Un număr considerabil de Planuri Urbanistice Zonale pentru introducerea în intravilan a unor terenuri, destinate cu precădere construirii unor locuinţe individuale, au fost depuse la Primăria Municipiului Alba Iulia. "Deşi numărul acestui tip de documentaţii s-a diminuat, este în continuare o solicitare locală prezentă", ne-a declarat doamna Hedviga Călin, arhitectul şef al Primăriei.
Potrivit domniei sale, în primele şapte luni ale anului, au fost emise 128 de autorizaţii de construire pentru locuinţe individuale şi alte trei pentru locuinţe colective. În comparaţie, în perioada similară a anului trecut au fost eliberate 175 de autorizaţii pentru locuinţe individuale şi opt pentru locuinţe colective.
Presiunea investiţională privind realizarea locuinţelor individuale vizează zona de dezvoltare a oraşului, respectiv partea de vest şi nord, zone reglementate pentru acest tip de funcţiune. Numărul de unităţi locative finalizate în 2009 a fost de 164, precizează doamna Călin.
Conform sursei citate, locuinţele autorizate în 2010 prezintă în general un regim de înălţime parter şi parter+etaj sau mansardă, cu o suprafaţă construită între 80 -100 mp. Structura agreată şi folosită pentru realizarea acestor tipuri de construcţii este din zidărie de cărămidă, fundaţii continue, şarpantă de lemn şi învelitoare de ţiglă. "Constatăm o diminuare a caracteristicilor constructive - suprafaţă, volum - un criteriu luat în calcul fiind economia de energie", mai spune doamna Hedviga Călin.
Investiţie de 3,3 milioane lei pentru o fabrică
În comparaţie cu anii trecuţi, luând în considerare şi criza economică, numarul investiţiilor este în scădere. Cu toate acestea, nu există solicitări de la investitori pentru sistarea lucrărilor de construire, dar există pe teren trei obiective de o capacitate medie ale căror lucrări de construire stagnează. Acestea sunt obiective cu funcţiuni de cazare, alimentaţie publică şi birouri, afirmă arhitectul şef al Primăriei Alba Iulia.
Cele mai mari investiţii imobiliare pe segmentul de locuinţe autorizate în acest an au vizat construirea de locuinţe pentru tineri destinate închirierii, cu o valoare de 6,65 milioane lei. De asemenea, a mai fost autorizată o locuinţă cu regim de înălţime parter + 3 etaje + mansardă, cu trei apartamente şi spaţiu comercial la parter. Valoarea clădirii este de aproximativ 430.000 lei. În comparaţie, anul trecut au fost autorizate 10 blocuri şi 12 locuinţe individuale înşiruite.
În acest an au mai fost emise nouă autorizaţii pentru spaţii comerciale, o autorizaţie pentru o clădire de birouri şi una pentru un hotel. În 2009 au fost emise 16 autorizaţii pentru spaţii comerciale, 10 pentru birouri, trei pentru spaţii industriale, dar nu au fost eliberate autorizaţii pentru hoteluri.
Cele mai importante investiţii din acest an pe segmentul industrial vizează o fabrică de ingrediente alimentare în valoare de 3,3 milioane lei. La aceasta se adaugă o hală industrială în valoare de aproximativ 675.000 lei.
Pe segmentul comercial, cele mai importante investiţii din 2010 se referă la un spaţiu comercial cu regim de înălţime parter+două etaje, în valoare de aproape 350.000 lei şi un spaţiu comercial şi de birouri cu regim de înălţime subsol + parter + etaj + mansardă, în valoare de peste 300.000 lei, a mai precizat doamna Hedviga Călin, arhitectul şef al Primăriei Municipiului Alba Iulia.
Judeţul Alba
Dezvoltarea urbanistică se va limita la Sebeş, Alba Iulia şi zonele turistice
Cererea în judeţul Alba s-a axat în ultima perioadă preponderent pe apartamente mici cu 1-2 camere, realizate în limita suprafeţelor minimale prevăzute de lege, în timp ce apartamentele cu suprafeţe mai mari se vând foarte greu, ne-a spus arhitectul Stelian Fleschin, preşedintele Filialei Teritoriale Alba a Ordinului Arhitecţilor din România.
Cererea de locuinţe s-a axat pe închirierea de apartamente. În privinţa locuinţelor individuale, oferta este diversificată raportat la suprafeţe, însă sunt preferate cele cu suprafeţe mici aflate în diverse stadii fizice, majoritatea realizate în anii trecuţi. Sunt preferate tot mai mult amplasamentele din perimetrul intravilan unde există utilităţi, datorită scăderii substanţiale a preţului terenurilor.
Faţă de 2009, cererea de case a scăzut însă cu aproximativ 60%, estimează domnul Stelian Fleschin. Domnia sa apreciază că au rezistat crizei dezvoltatorii care au avut şi au un raport bun preţ-calitate şi care au oferit permanent un plus de confort sau detalii, faţă de ofertele similare de pe piaţă.
În opinia domnului Fleschin, sistemele constructive preferate sunt cele clasice, din zidărie, cadre de beton armat, cu o preocupare accentuată pentru realizarea unui coeficient bun de izolare termică. "Nu se poate vorbi de un stil bine conturat, cu o reprezentare semnificativă în regiunea noastră. Majoritatea caselor realizate, respectă, în general, o manieră tradiţională în volumetrie şi plastică, folosindu-se preponderent materiale locale: lemn, piatră, ţiglă ceramică. Sunt şi case realizate în stiluri diferite de cel local, la care este evidentă influenţa exercitată asupra beneficiarilor de arhitectura locurilor din Europa în care au lucrat", explică domnul Stelian Fleschin.
Potrivit preşedintelui OAR Alba, mai cunosc o dezvoltare urbanistică zonele Sebeş şi Alba Iulia. Însă, pe termen scurt vor cunoaşte o dezvoltare urbanistică şi zonele turistice montane, de exemplu Arieşeni şi Valea Sebeşului. În schimb, zonele urbane şi rurale vor stagna pe termen scurt şi mediu.
