La câţiva kilometri de ieşirea din Sibiu, spre nord, sud şi vest, există o salbă de localităţi intitulate generic Mărginimea Sibiului. Aceste locuri pitoreşti sunt cunoscute de toată lumea pentru producţia de lapte şi produse din lapte. Mai nou însă, ciobanii din Mărginime au prins gustul pensiunilor şi vânzării de terenuri pentru construirea caselor de vacanţă. "De vreo 2-3 ani nu mai vrea nimeni să mai crească animale, nu mai vrea să producă nici lapte, nici brânză. Pe toţi i-a apucat să construiască pensiuni. Modifică şuri, extind locuinţe, numai să aibă spaţii de cazare", ne-a spus Ioan Teşa, secretar al Primăriei Gura Râului, una din cele mai căutate zone pentru construcţii destinate vacanţelor.
Zonele de interes
Nu toate localităţile din Mărginime sunt dezvoltate puternic din punct de vedere al construirii de case de vacanţă şi pensiuni. În unele zone au fost ridicate numai case de vacanţă (Sadu, de exemplu), în altele mai multe pensiuni (Răşinari). Există şi comune în care construcţiile care au drept scop petrecerea vacanţelor sunt dezvoltate în proporţii egale (Gura Râului). Altele, cum ar fi comuna Orlat, sunt numai în fază incipientă, dar graţie unor suprafeţe mari, de ordinul sutelor de hectare trecute în intravilan, localitatea promite o dezvoltare pu-ternică în următorii ani.
Cauza dezvoltării sectorului de construcţii pentru petrecerea vacanţelor rezidă în faptul că locuitorii oraşelor mari - mai ales cei veniţi din zonele de câmpie, dar nu numai - îşi caută adesea un loc de refugiu la munte faţă de stresul cotidian amplificat de traiul în comun la bloc. Iar pentru a-şi satisface acest vis, fie aleg o pensiune, fie îşi construiesc o căsuţă sau o vilă într-o zonă rurală. Majoritatea oamenilor se orientează spre zonele montane.
Şi în Mărginime există fenomenul pensiunilor mascate - case mari, cu mai multe niveluri declarate de vacanţă, care servesc ca pensiuni cu circuit închis, fie ca spaţii de cazare "la negru".
Preţul terenurilor nu reprezintă nici el o constantă. La Sălişte se găseau, în cursul lunii mai, loturi la preţuri cuprinse între 8 şi 17 euro/mp, în zona Sadu - Pe Tocile tarifele încep de la 15 euro şi ajung la peste 20 de euro/mp. În fine, în Mărginimea Sibiului (Orlat, Sibiel, Gura Râului), preţurile se situează între 20 şi 30 de euro/mp.
Lemnul, piatra şi cărămida sunt utilizate, în egală măsură, la construcţiile noi
Sistemul constructiv adoptat pentru pensiuni şi case de vacanţă în Mărginime nu are un format unic. Desigur, ca în mai toate zonele montane sau apropiate de munte, predomină lemnul. Se construieşte însă şi din beton sau cărămidă, cel puţin în ceea ce priveşte fundaţia şi parterul. Marea majoritate a caselor de vacanţă şi pensiunilor sunt ridicate în stilul consacrat: subsol, parter şi etaj semi-mansardat.
Pentru unele aflate mai sub poala muntelui predomină utilizarea materialului lemnos, mai ieftin. În zonele aflate mai "la vale", cum se exprimă localnicii, este răspândită utilizarea cărămizii şi betonului, integral sau parţial. Nici una din primării nu a impus vreun regulament de urbanism sau vreo configurare a clădirilor. Însă un stil aparte se desprinde natural, prin puterea imitaţiei.
Sadu şi Răşinari, cele mai dezvoltate zone
Într-un top al zonelor care sunt cu mare căutare în Mărginime, se găsesc, în primul rând, localităţile Sadu şi Răşinari. Valentin Ivan, primarul din comuna Sadu, apreciază că în teritoriul care ţine de comuna pe care o conduce, există circa 400 de case de vacanţă a căror construire a început cu mai mare intensitate în 1998. Circa 40% sunt case făcute din lemn. Majoritatea celor care şi-au construit locuinţe în zonă sunt sibienii (peste 80%). Mai rar se întâlnesc şi bucureşteni (în jur de 10%). În fine un procent mai puţin însemnat este ocupat de cetăţeni germani, italieni sau englezi.
La Răşinari, pe platoul intitulat Valea Şteviei, aflat pe drumul dintre Sibiu şi Păltiniş, s-au construit mai multe pensiuni. Numărul lor nu este spectaculos, ridi-cându-se la circa 30 de astfel de imobile. 15 asemenea unităţi au capacităţi de cazare între 100 şi 400 de locuri. Printre acestea se disting "Mioriţa", "Curmătura", "Ştevia", "1 Mai" şi "Alpin" ca fiind cele mai mari, întinse pe suprafeţe importante, cu mai multe corpuri de clădire, pe 2-3 etaje.
Primarul din Răşinari, Ioan Bucur Băra, ne-a declarat că doreşte dezvoltarea turismului, având în vedere că localitatea beneficiază şi de un număr semnificativ de obiective. Printre acestea se numără casa memorială Octavian Goga, casa memorială Emil Cioran, mormântul mitropolitului Andrei Şaguna, două biserici româneşti vechi. Domnia sa ne-a menţionat: "Avem un parteneriat cu Consiliul Judeţean Sibiu pentru realizarea unui program de dezvoltare a agro-turismului. Estimez că, în anii următori, vor apărea încă cel puţin 10 pensiuni". În acest scop, pe platoul Valea Şteviei spre Şanta, a fost aprobat recent un Plan Urbanistic Zonal. Primăria deţine o suprafaţă de circa 30-40 de hectare pe care vrea să o concesioneze pentru a dezvolta un sat de vacanţă.
Cei mai interesaţi de cumpărarea de terenuri sunt tot sibienii, urmaţi de bucureşteni, constănţeni şi ploieşteni. Ioan Băra ne-a explicat că preţurile pe Valea Şteviei urcă şi până la 50 de euro/mp. "Acest lucru este cauzat şi de speculanţi, care au început să-şi facă simţită prezenţa în ultima vreme. Cumpără terenurile mari la 10-15 euro/mp şi le revând mai scump, pe parcele mai mici", susţine domnia-sa.
Păltinişul nu mai are unde să se extindă
Staţiunea turistică Păltiniş, aflată la cea mai mare altitudine dintre toate staţiunile din ţară (1.450 metri cota de intrare cu 1.700 metri cotă la pârtii), nu mai are cum să beneficieze de vreo extindere. Deşi staţiunea propriu-zisă ţine de Primăria Municipiului Sibiului, din punct de vedere administrativ, terenurile din jurul său aparţin altor trei unităţi administrativ-teritoriale. Printre acestea se numără şi localitatea Poplaca, din cadrul căreia face parte zona situată chiar la intrarea în staţiune.
Primăria din Poplaca a concesionat numeroase terenuri la începutul anilor "90. Astfel că, în prezent, nu mai sunt terenuri libere pentru case de vacanţă sau pensiuni. În zonă se regăsesc, în diferite faze de construcţie, cel puţin 40-50 de case de vacanţă. Se remarcă orientarea către comuna propriu-zisă, unde au şi început să apară câteva case de vacanţă. A fost ridicată o singură pensiune, situată la ieşirea din comună spre Sibiu.
Cristianul Sibiului
promite o dezvoltare frumoasă
Imediat ce treci de Sibiu, pe DN1, la circa 9 km în direcţia Alba Iulia, ajungi în Cristianul Sibiului. Comuna este destul de mare, dar nu este dezvoltată foarte puternic din punct de vedere al construcţiilor de vacanţă. Secretarul comunei Cristian ne-a precizat că, în luna mai, erau autorizate cinci pensiuni şi că, anual, se eliberează 5-6 autorizaţii de construcţie pentru case de vacanţă. Există, pe de altă parte, mai multe proiecte de dezvoltare pentru cartiere rezidenţiale puse la punct de firme specializate.
De multe ori aceste ansambluri, ridicate în zone rurale din apropierea marilor oraşe, servesc drept locaţii de vacanţă. Astfel, în zona Lunca Mică, este în curs de elaborare un Plan Urbanistic Zonal pentru ridicare a 20 de case. În luna mai, era finalizată parcelarea în loturi de 500-700 mp. În zona Zăvoaie, a fost parcelat un teren şi au fost puse în vânzare 13 loturi de dimensiuni ase-mănătoare cu cele din Lunca Mică.
Pe Valea Mărăjdiei, într-o zonă mai apropiată de drumul spre staţiunea turistică Păltiniş, există şi un proiect al "Sife Action", care doreşte construirea a 12 case. În rest, sibienii sunt interesaţi de posibilitatea de a cumpăra terenuri în zonă.
Peste 100 de hectare construibile la Orlat
Comuna Orlat beneficiază de o poziţie privilegiată pentru că este situată la 5-6 km de Cristianul Sibiului şi la întretăierea drumurilor între mai multe localităţi din Mărginime: Gura Râului, Poplaca şi Sălişte. În plus, aşezarea în apropierea unor păduri îi conferă avantajul unor arii largi pe care pot fi dezvoltate construcţii. În acest scop, intravilanul comunei a şi fost lărgit de la 220 la peste 300 de hectare. Ioan Milea, viceprimarul comunei, ne-a explicat că, în viitorul apropiat, una din cele mai solicitate zone va deveni Sub Teiş. Domnia sa consideră că terenul plat, aflat sub pădure, udat de numeroase pâraie care permit realizarea uşoară a captărilor şi alimentărilor, are un acces facil. Şi peisajul pitoresc va constitui un factor important pentru dezvoltarea rapidă a localităţii. La finele lunii mai, preţul terenurilor din Sub Teiş era destul de scăzut, respectiv 4-6 euro/mp.
În Orlat nu sunt decât cinci pensiuni mai mari, de 6-8 locuri, şi circa 15 case de vacanţă. Pentru construcţie sunt autorizate şi se des-făşoară lucrări la 4-5 case de vacanţă şi alte trei pensiuni. Viceprimarul Milea ne-a precizat că, anual, se eliberează circa 15-20 de autorizaţii de construire pentru locuinţe de vacanţă şi pensiuni. Cea mai solicitată zonă este situată înspre Gura Râului, unde terenurile au ajuns deja la preţul de 10 euro/mp.
O companie româno-portugheză a cumpărat, anul trecut, un hectar înspre Poplaca, unde vrea să dezvolte o zonă de case de vacanţă. Tamara Cânean, reprezentantul primăriei din localitate, ne-a declarat că interesul pentru terenuri este destul de crescut atât din partea sibienilor dar, mai ales, din partea cetăţenilor străini. "Sunt 7-8 firme care au făcut numeroase demersuri pentru a obţine spaţii în vederea dezvoltării de construcţii", ne-a explicat domnia-sa.
Atât viceprimarul Milea cât şi secretarul Lucian Luca ne-au spus că 60-70% din cei care se interesează şi dezvoltă construcţii sunt veniţi din afara localităţii. Creşterea solicitărilor de terenuri este de 15-20% pe an. Printre zonele căutate se mai numără Săcel şi Câmpşor, zona mănăstirii în special. Avântul dezvoltării construcţiilor a dus şi la apariţia de firme sau persoane fizice autorizate care des-făşoară astfel de activităţi în zonă.
Dezvoltarea turistică a Mărginimii o plasează undeva pe locul 3-4 pe ţară şi din punct de vedere al numărului de pensiuni (aproximativ 200 de diferite dimensiuni) şi din punct de vedere al caselor de vacanţă (circa 5-600). Proiectul Sibiu - Capitala Europeană a Culturii a impulsionat turismul, aşa că cetăţeni din diverse localităţi ale ţării, dar şi mulţi străini se interesează de achiziţionarea terenurilor pentru construcţii. Autorităţile din zonă se aşteaptă ca, în următorii ani, Mărginimea să cunoască o dezvoltare exponenţială a construcţiilor turistice.
Preţul terenurilor din Gura Râului s-a dublat în ultimul an
Gura Râului, localitate situată la 4 km de Orlat, mai înspre munte, este de departe una din cele mai dezvoltate zone cu specific turistic din Mărginimea Sibiului. Din cauza dezvoltării construcţiei de case de vacanţă şi pensiuni, nici nu se mai poate face distincţia dintre unde se termină localitatea Orlat şi unde începe Gura Râului.
Nu este singura zonă unde se construieşte: case de vacanţă laolaltă cu pensiuni există, în număr mare, în zonele intitulate generic Valea Mărăjdiei, Râul Mic, Crăiuneasa şi Baraj. Dezvoltarea puternică a construcţiilor a început de circa 6-7 ani, după cum apreciază secretarul comunei, Vasile Vinariu. În zonă există peste 75 de case de vacanţă şi mai bine de 18 pensiuni. A fost ridicat şi un hotel de patru stele - Boca del Rio.
Sub aspectul autorizaţiilor de construcţie, în localitate, numai anul trecut au fost eliberate opt asemenea documente pentru pensiuni mari de 3-4 niveluri. "Dacă anul trecut preţul era de circa 8 euro/mp de teren, acum a ajuns deja la 15-20 de euro şi nu se va opri aici", consideră Ioan Teşa, secretar al Primăriei Gura Râului. Cei mai interesaţi în achiziţionarea de terenuri sunt sibienii şi cei din Mediaş. Au început să apară în forţă şi bucureştenii, probabil alungaţi de înghesuiala şi preţurile uriaşe din zona Bran-Moieciu.
Nici străinii nu se lasă mai prejos, chiar dacă, cel puţin pe moment, sunt numai români plecaţi prin Canada şi Germania. Şi aici ca şi la Orlat, primăria a mărit spaţiul intravilan de la 188 la 581 de hectare. Tot primăria va scoate la vânzare două hectare de teren construibil în zona fostei colonii de la Baraj. Acolo vor exista peste 20 de loturi, de 500-700 mp. O parte din teren va rămâne nevândut pentru că acolo se desfăşoară anual Festivalul Bujorului. Autorităţile din comună sunt convinse că spaţiul respectiv se va vinde uşor pentru că beneficiază de toate utilităţile, respectiv electricitate, apă şi canalizare.
