"Numărul insolvenţelor nu determină şi impactul lor economic"

Interviu cu Andrei Cionca, asociat fondator CITR

Reporter: Cum a evoluat sectorul insolvenţelor în ultimul an?

Andrei Cionca: Conform datelor statistice publicate de ONRC, numărul insolvenţelor s-a înjumătăţit, în primul trimestru al acestui an, faţă de anul trecut. Cu toate acestea, nu considerăm că scăderea numărului de insolvenţe are un impact cu adevărat relevant în economia naţională, deoarece, din analizele aferente primului semestru din 2014, reiese că peste 80% dintre societăţile lichidate în insolvenţă nu au avut niciun bun înregistrat. Practic, numărul insolvenţelor nu determină şi valoarea sau impactul economic al acestora.

Reporter: Care sunt domeniile cele mai afectate de insolvenţă?

Andrei Cionca: Tendinţele noi, în 2015, le reprezintă industria farma şi domeniul transporturilor, însă imobiliarele şi construcţiile rămân în continuare de actualitate şi ele. Echipa noastră de experţi a analizat situaţia economică actuală, precum şi indicatorii ei de impact pentru anul în curs, urmărind dinamica fiecărui sector de activitate, modalitatea de finanţare, legislaţia specifică, aspecte legate de consum şi consumatori. Pe baza lor au fost identificate domeniile care au cel mai mare risc de insolvenţă în anul 2015.

Conform datelor relevante cu privire la segmentul companiilor de impact din economia românească, adică acele companii care deţin active de peste 1,5 milioane euro, avem un total de aproximativ 9.000 de companii aflate în dificultate sau în stare de insolvenţă iminentă. Dintre acestea, 3.158 activează în domeniile real estate, construcţii, farma sau transporturi. Practic, 35% din totalul companiilor de impact din România care au o situaţie financiară delicată operează într-unul dintre aceste sectoare de activitate.

Dacă domeniul farmaceutic şi cel al transporturilor reprezintă o tendinţă nouă în categoria companiilor cu risc de insolvenţă, imobiliarele şi construcţiile sunt arii de activitate în topul insolvenţelor încă de la începutul crizei economice. Aproape 22% din totalul companiilor de impact din real estate au probleme de lichiditate, însumând aproape 2.000 de companii cu active de peste 1,5 milioane de euro. În construcţii, numărul afacerilor de asemenea dimensiuni care se confruntă cu dificultăţi financiare este aproximativ 650, generând pierderi anuale de peste 200.000.000 de euro.

Reporter: Ce rată de succes are procedura de insolvenţă, în ţara noastră?

Andrei Cionca: Conform ultimelor date statistice, rata de succes a reorganizărilor în România este de circa 5%. Motivul principal pentru care numărul reorganizărilor reuşite este atât de mic rezidă în faptul că majoritatea companiilor accesează procedura insolvenţei mult prea târziu, când deja nu mai au resurse financiare şi nici nu mai beneficiază de încrederea partenerilor de afaceri. De aceea, pentru a putea traversa într-o manieră sănătoasă şi solidă o procedură de insolvenţă, este important ca societatea bolnavă să îşi accepte condiţia cât mai curând şi să acceseze din timp procedura.

Reporter: Ce estimări aveţi pentru anul în curs şi, repectiv, pentru anii următori, pentru piaţa insolvenţei?

Andrei Cionca: Trendul descendent al numărului de insolvenţe, vizibil în primul trimestru al acestui an, se va păstra în continuare, până la un nivel de maturitate a pieţei. Cu toate acestea, impactul în economie va rămâne moderat, datorită companiilor de talie mare care se confruntă în continuare cu dificultăţi financiare.

Insolvenţa este o stare de fapt, nu o opţiune, aşa că acest fenomen va continua să existe şi pe viitor, când piaţa insolvenţei va deveni mai matură, stabilă şi predictibilă.

Reporter: Cât de mult s-au educat managerii în ceea ce priveşte posibilitatea de restructurare?

Andrei Cionca: Există cu siguranţă o mai bună înţelegere a fenomenului insolvenţei în rândul oamenilor de afaceri români decât era în 2009, la începutul crizei. Mediul de afaceri a fost forţat de contextul economic global să interacţioneze tot mai mult cu procedura insolvenţei, fie direct, fie indirect - prin insolvenţa unui partener de business.

În procesul de asimilare a stării de insolvenţă în ciclul firesc de viaţă al unei economii echilibrate, un rol important îl au sursele de informare. Iar în această privinţă, echipa CITR s-a implicat întotdeauna extrem de activ în comunicarea constantă cu mediul de afaceri şi informarea corectă a acestuia cu privire la implicaţiile procedurii insolvenţei. Am realizat în acest sens, în intervalul 2012-2014, un program de educare şi informare a mediului de afaceri, în parteneriat cu principalele Camere de Comerţ din ţară, având peste 1.500 de companii prezente la seminariile susţinute de specialiştii CITR.

Reporter: Ce se întâmplă cu imobilele dezvoltatorilor care au intrat în insolvenţă?

Andrei Cionca: În primă fază, activele dezvoltatorilor rămân în conservare până când creditorii stabilesc direcţiile companiei intrate în insolvenţă. După clarificarea stadiului debitoarei, se trece la promovarea şi valorificarea activelor, care se poate face fie prin licitaţii publice, fie prin negocieri directe. Procedura vânzării este simplă, rapidă şi sigură, fiind guvernată de legea insolvenţei.

Reporter: Există cerere pentru ca acestea să fie vândute?

Andrei Cionca: Faţă de anii anteriori s-a constatat o creştere a interesului pentru achiziţionarea activelor din procedura de insolvenţă, ceea ce ne bucură şi ne face să credem că s-a înţeles mecanismul de vânzare în cadrul acestei proceduri. A crescut numărul solicitărilor venite din partea investitorilor în real estate şi din partea marilor dezvoltatori. Există foarte multe cereri de achiziţii în special pentru imobilele aflate în zone centrale ale oraşelor şi cu preţuri accesibile. Cele mai căutate imobile sunt cele precum clădirile rezidenţiale, apartamentele, dar şi clădirile de birouri.

Reporter: Care sunt diferenţele între preţurile pieţei şi cele cu care sunt vândute aceste imobile?

Andrei Cionca: Dintr-o analiză internă, reiese că, în funcţie de strategia de vânzare aprobată şi de interesul pieţei pentru produs, preţul poate scădea cu până la 30%-40% din valoarea de evaluare. Nu este, însă, o regulă, întrucât sunt şi cazuri când unele active sunt vândute la valoarea de evaluare, adică preţul pieţei stabilit de către evaluator. De exemplu, anul acesta au fost vândute apartamente cu două până la cinci camere, dintr-un complex central al Capitalei aflat în procedură de insolvenţă, la preţuri cuprinse între 78.000 de euro şi 300.000 de euro.

Reporter: În ce zone întâlnim cele mai multe astfel de locuinţe?

Andrei Cionca: În Bucureşti, principalele zone de interes sunt lângă Arcul de Triumf (unde se află complexul Alia Inmobiliaria), un bloc de apartamente în sectorul 2 pe strada Eminescu 220, un bloc de apartamente în Pipera, precum şi un bloc cu 58 apartamente în sectorul 3, în cartierul Titan.

Reporter: Au mai avut loc, în ultima vreme, intrări în insolvenţă ale dezvoltatorilor imobiliari?

Andrei Cionca: În 2015, în portofoliul CITR nu s-au înregistat noi insolvenţe în rândul dezvoltatorilor imobiliari.

Reporter: Formează acestea o piaţă oarecum similară cu cea a locuinţelor scoase la vânzare ca urmare a executării de către bănci (în condiţiile în care persoanele care nu-şi mai pot plăti creditele se află, de fapt, în insolvenţă)?

Andrei Cionca: Putem spune şi aşa, însă fiecare din cele două proceduri este reglementată de o lege specifică: Legea 85/2014 în cazul insolvenţei, iar Codul de Procedură Civilă în cazul executărilor. Modalităţile de valorificare se pot întrepătrunde, însă modalitatea de punere în practică diferă de la caz la caz.

Reporter: Mulţumesc!