Izolarea termică, fonică şi hidro - cele mai uzuale tipuri de izolaţie
Cele mai uzuale tipuri de izolaţii în construcţii sunt cele termice, fonice şi hidro. De asemenea, mai există şi izolaţii contra propagării focului şi contra vaporilor de apă sau alte substanţe, ne-a precizat Cătălin Ştefan, director tehnic în cadrul societăţii "Soft Construct Consulting".
Domnia sa ne-a spus că izolarea fonică, ce împiedică propagarea sunetului, este utilizată, în principiu, la pereţii exteriori, când este cazul însă, putând fi folosită şi pentru pereţii interiori (de exemplu pentru un bloc cu apartamente, ca să nu pătrundă zgomotul dintr-un apartament în altul). Izolarea termică este recomandată pentru împiedicarea transmisiei căldurii între două încăperi de temperaturi diferite. Aceasta este valabilă şi în sezonul rece şi în cel cald.
Hidroizolaţia este folosită pentru preîntâmpinarea scurgerilor accidentale de apă din exterior spre interiorul imobilului, în special în cazul teraselor, subsolurilor şi caselor fără subsol, în vederea evitării umezirii pereţilor de la parter.
Pe piaţa autohtonă au apărut soluţii moderne de hidroizolare
Pentru izolarea fonică, dar şi pentru cea termică, cele mai utilizate materiale sunt vata minerală şi polistirenul (prima dintre acestea fiind mai scumpă, dar mai eficientă), hidroizolaţia fiind realizată din diferite tipuri de cartoane bituminoase şi aditivi pentru betoane, ne-a explicat domnul Ştefan. Astfel, deşi termoizolaţiile cele mai bune, în ceea ce priveşte raportul preţ-calitate, sunt polistirenul expandat de densitate înaltă şi vata de sticlă, polistirenul extrudat devine din ce în ce mai popular, întrucât preţul acestuia a devenit mai accesibil. Termoizolaţiile, în general, au şi rol fonoabsorbant. Materiale speciale cum ar fi plăcile de plută sunt costisitoare şi nu sunt uzuale.
Cristian Suma, de la firma "Best Products", ne-a specificat că, în cazul hidroizolaţiilor, faţă de rolele de bitum clasice, soluţiile moderne sunt reprezentate de aditivarea betonului, astfel încât acesta să devină impermeabil, soluţiile lichide cu componente bituminoase şi de aluminiu, foliile de cauciuc sau membranele HDPE cu crampoane (polietilenă de înaltă densitate) pentru terase şi fundaţii: "Sub şarpante şi sub faţadele ventilate sunt utilizate, în prezent, membrane respirabile (de difuzie) în trei straturi, care sunt impermeabile la exterior şi permit circulaţia vaporilor de la interior către exterior, evitând formarea condensului în pereţi. De aceea, mai sunt denumite popular şi membrane anticondens".
Sistemul izolare cu vinyl-siding costă circa 25 de lei/mp
Faţadele ventilate, care devin tot mai populare, au şi un rol bun hidroizolant, precum şi un rol de izolator termic (având în vedere că au o pernă de aer în spate). Astfel, potrivit domnului Suma, "placările tip
Un sistem de termo/fono/hidroizolare în placare cu vinyl-siding costa, anul trecut, în jur de 20 de lei/mp, în primăvară -vară 25 de lei/mp şi a rămas, deocamdată, la acelaşi nivel.
Termoizolarea se face la exteriorul pereţilor
Specialiştii recomandă termoizolarea pe exterior, pentru evitarea posibilităţii apariţiei condensului în peretele de zidărie. În cazul caselor pe structură de lemn, termoizolarea se face în pereţi (între montanţii de lemn) însă poate fi suplimentată atât pe exterior, cât şi pe interior. Singurul caz în care este agreată termoizolarea pe interior este atunci când faţada este deja finisată.
În cazul în care o clădire a fost deja construită, este mai greu de izolat la exterior, pentru că ar trebui refăcută întreaga faţadă. Dacă unul din proprietari doreşte, însă, să-şi termoizoleze apartamentul, poate să efectueze acest lucru la interior, fără să fie nevoie de termoizolarea întregii clădiri.
Izolarea prin plafon este utilizată, în general, pentru mansardele sau plăcile de la ultimul nivel al clădirii. Mansardele se izolează cu vată minerală, iar placa de peste ultimul etaj cu polistiren, ne-a spus reprezentantul "Soft Construct Consulting".
Potrivit domniei sale, la izolarea prin pardoseală se recurge pentru direcţionarea fluxului de căldură înspre cameră şi nu în jos. Eficienţa este dată de tipul izolaţiei şi de grosimea acesteia. Există un optim în ceea ce priveşte grosimea, în general între 5 şi 10 cm.
Pereţii nu se hidroizolează
Hidroizolarea locuinţelor poate fi făcută prin acoperiş sau prin fundaţii. Pereţii nu se hidroizolează, pentru a evita igrasia şi condensul. Soluţiile, din membrane de polietil, carton bituminos, bitum pastă, sunt utilizate în egală măsură, în funcţie de zonă şi tipul clădirii.
Casele construite pe structură de lemn se izolează pe exterior cu polistiren expandat, pe interior fiind placate cu gips carton. Între gips carton şi OSB sau lemn este utilizată vata de sticlă cu o densitate mai mică faţă de cea folosită la placări.
În opinia reprezentantului "Best Products", hidroizolaţiile cele mai avantajoase sunt cele lichide. În plus, la fundaţie sau terasa circulabilă poate fi adăugată o membrană cu crampoane HDPE (foarte rezistentă), care protejează pelicula de hidroizolaţie aplicată. La hidroizolaţiile tradiţionale (sub formă de rolă) este foarte importantă realizarea îmbinărilor continue. Hidroizolarea trebuie să fie făcută odată cu construcţia.
"Calităţile izolatoare intrinseci ale materialelor de construcţie nu mai corespund standardelor"
Dintre materialele de construcţie, BCA-ul este mai bun izolator decât celelalte, dar şi acesta necesită izolaţie. În acelaşi timp, peretele din beton sau cărămidă cu polistiren de 5 cm este un izolator mai bun decât un perete de BCA.
Cristian Suma susţine că "nu există materiale care să nu necesite termoizolare la cerinţele din ziua de astăzi". Unele materiale de structură sunt mai bune izolatoare decât altele, apreciază domnia sa, adăugând: "La aceeaşi grosime, lemnul este mai izolant decât cărămida eficientă (cu goluri), care, la rândul ei, este mai bună faţă de cărămida tradiţională plină. Dar calităţile lor izolatoare intrinseci nu mai corespund standardelor". Nici în ceea ce priveşte hidroizolaţia, materialele de structură nu au această proprietate.
"Brucha" Austria vinde sisteme termoizolante pe piaţa autohtonă
Unul dintre sistemele de termoizolare întâlnite pe piaţa românească este reprezentat de panourile termoizolante pentru pereţi şi acoperiş. Compania "Brucha", din Austria, comercializează, în mod direct, în ţara noastră, astfel de panouri, cu miez din vată minerală şi spumă poliuretanică şi cu interior şi exterior din tablă zincată sau inox. Sorin Fatol, director de vânzări pentru zona de vest, ne-a precizat că aceste produse sunt utilizate, în general, pentru hale. Ele pot fi montate repede şi au o grosime de 30 până la 200 de mm. Preţul începe de la 15 euro/mp, crescând destul de mult în funcţie de grosime şi de materialele utilizate.
Domnul Fatol ne-a spus că alte tipuri de sisteme termoizolante sunt panourile sandwich, cu polistiren în interior, sau cele tip casetă, cu vată minerală. Acestea din urmă, însă, se montează mult mai greu.
Panouri termoizolante cu polistiren expandat ignifugat pentru perete şi acoperiş produce şi firma "Dialust", din Bucureşti. În funcţie de comandă, acestea pot fi lise ori nervurate, din tablă de oţel galvanizată şi vopsită în câmp electrostatic. Produsele "Dialust" sunt foarte eficiente şi din punct de vedere fonic şi costă circa 14-19 euro/mp. Costel Maghear, director de marketing în cadul firmei amintite, ne-a precizat că piaţa sistemelor de izolaţie se află în creştere.
Cererile pentru izolarea locuinţelor au crescut simţitor
Aerul este şi el un bun izolator, atât termic, cât şi fonic. În acest sens, sunt produse blocurile ceramice cu goluri (cărămizile eficiente), de diverse dimensiuni. Pereţii sunt izolaţi în funcţie de grosimea acestora, astfel că, un zid de circa 37 de cm poate să nu mai fie termoizolat suplimentar. Preţul unui bloc ceramic cu goluri produs de "Cemacon" este de 275 de lei/mc, cu TVA, ne-a precizat Răzvan Deac, din cadrul firmei. Domnia sa ne-a spus că o alternativă a cărămizilor eficiente ar fi BCA-ul, însă consideră că acesta este mult mai scump şi mai neeficient.
Potrivit domnului Deac, cererea pentru blocurile ceramice este foarte mare. Totodată, solicitările pentru izolarea locuinţelor au crescut, în ultimul timp, până la 95%, unii dintre proprietari "exagerând, în acest sens". Reprezentanţii "Cemacon" ne-au explicat că este mai ieftină construirea unui zid mai gros faţă de realizarea unui perete mai subţire care să fie izolat cu polistiren sau vată minerală.
Sistemul "Dekotherm" costă aproape 30 de lei/mp
Sistemul termoizolant produs de "Policolor" este alcătuit dintr-un produs pentru lipirea şi armarea plăcilor de polistiren expandat şi extrudat, un produs pulverulent cu granulometrie controlată pe bază de ciment, adaosuri minerale, polimeri de îmbunătăţire a aderenţei şi plastificatori (în amestec cu apa formează un mortar destinat lipirii şi armării plăcilor din polistiren), polistiren expandat, plasă din fibră de sticlă şi dibluri. Un metru pătrat de sistem costă 29,64 lei (10,12 lei pentu armare şi lipire, 7,68 lei - produsul pulverulent, 8,16 lei - polistirenul, 2,42 lei pentru plasa de fibră de sticlă şi 1,26 lei - diblurile).
Etapele de aplicare a sistemului "Dekotherm" sunt montarea profilului pe soclu, aplicarea plăcilor de polistiren, ancorarea suplimentară cu şuruburi şi dibluri, armarea, tratarea zonei de soclu.
De asemenea, "Policolor" fabrică un produs monocomponent pe bază de răşină sintetică, bitumuri, elastomer, solvent şi fibre, destinat izolării la interior şi exterior a suprafeţelor verticale din beton împotriva umidităţii terenului şi a infiltraţiilor de apă fără presiune. Preţul ajunge la 15,93 lei/mc. Produsele conexe necesare sunt amorsa pentu hidroizolaţie şi plasa de fibră de sticlă.
Folia de cauciuc - o soluţie nouă de hidroizolare
O noutate pe piaţa autohtonă în ceea ce priveşte hidroizolarea este sistemul cu folie de cauciuc EPDM. Reprezentanţii firmei "Augment", importatori SUA de astfel de sisteme, ne-au precizat că tipul de hidroizolare pe care îl distribuie este utilizat pentru terase şi este alcătuit din folie de cauciuc, prinderi mecanice, suport din ciment sau beton, polistiren. În funcţie de detaliile proiectului, preţul variază, acesta ridicându-se, în medie, la 17-18 euro/mp. Acest sistem înlocuieşte bitumul sau PVC-ul şi are o durată de viaţă de circa 50 de ani.
Produsă de compania "Firestone", membrana EPDM are o rezistenţă aproape nelimitată la razele ultraviolete, la ozon şi la şocurile de temperatură. Această folie este disponibilă în bucăţi mari, de până la 15 metri lăţime şi 660 de metri lungime, reducându-se, astfel, numărul de lipiri necesare. Rămânând suplă la temperaturi de -45 de grade, membrana are o elasticitate superioară valorii de 300%.
O casă bine izolată împotriva temperaturilor extreme, a umidităţii sau a zgomotului sporeşte confortul la care visăm cu toţii la finalul unei zile de lucru. În prezent, tendinţa este de construire a pereţilor cu grosimi cât mai mari, pentru o izolare bună, întrucât energia este din ce în ce mai scumpă. Cheltuielile cu încălzirea în sezonul rece şi cu menţinerea unei temperaturi acceptabile pe timpul verii pot creşte foarte mult, în condiţiile în care clădirea nu a fost proiectată şi executată conform calculelor termotehnice adecvate. Potrivit unor studii de specialitate, pierderile din volumul încălzit al unei unităţi locative pot fi reduse cu până la 50%, dacă a fost ales un sistem adecvat de izolare termică, ceea ce diminuează cu circa 30% cheltuielile cu asigurarea confortului termic dorit.
Vinyl-siding-ul câştigă teren şi în Europa
Materialele către care se tinde sunt cele care au o garanţie de cel puţin 20-30 de ani. Există şi materiale cu termen de garanţie de 50 de ani, cum ar fi vinyl-siding-ul, care, utilizat preponderent peste ocean, înregistrează creşteri spectaculoase şi în Europa. "Cel mai dezavantajos sistem este cel prost aplicat", susţin specialiştii în domeniu, referindu-se la materialele puse în operă necorespunzător, "fenomen care, din păcate, în condiţiile crizei acute de forţă de muncă, tinde să devină
Alegerea soluţiilor depinde mai mult de arhitectura specifică a clădirilor şi de calculul tehnico-economic. Totodată, tipul de izolaţie mai poate fi influenţat şi de sistemul de încălzire/răcire/ventilaţie, care, în general, la imobilele de birouri este central, echipamentele alese fiind foarte performante.
O societate importantă care produce sisteme pentru termoizolare este "Ceresit". Cele două tipuri de sisteme - clasic şi ceramic - sunt alcătuite din elemente pentru fixare, material termoizolant, strat armat, vopsea-grund, tencuieli, respectiv plăci ceramice şi elemente suplimentare.
Realizarea termoizolaţiei presupune:
- pregătirea suprafeţei de suport (evaluarea suprafeţei, curăţarea, amorsarea, evaluarea geometriei, nivelarea acesteia, fixarea profilelor de susţinere),
- aplicarea panourilor izolatoare (pregătirea mortarului adeziv, aplicarea primului strat de adeziv, fixarea panourilor izolatoare, umplerea rosturilor dintre panouri, efectuarea orificiilor pentu montarea elementelor mecanice de fixare suplimentare, fixarea panourilor de polistiren şi a materialelor izolatoare, pregătirea pentru asamblarea glafurilor ferestrelor),
- aplicarea stratului armat (şlefuirea suprafeţei panourilor izolatoare, pregătirea şi aplicarea mortarului, armarea suplimentară a colţurilor ferestrelor şi cadrelor uşilor, asamblarea profilelor de contact cu fereastra, protejarea muchiilor şi rosturilor de dilataţie, armarea suplimentară a pereţilor la parter, fixarea plasei, ranforsarea suplimentară a acesteia, înglobarea ei, aplicarea stratului de plasă suplimentar, fasonarea muchiilor, îndepărtarea micilor neregularităţi),
- aplicarea tencuielii pentru faţadă (amorsarea pentru aplicarea unui strat subţire de tencuială, pregătirea materialului de aplicare, aplicarea tencuielii în strat subţire, drişcuirea stratului de tencuială, combinarea tencuielilor de culori diferite, combinarea tencuielilor de-a lungul spaţiilor din zona de lucru, acoperirea rosturilor de dilataţie, aplicarea tencuielilor mozaicate),
- aplicarea plăcilor ceramice (pregătirea mortarului adeziv, aplicarea adezivului şi a plăcilor, acoperirea rosturilor de dilataţie).
Temoizolarea trebuie efectuată în condiţii uscate, nefiind, însă, recomandat lucrul pe suprafeţe expuse la soare.
