Importurile de materiale de construcţie sunt estimate că vor scădea
Actuala criză economico-financiară mondială, în care a fost atrasă şi economia României, a început să se manifeste în sectorul materialelor de construcţii începând din ultimul trimestru al anului trecut, apreciază Petru Ianc, directorul general al Direcţiei Generale Politică Industrială şi Competitivitate din cadrul Ministerului Economiei.
Domnia sa precizează că producătorii de materiale de construcţie ar considera în orice situaţie binevenit sprijinul de la stat, dar în contextul actual, practic toate sectoarele economice sunt mai mult sau mai puţin în dificultate. Din informaţiile deţinute, domnul Ianc consideră că sectorul materialelor de construcţii nu se află între sectoarele industriale cele mai expuse crizei economice, până acum nefiind înregistrate solicitări de sprijin din partea operatorilor economici sau asociaţiilor din domeniu pentru a face faţă crizei. Domnul Ianc admite că sectorul materialelor de construcţii este "deosebit de important pentru economie, prin produsele pe care le furnizează activităţii de cons-trucţii, dar şi altor sectoare industriale precum chimia, metalurgia sau agricultura", dar cu toate acestea este "un sector cu pondere mică în ansamblul indus-triei prelucrătoare, respectiv de 5,4%." Guvernul sprijină acest sector prin acţiunile întreprinse în vederea relansării investiţiilor publice şi în primul rând în infrastructură. Astfel, prin Legea bugetului de stat pe anul 2009, sunt prevăzute fonduri pentru investiţii de 10,2 miliarde lei, din care pentru infrastructură, sunt alocate de la buget 7,9 miliarde lei, la care se adaugă şi fondurile europene disponibile prin Programul operaţional de transport, relevă domnul Ianc.
O alta măsură deosebită de sprijin al sectorului, o constituie recentul Program de reabilitare termică a locuinţelor, cu o valoare prevăzută de la bugetul pe 2009 de circa 0,5 miliarde lei, care "pe lângă reducerea costurilor cu încălzirea şi creşterea confortului în locuinţe, va stimula şi cererea de produse termoizolatoare şi nu numai, deoarece concomitent cu lucrările de termoizolare, beneficiarii vor efectua şi alte lucrări ca: schimbarea sau îmbunătăţirea finisajelor, înlocuirea instalaţiilor etc.", precizează domnul Ianc.
Un alt mod de sprijin constă în cofinanţarea unor activităţi întreprinse de operatorii economici, între care: dotarea laboratoarelor, certificarea voluntară a produselor şi/sau obţinerea etichetei ecologice pentru produse, asimilarea de tehnologii şi produse noi care se realizează de operatorii economici pentru valorificarea rezultatelor cercetărilor obţinute în cadrul programelor de cercetare-dezvoltare finanţate din fonduri publice şi aplicarea invenţiilor autorilor romani protejate de OSIM, înregistrarea pe piaţa externă a mărcilor, desenelor şi modelelor industriale româneşti. Activităţile menţionate se realizează prin Programul de creştere a competitivităţii produselor industriale, administrat de către Ministerul Economiei, încă de la începutul anului 2003, când au devenit funcţionale prevederile OUG 120/2002 privind aprobarea Sistemului de sprijin şi promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat. Recenta HG nr. 1510/19.11.2008 pe baza căreia funcţionează în prezent mecanismul de acordare a sprijinului financiar prin Programul menţionat, prevede creşterea valorii acordate unui operator economic de la 90.000 euro la 200.000 euro, pe o perioada de 3 ani, ceea ce constituie un sprijin important pentru cei care accesează Programul, completează domnul Ianc.
Ministerul Economiei gestionează şi alte programe de sprijin pentru dezvoltarea şi modernizarea operatorilor economici din industria prelucrătoare, deci inclusiv industria materialelor de construcţii, prin programul sectorial Creşterea competitivităţtii economice, conchide domnul Ianc.
Importurile de materiale de construcţie sunt estimate că vor scădea
Materialele de construcţii sunt, în general, produse cu mase mari şi cu preţuri relativ reduse în raport cu cheltuielile de transport, fapt ce conduce la limitarea ariei de distribuţie a acestora în raport cu locul de producere (cum este cazul cimentului, varului, betonului şi produselor din beton, al materialelor de zidărie etc.), explică domnul Petru Ianc. Domnia sa argumentează că sunt şi materiale, în special cele de finisaj, la care costurile de transport reprezintă o pondere mai redusă în raport cu preţul de producţie. Cu toate acestea, dezvoltarea industriei materialelor de construcţii a fost orientată în primul rând pe produsele "grele", destinate structurilor şi mai puţin pe cele de finisaj, iar acest lucru este reflectat în structura comerţului cu materiale din ţara noastră.
În ceea ce priveşte importurile de materiale de construcţie, domnul Ianc face precizarea că, în urma integrării Româ-niei în Uniunea Europeană, teritoriul tuturor celorlalte 26 de state membre este considerat drept piaţă internă, astfel încât, noţiunea de "import" poate fi aplicată doar pentru produsele aduse din state din afara Uniunii Europene. Prin urmare, se poate spune că în anul 2008 s-a importat o cantitate de 416 mii tone de oţel beton din Turcia (reprezentând aproape jumătate din cantitatea produsă în ţară anul trecut, respectiv 835 mii tone), cărămizi şi ţigle ceramice din Serbia, Croaţia şi Republica Moldova, precum şi plăci ceramice din Turcia, iar într-o măsură mai mică din China, exemplifică domnia sa.
Pe de altă parte, în cadrul schimburilor comerciale intracomunitare au fost aduse peste 20 milioane metri pătraţi de plăci ceramice pentru pereţi şi pardoseli din Italia şi Spania, peste 30 milioane metri pătraţi din Polonia şi Cehia, însemnate cantităţi de materiale termo şi hidroizolatoare din Italia, Germania, Franţa, Belgia, Austria, Ungaria, precizează domnul Ianc. În plus, este de menţionat faptul că, deşi polistirenul este realizat practic în cele peste 50 de fabrici din ţară, atât polistirenul expandat cât şi cel extrudat sunt fabricate integral pe baza granulelor de polistiren aduse din Ungaria, Germania, Grecia, Olanda, completează domnul Ianc.
Domnia sa estimează că în anul 2009 nu se vor produce schimbări esenţiale în structura importurilor, dar va avea loc o reducere a acestora. Acest lucru este determinat de faptul că multe companii care produc materiale de construcţii atât în România cât şi în ţările din care se fac importuri nu vor mai fi interesate să importe. Ele se vor limita la producţia din ţară, pentru că oricum pe piaţa noastră va fi supraofertă şi preţurilor vor scădea. De asemenea, cheltuielile de transport vor deveni un factor important ce va determina renunţarea la import.
Producţia internă este exportată în mică măsură
Producţia internă de materiale pentru structuri este vândută mai ales pe pieţele locale şi nu la export, indică domnul Petru Ianc. Astfel, doar 1,1% din cantitatea de oţel beton este exportată, 0,1% la BCA şi 0,1% la materialele de zidărie.
Ca şi în cazul importului, exportul se referă numai la ţări din afara Uniunii Europene, precizează domnul Ianc. Astfel, plăcile din marmură s-au exportat în principal în Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi chiar Japonia. Mai pot fi menţionate exporturile de clincher (semifabricat utilizat pentru producerea cimentului) de 110 mii tone către Turcia, Camerun şi Coasta de Fildeş.
Către alte ţări din Uniunea Europeană sunt livrate obiecte sanitare ceramice, în Italia, Ungaria, Germania şi Franţa, vată minerală şi produse din vată minerală în Bulgaria.
80% din producţia de materiale de construcţie este realizată de companii cu capital străin
Petru Ianc apreciază că sectorul industriei materialelor de construcţii a fost "deosebit de atractiv pentru capitalul străin, atât în cursul procesului de privatizare a fostelor societăţi comerciale cu capital de stat, cât şi pentru înfiinţarea de noi societăţi, multe dintre acestea
Recomandări pentru producătorii de materiale de construcţii în contextul crizei
Domnul Ianc atrage atenţia că sectorul construcţiilor, care utilizează aceste materiale, a fost "serios afectat de criză". Cu toate acestea, până în prezent, nu au fost primite reacţii directe din partea producătorilor de materiale de construcţii, probabil datorită faptului că în perioada de iarnă cererea de materiale este mai redusă, ca urmare a reducerii activităţilor din construcţii în anotimpul rece. De asemenea, în perioada de iarnă, mulţi producători de materiale de construcţii au programate activităţi de revizii şi reparaţii, explică domnul Ianc.
Domnia sa face o serie de recomandări producătorilor de materiale de cons-trucţii pentru a diminua efectele crizei:
să promoveze pe pieţe în primul rând produsele performante şi competitive, respectiv să se preocupe intens de creşterea calităţii produselor, precum şi de reducerea şi optimizarea costurilor de producţie;
să acţioneze prin asociaţiile profesionale sau patronale din ramură pentru susţinerea intereselor lor, deoarece "unirea face puterea";
să încerce stabilirea unor reguli "de bune practici" între ei şi furnizorii de servicii comerciale;
Erorile pe care le pot face producătorii de materiale de construcţii
Petru Ianc enumeră şi principalele erori pe care le-ar putea face producătorii de materiale de construcţii:
menţinerea unor preţuri ridicate ale produselor, în condiţiile unei rate relativ ridicate de profit, în cazul unei supraoferte de produse;
retragerea de pe anumite pieţe, fie interne, dar mai ales externe, ştiut fiind că, în condiţiile unui excedent de produse, este foarte uşoară pierderea unor pieţe şi foarte grea recâştigarea acestora, ca şi pătrunderea pe altele noi;
renunţarea la acţiuni de modernizare şi retehnologizare;
renunţarea de a participa la târguri şi expoziţii şi, de asemenea, neînregistrarea mărcilor, atât la OSIM, cât şi pe pieţele externe, în cazul celor care exportă produse.
Domnul Ianc precizează că "atât acţiunile care trebuie întreprinse, cât şi erorile care ar putea fi comise, nu pot fi considerate general valabile pentru toţi operatorii economici sau pe întreaga perioadă a crizei. Este necesară o urmărire permanentă a evoluţiei acesteia şi adoptarea rapidă de măsuri concrete, de la caz la caz."
