"Piaţa construcţiilor de la noi este disproporţionată negativ faţă de potenţial"

(Interviu cu domnul Claudiu Georgescu, preşedintele APMCR)

Georgescu: "Nu vedem niciun consorţiu care să investească în infrastructură"

Reporter: Care a fost evoluţia pieţei materialelor de construcţii, anul trecut? Ce apetit au investitorii să-şi dezvolte afaceri pe piaţa noastră imobiliară?

Claudiu Georgescu: Piaţa materialelor de construcţii a urmat, în 2015, trendul pozitiv al industriei construcţiilor şi au avut loc creşteri, cu una sau două cifre, în funcţie de tipul de produs. Dar creşterile au fost raportate la 2014, an care nu a fost unul strălucit. Una peste alta, piaţa construcţiilor din România este disproporţionată faţă de potenţialul ei, în sens negativ, valoarea lucrărilor de construcţii, comparativ cu alte state europene şi populaţia lor arătând un dezechilibru. Contribuţia la PIB a construcţiilor este încă una modestă, ţinând cont de potenţialele nevoi, atât din domeniul domestic, cât şi din cel al infrastructurii.

Investiţiile în construcţii au un grad de risc similar celui din zona respectivă, unde sunt realizate. De aici ar rezulta şi o oarecare atractivitate a unor investitori în România. Dar, uitându-ne pe diverse statistici, vedem că ele sunt direcţionate în România mai mult spre zona comercială, birouri, malluri şi greenfield. Se investeşte mai puţin în rezidenţial, acesta fiind lăsat în mare parte pentru micii investitorii autohtoni. Din păcate, nu vedem niciun consorţiu care să investească în infrastructură!! Nimeni nu a propus construcţia unei autostrăzi sau a unei reţele de canalizare! Şi de aici intrăm într-o discuţie despre interferenţele cu mediul financiar, discuţii care se pot întinde până la calendele greceşti.

Reporter: În contextul în care evoluţia pieţei imobiliare se reflectă în activitatea producătorilor de materiale de construcţii, care a fost trendul sectorului imobiliar în ultima perioadă?

Claudiu Georgescu: Trendul în această perioadă este unul oscilant. De la începutul anului, au fost luni bune, cu creşteri, şi luni grele, cu scăderi. Faptul că numărul autorizaţiilor de construcţii este în creştere denotă o încredere a unui sezon bun, desfăşurarea de forţe de la târgurile de profil arată o anume nerăbdare a dezvoltatorilor rezidenţiali şi datele statistice indică o anumită stare dinamică în piaţă. Din păcate, sectorul de infrastructură, atât în transporturi, cât şi în edilitar nu s-a ridicat încă la nivelul aşteptărilor.

Reporter: Ce traiectorie au avut producătorii de materiale de construcţii? Au existat exit-uri, fuziuni, achiziţii ale companiilor din piaţă?

Claudiu Georgescu: Anul 2015 a consemnat câteva elemente de notat în piaţă. Definitivarea pe plan internaţional a fuziunii Lafarge-Holcim a determinat intrarea în domeniu a producătorului irlandez CHR, care a cumpărat activele Lafarge. Faptul acesta va determina unele schimbări în sectorul prefabricatelor, irlandezii având deja două fabrici în România, în acest domeniu. De asemenea, se poate nota cu îngrijorare intrarea în insolvenţă a unui retailer român - "Ambient", din Sibiu. În privinţa noilor societăţi de profil la ONRC, sunt consemnate câteva zeci, dar este uşor să treci acest aspect în lista de obiecte de activitate. Sunt mici societăţi care produc produse de serie mică şi pe plan local, iar unii au trecut domeniul "că să fie". O investiţie în producţia de produse pentru construcţii începe de la sume cu şase zerouri. Dacă nu au fost investiţii vedetă, marea majoritate a producătorilor au avut grijă de ridicarea performanţei instalaţiilor lor pentru a fi în concordanţă cu nivelurile europene de consumuri energetice şi de încadrare în nivelurile de poluare admise.

Reporter: Care este percepţia oamenilor de afaceri din sectorul construcţiilor despre aşa-zisa lege a bail-in-ului, care presupune inclusiv confiscarea depozitelor negarantate pentru salvarea băncilor cu probleme? Se gândesc investitorii să-şi retragă banii din depozitele constituite în băncile de le noi/din UE, în contextul în care Legea Rezoluţiei Bancare a intrat în vigoare şi în Europa la începutul acestui an?

Claudiu Georgescu: Oamenii de afaceri din domeniul construcţiilor ştiu că în perioadele de instabilitate financiară investiţiile în propietăţi reprezintă plasamente sigure şi încearcă şi ei să profite cu proiecte atractive. În privinţa altor aspecte privind operaţiunile financiare este clar că în cazul nostru Banca Centrală Europeană nu va mai permite un storm financiar şi va da drumul la tiparniţa de bani! Nimeni, şi mă refer la actuală clasa politică, nu are interesul unei noi crize, acum, când economiile oscilează, iar creşterea sustenabilă este un deziderat.

Reporter: Cum consideraţi că vor fi afectate piaţa construcţiilor şi, respectiv, sectorul materialelor de construcţii de Legea dării în plată?

Claudiu Georgescu: Există vorba aceea privind "adevărul care se află la mijloc". Băncile au crezut că vor rămâne cu propietăţi cu sume colosal umflate şi au reacţionat corespunzător. Pe de altă parte, cei care au presat în Parlament au avut destulă forţă, ceea ce ridică semne de întrebare asupra celor cu ipoteci mari. Suma de 150.000 de euro a fost rezultatul unui compromis, care ne aduce aminte de vorba românească: "Nu e pentru cine se pregăteşte, ci pentru cine se nimereşte!". Pentru că cifrele oficiale spun că, la această oră, sunt doar 400 de solicitanţi pentru aplicarea legii, deşi a trecut o perioadă suficientă pentru a se cristaliza trendul!

Reporter: În ce mod consideraţi că firmele româneşti contribuie la dezvoltarea economiei româneşti?

Claudiu Georgescu: Chiar dacă valoarea capitalului autohton este mică în raport cu cea a capitalului extern din economie, se pare că profitul firmelor româneşti este mult mai mare decât cel al multinaţionalelor. Consider că nu e cazul să intrăm în dezbateri privind valorificarea capitalurilor şi metode de expatriere a lui. Realitatea este că firmele autohtone reinvestesc marea majoritate a fondurilor tot în economia românească.

Reporter: Ce le lipseşte companiilor cu capital autohton ca să se dezvolte?

Claudiu Georgescu: Un simplu domeniu: piaţa! Suntem martorii unui paradox - România este o piaţă prea mică pentru a se investi în unităţi productive de mare randament. Nu avem dezvoltată nici componenta de export care să permită trimiterea unor cantităţi de mărfuri la export. De aici decurg problemele de investiţii şi celelalte.

Reporter: Care sunt problematicile domeniului şi care ar fi soluţiile pentru rezolvarea lor?

Claudiu Georgescu: Din fericire, produsele pentru construcţii fac parte din categoria celor a căror comercializare este reglementată pe plan european. Aceasta înseamnă că produsele fabricate în România pot circula liber în toată Europa, având un grad de calitate echivalent cu produsele similare din orice stat european. Problematica este că se preferă produse la limita inferioară calitativ de către unii dezvoltatori sau produse care nu sunt indicate pentru o anumită categorie de utilizări. Soluţiile sunt simple - ridicarea puterii de cumpărare a beneficiarilor şi o mai mare atenţie acordată de către proiectanţi şi constructori a materialelor recomandate.

Reporter: Cum estimaţi că vor evolua preţurile pe piaţa construcţiilor, în acest an?

Claudiu Georgescu: E simplu, pentru că pe o piaţă liberă preţul se regăseşte la întâlnirea cererii cu oferta. Condiţiile generale sunt bune, energia ieftină în raport cu anii anteriori, dar cererea este mai mare. Este clar că preţurile vor evolua sectorial, dar o creştere de 3-5% pe întreaga piaţă mi se pare o cifră rezonabilă pentru 2016.

Reporter: Ce tipuri de materiale de construcţii sunt cele mai căutate?

Claudiu Georgescu: O mică precizare - produsele de construcţii sunt legate între ele pentru realizarea unor proiecte. Ele pot varia de la proiect la proiect şi a face o statistică e foarte greu. Şi volumele lor raportate la valori sunt diferite. Iar producătorii ţin secrete cifrele, astfel încât peste un an sau doi se pot trage unele concluzii.

Reporter: Care sunt tendinţele pe piaţa de profil?

Claudiu Georgescu: Cred că arhitecţii şi dezvoltatorii va pot da lămuriri privind produsele şi culorile. Ceea ce solicită ei se poate executa. Dar cu anumite costuri! Şi este clar că niciun producător nu face produse de dragul de a face. Are şi el în calcul un profit! În acest moment, piaţa solicită întreaga gama calitativă a produselor ce se fabrică în România.

Reporter: În ce măsură consumatorii trec la materiale de construcţii eficiente energetic? Care sunt acestea şi care sunt cele mai solicitate?

Claudiu Georgescu: Ca să treacă la produse ce eficientizează construcţiile, în primul rând trebuie să le găsească în piaţă. În acest moment, multe din ele se aduc din piaţa unică europeană, dar începem să ne mişcăm şi noi pe plan local. În această vară, doi producători importanţi de blocuri ceramice au anunţat lansarea în piaţă a unor cărămizi compozite. Şi producătorii de BCA tind să ridice calităţile termoizolatoare ale produselor. Dar aceste produse e clar că vor fi mai scumpe. Este păcat că în acest domeniu nu avem un program naţional de cercetare şi realizare a acestor materiale, aşa cum au fost unele programe din anii "70 ai secolului trecut. La ora aceasta, produsul cel mai solicitat este "sistemul termoizolant", având în vedere că este singurul domeniu unde există un program naţional. Este adevărat că acest program, dacă se desfăşoară în ritmul actual, se va finaliza în secolul următor, dar asta este o altă discuţie.

Reporter: Cât de mult contează preţul în opţiunile clienţilor?

Claudiu Georgescu: Preţul reprezintă optimul din dorinţa clientului şi minimul ofertei investitorului. Important este ca preţul să nu denatureze calitatea construcţiei, mai ales că suntem o ţară cu condiţii speciale de construcţii.

Reporter: Care sunt obiectivele APMCR pentru anul în curs?

Claudiu Georgescu: Dincolo de diseminarea informaţiilor tehnice din domeniu, anul acesta am încheiat cursuri de calificare pentru izolatori. Tot în acestă perioadă am organizat cele două standuri ale României la târgurile externe de la Teheran şi Doha. Însă, prioritatea momentului este partea privind legislaţia secundară a Legii calităţii în construcţii, a cărei revizuire de anul trecut implică şi modificarea unor acte legislative de natură tehnică. De asemenea, tot în domeniul legislativ, suntem implicaţi în grupurile de lucru ale Ministerului Mediului privind politicile referitoare la deşeuri.

Reporter: Mulţumesc!