Olanda reprezintă cel mai mare investitor străin din România ca investiţii directe. Acestea sunt orientate, de exemplu, spre şantiere navale, noduri intermodale, IT, producţia de electronice, metalurgie, industria mobilei, industria materialelor de construcţie, energie şi agricultură, inclusiv industria alimentară, ne-a precizat domnul Hans Smaling, consilier economic şi comercial în cadrul Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti.
În România sunt înregistrate peste 3.800 de companii olandeze, totalul investiţiilor directe ajungând la peste 5,4 miliarde de euro. "Investiţiile olandeze au crescut constant chiar şi în intervalul nefavorabil 2009 - 2010. În 2011 investitorii olandezi au căutat noi posibilităţi de investiţii, de exemplu, în sectorul energetic compania de talie internaţională este dispusă să investească sute de milioane de euro în România, în funcţie de deciziile pe care le va lua guvernul român", afirmă domnul Smaling.
În fapt, cel mai mare interes al investitorilor olandezi în 2011 a fost pentru spaţiile logistice, conexiunile intermodale, zona portuară (portul Constanţa), construcţia de nave, agricultura, reţelele de apă, managementul deşeurilor, îmbunătăţirile funciare şi serviciile financiare. Sectoare de perspectivă pentru cooperare pe viitor sunt energia şi servicile medicale, apreciază domnia sa.
Birocraţia, instabilitatea legislativă şi procedurile de achiziţie publică generează dificultăţi companiilor
Companiile olandeze care activează în România şi în fapt companiile străine în general, se confruntă cu o serie de provocări în derularea afacerilor. În primul rând, activitatea companiilor este afectată de birocraţia din România. Aceasta se traduce, pe de o parte, printr-o lipsă de transparenţă, un volum mare de documente necesare şi nesiguranţa actului administrativ. "Adesea autorităţile locale şi regionale nu au competenţa necesară, experienţa sau voinţa de a coopera cu companii internaţionale", atenţionează reprezentantul Ambasadei Ţărilor de Jos.
Pe de altă parte, excesul de documente încetineşte procedura administrativă. De asemenea, modul în care se iau deciziile diferă de la o unitate administrativă la alta, iar această nesiguranţă contribuie la întârzieri. "Ar fi foarte utile reguli clare şi un model specific de interpretare pentru administraţie, precum şi un cadru legislativ stabil şi o reformă în profunzime a administraţiei în ansamblu", adaugă domnul Smaling.
A doua problemă majoră cu care se confruntă investitorii străini se referă la modul în care se realizează plăţile. Adesea, statul şi companiile de stat nu îşi îndeplinesc obligaţiile legale faţă de companiile private, fie printr-o întârziere a plăţilor sau plata parţială, rambursarea TVA sau a ajutoarelor în caz de boală. Având în vedere că majoritatea companiilor care activează aici sunt întreprinderi mici şi mijlocii, acestea sunt cu atât mai vulnerabile când se confruntă cu arierate de milioane de euro, subliniază domnul Smaling.
De asemenea, o problemă importantă este dată de incertitudinea cadrului legal, în contextul în care legislaţia trebuie să fie stabilă şi predictibilă. În prezent legislaţia este adesea modificată fără ca acest lucru să fie anunţat cu suficient timp în prealabil. În consecinţă, companiile fac eforturi mari pentru a îndeplini prevederile legale într-un interval scurt de timp, iar planificarea pe termen lung este compromisă de aceste schimbări neaşteptate. În plus. companiile se plâng de o absenţă a dialogului între stat şi partenerii sociali înainte de operarea unor modificări legislative. În opinia domnului Smaling, stabilirea unui astfel de dialog ar preveni potenţialele probleme de implementare, evitând incertitudinea şi modificările ulterioare.
În paralel, achiziţiile publice pot pune alte piedici companiilor. Este necesară o eficientizare a procedurilor, respectarea normelor privind achiziţiile publice, transparenţă în derularea procedurilor de licitaţie şi asigurarea finanţării pentru proiectele licitate, mai spune oficialul olandez.
Pentru Olanda sunt prioritare relaţiile economice cu România
Olanda derulează în România un program de colaborare inter - guvernamentală menit să sprijine dezvoltarea capacităţilor tehnice într-o serie de domenii, vizând în mod deosebit iniţierea de afaceri. De exemplu, în sectorul agricol, care prezintă un mare potenţial, în managementul apei şi deşeurilor, protecţia împotriva inundaţiilor, sectorul energiilor alternative (din biomasă) şi simplificarea preocedurilor administrative. "Rezultatele sunt însă greu de cuantificat având în vedere că reprezintă o investiţie în ceea ce priveşte politicile. În cele din urmă, sperăm să genereze noi oportunităţi pentru dezvoltarea afacerilor dintre Olanda şi România", explică domnul Hans Smaling.
De asemenea, România este unul dintre cele 15 state la nivel mondial cuprinse în priorităţile de politică economică externă a Olandei. În această ipostază, Olanda depune un efort în plus pentru întărirea cooperării economice şi generarea de afaceri. De altfel, Ambasada Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti se axează pe aspecte economice şi comerciale, fapt ce subliniază importanţa acordată relaţiilor economice bilaterale cu România. "Nu în ultimul rând, România este un membru al Uniunii Europene şi avem interese comune în ceea ce priveşte sprijinirea unei Europe puternice într-o lume în curs de globalizare", afirmă consilierul economic şi comercial al Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti.
