "Sunt şi antreprenori care recuperează banii după doi ani. Primăria îşi plăteşte salariaţii, dar nu şi prestatorii de servicii. De multe ori, bunurile primăriei nu acoperă creanţele către prestatori şi aceştia nu au ce executa", a mai spus domnia sa, care a concluzionat că amprenta politică a mers prea departe în domeniul construcţiilor. Declinul acestui sector prezintă un risc major întrucât competenţele firmelor autohtone sunt amputate, a subliniat reprezentantul ARACO.

Domnia sa a tras un semnal de alarmă, spunând că, în primii 100 de antreprenori ce acoperă 90% din valoarea lucrărilor de construcţii, 35% sunt străini. Aceştia realizează 45% din valoarea lucrărilor şi 65% din profit. "Poate că nu este rău dar pentru orice sector de construcţii o prezenţă de 35% a antreprenorilor străini este foarte mare", afirmă Laurenţiu Plosceanu.

Sunt anumite companii străine care au competenţă şi responsabilitate, dar multe vin efectiv la prăduială, consideră domnia sa. Sunt comisioane pentru subcontractare de până la 40% din valoare, ceea ce condamnă la moarte orice antreprenor local.

Gol de lucrări timp de doi ani dacă Master Planul nu este implementat rapid

Master Planul de Transport a venit cu mare întârziere în dezbaterea publică, apreciază conducerea ARACO. "Încercarea de a obţine un cadru foarte larg de susţinere a fost generată nu neapărat de conţinut, ci de necesitatea luării unei decizii pentru construcţia autostrăzii Comarnic-Braşov. Semnarea contractului a fost amânată încă o dată, până în aprilie. Opoziţia spune că acest proiect nu poate să nu treacă pe la DNA dacă se semnează în parametrii economici anunţaţi", susţine Laurenţiu Plosceanu.

În ciuda declaraţiilor care fac apel la consens politic, aprobarea finală a Master Planului întârzie şi complică şi mai mult viitorul proiectelor de infrastructură."Dacă documetul strategic nu va obţine, cât mai repede, acceptul Comisiei Europene, vor fi întârziate licitaţiile şi vom avea un gol de lucrări. Abia din 2017 încolo putem spera la primii bani", estimează domnul Plosceanu. Constructorii pledează pentru un Master Plan asumat, nu neapărat de toată clasa politică, ci să aibă un larg consens. Ei speră ca autorităţile noastre să negocieze cu Bruxelles-ul un mecanism de actualizare, întrucât dinamica geopolitică este amplă şi pot apărea schimbări în planul priorităţilor.