Preţurile s-au "dezumflat", după creşterea artificială generată de proiectul "Sibiu Capitala Culturală europeană în 2007"
Construcţia de case de vacanţă şi pensiuni din judeţul Sibiu, în special din zona intitulată generic "Mărginime", a avut până la începutul anului trecut un trend anual ascendent. Astfel, şi piaţa imobiliară a înregistrat creşteri importante ale tranzacţiilor şi preţurilor. Din 2008, însă, zona s-a confruntat cu o încetinire a investiţiilor, dar şi cu un fenomen de "dezumflare" a preţurilor. Situaţia a fost cauzată, potrivit agenţiilor imobiliare sibiene, de creşterea artificială generată de proiectul "Sibiu Capitala Culturală europeană în 2007". Acest trend descendent s-a accentuat spre finalul anului trecut, când criza financiară internaţională a blocat şi tranzacţiile imobiliare de pe piaţa noastră şi a frânat dezvoltarea de construcţii noi.
Astfel că, în toate localităţile din "Mărginime", în 2009, s-au remarcat scăderi importante ale achiziţiilor imobiliare şi numărului de construcţii noi autorizate de primării.
Interesant este faptul că, în Mărginime, sunt mai multe autorizaţii pentru locuinţe decât în anul anterior, dar per total, construcţiile noi autorizate au înregistrat o scădere importantă. Acest fenomen este generat de faptul că multe locuinţe sunt, de fapt case de vacanţă sau pensiuni cu circuit închis.
Păltinişul continuă să prezinte interes
Staţiunea Păltiniş, care aparţine administrativ de Municipiul Sibiu, nu mai permite ridicarea de noi construcţii. Imobilele cu destinaţie de vacanţă care s-au ridicat după 1990 au fost amplasate pe terenurile din jurul staţiunii, care aparţin de localităţi precum Răşinari, Cristian sau Gura Râului. În zona imediat învecinată staţiunii, la finele lunii mai, încă se mai ridicau unele case de vacanţă care se adaugă celor 40 - 50 deja existente. În zona Vălar, există şi circa 20 - 25 de pensiuni. Potrivit datelor furnizate de administraţia locală, la finele lunii mai, erau în construcţie încă circa 10 case de vacanţă şi 5 - 6 pensiuni.
Tranzacţiile cu terenuri însă au scăzut simţitor deşi interes pentru achiziţii mai există, în special din partea bucureştenilor şi sibienilor.
La Răşinari, edilii doresc dezvoltarea sectorului de agrement
Răşinari este, poate, cea mai cunoscută localitate din Mărginimea Sibiului, renumele său fiind legat de personalităţi precum Octavian Goga, Emil Cioran sau Mitropolitul Andrei Şaguna. Astfel, Răşinari a fost întotdeauna un important punct de atracţie turistică, la acest lucru contribuind şi peisajul de o frumuseţe deosebită. În anii trecuţi, au fost ridicate multe construcţii de vacanţă atât în apropierea comunei propriu-zise, cât şi în zona aparţinătoare din apropierea staţiunii Păltiniş. Primarul Bogdan Bucur ne-a declarat că, la finele lunii mai, erau funcţionale 20 de pensiuni şi 20 de case de vacanţă. Pe de altă parte, în acest au, fost eliberate de către Primăria Răşinari circa zece autorizaţii de construcţie pentru case de vacanţă şi pensiuni.
O altă zonă de interes cea intitulată generic Valea Ştezii, situată la ieşirea din Răşinari către Păltiniş şi până la punctul intitulat Curmătură. Şi aici există circa 15 - 20 de pensiuni şi în jur de zece case de vacanţă. O parte din teren este deţinut de către primărie. În anii trecuţi, a fost elaborat şi aprobat un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) pentru valorificarea acelei părţi de teren prin vânzare, în scopul dezvoltării de construcţii de vacanţă. Primarul Bogdan Bucur ne-a precizat: "Nu am renunţat în totalitate la acel proiect, dar va fi reanalizat. Părerea mea despre casele de vacanţă este că închid turismul. Consider că ar fi mai bine să se dezvolte sectorul de servicii pentru turişti, de agrement. Vom căuta să reluăm proiectul insistând asupra acestui aspect".
La finele lunii mai, era în lucru un drum de acces la Păltiniş dinspre satul aparţinător Prislop. Preocuparea Primăriei Răşinari pentru dezvoltarea turis-mului în zonă este evidenţiată şi de proiectul de marketing prin care se caută promovarea multiplelor sărbători tradiţionale dar şi a muzeelor me-moriale.
Cristianul Sibiului vrea să profite de criză
Dezvoltarea construcţiilor din Cristianul Sibiului a fost favorizată de apropierea faţă de DN 1, dar şi de faptul că localitatea deţine o parte din suprafeţele din jurul staţiunii Păltiniş. Primarul Cristianului Sibiului, Ioan Seuchea, consideră că actuala criză ar reprezenta un factor favorizant pentru construcţii: "S-au ieftinit terenurile, s-a ieftinit mâna de lucru şi se va merge şi spre calitate şi eficienţă. Numai la noi avem patru - cinci asociaţii familiale care sunt în stare ca în câteva săptămâni să predea o casă la cheie".
Sfârşitul lunii mai a prins localitatea cu două proiecte rezidenţiale în diferite stadii de dezvoltare, care totalizează peste 200 de case. Primul este dezvoltat de către consorţiul de firme SIFE şi Dafora şi vizează ridicare a 110 vile în zona Spinarea Câinelui. Din acestea, însă, au fost realizate numai 6. Celălalt ansamblu este situat la ieşirea către Orlat şi presupune construcţia unui număr de 100 de locuinţe din care, la finele lunii mai, se lucra doar la 15 unităţi.
Sadu, zone cu multe investiţii blocate
Faţă de anii anteriori, solicitările de construcţii de vacanţă în Sadu, zonă aflată mai sus de oraşul Cisnădie, marchează o scădere drastică. Valentin Ivan, Primarul comunei Sadu, estimează că autorizaţiile de construcţie pentru astfel de obiective au scăzut cu cel puţin 30% faţă de anii interiori. Şi tranzacţiile imobiliare cu terenuri în zona "Pe tocile" au scăzut drastic, cu peste 90% faţă de începutul lui 2008. Terenuri de vânzare mai sunt suficiente însă nu prea se găsesc cumpărători, chiar dacă proprietarii au coborât preţurile de la 40 - 50 de euro/mp la 15 - 30 de euro/mp în mai 2009.
Casele se tranzacţionează şi ele destul de rar. În 2006, a început dezvoltarea unui ansamblu rezidenţial în zona "Pe Tocile", a cărui construcţie stagnează acum din lipsă de cumpărători. De remarcat este că zona "Pe Tocile" începe să devină reşedinţă pentru sibieni. Există cazuri în care oameni cu potenţial financiar au renunţat să mai locuiască în Sibiu şi s-au mutat în casele pe care le au în zona Sadu - Pe Tocile.
În comuna Râul Sadului, situată la 15 km de Sadu, există două pensiuni şi două case de vacanţă. Potrivit lui Ioan Bogdan, secretarul comunei, au fost eliberate şapte autorizaţii de construcţie pentru case de vacanţă, însă lucrările stagnează, mai ales din lipsă de finanţare. Preţul terenurilor a oscilat, în anii trecuţi, între 15 şi 20 de euro/mp, dar tranzacţiile lipsesc cu desăvârşire.
Puţine investiţii şi în Gura Râului
Comuna Gura Râului reprezintă a doua localitate de interes turistic din Mărginime. Viceprimarul Gheorghe Călin ne-a precizat că şi aici se resimt efectele crizei în sensul că a scăzut numărul de solicitări de autorizaţii de construire. Interesant este, însă, că în primele cinci luni din 2009 s-au eliberat trei autorizaţii de construire pentru pensiuni faţă de una singură în perioada similară din 2008. Scăderea se resimte pe partea de case de vacanţă şi case de locuit, pentru care s-au emis numai patru autorizaţii în 2009, faţă de şapte pentru case de vacanţă şi nu mai puţin de 15 pentru case de locuit din 2008. Acestea se adaugă hotelului şi celor peste 20 de pensiuni existente deja în comună.
Din punct de vedere imobiliar, şi la Gura Râului tranzacţiile cu terenuri tind să coboare către zero. Efectul se resimte şi în preţul terenurilor, care a scăzut considerabil. Astfel, după ce anii trecuţi preţurile ajunseseră la 25 - 30 de euro pentru metrul pătrat de teren, în mai 2009, în rarele ocazii când s-au mai făcut tranzacţii, preţul metrului pătrat de teren a coborât la cotaţii de 10 - 15 euro.
Pentru Gura Râului există două zone de interes. Aria cea mai solicitată pentru ridicarea de case de vacanţă şi pensiuni este Valea Mărăjdiei, situată la ieşirea din comună pe drumul către Păltiniş. Cea de-a doua zonă de interes este la intrarea în comună dinspre Orlat, arie în care s-au construit numeroase case de vacanţă.
