Piaţa construcţiilorIBC Focus: Comunicat "Nou sediu în Ardeal"

Acesta ar putea fi titlul multor comunicate de presă date de companiile de construcţii în 2013. De ce? Aproape o treime dintre firmele puternice de construcţii îşi au sediul în Bucureşti, de unde îşi coordonează activitatea la nivel naţional. Totuşi, privind distribuţia geografică a proiectelor pe zone de dezvoltare, se identifică ca zone "puternice" zonele de Nord - Vest şi Centru. Doar cele două zone împreună adună 31% din totalul proiectelor anunţate pe www.raportulde investitii.ro în 2012.

Zonele îşi demonstrează forţa după ce şi în 2011 erau lideri la acest capitol. Cine nu a făcut-o până acum, ar trebui să includă în strategia de dezvoltare şi aceste zone. Cu peste 5500 de obiective înregistrate doar aici, piaţa construcţiilor găseşte un real sprijin în aceste perimetre. Mulţi jucători importanţi din piaţa construcţiilor au început încă din 2011 deschiderea de unităţi de producţie a materialelor de construcţii în aceste locaţii, dar şi în zona Moldovei. Mişcările strategice vin atât în urma creşterii cererilor de oferte de materiale în aceste locaţii, dar şi în baza anunţurilor şi zvonurilor cu privire la viitoare investiţii făcute de retaileri sau dezvoltatori din alte domenii decât construcţii. Aceştia aleg zonele respective ca arii de extindere, fie datorită forţei de muncă mai slab plătită, fie datorită gradului mai ridicat de absorbţie a fondurilor europene, care generază pe termen lung, un număr în creştere de şantiere.

32% creştere în zona vedetă a lui 2012

Şase din cele opt zone în care IBC Focus a structurat ţara, au strâns de-a lungul lui 2012 peste 2000 de şantiere fiecare. Mai mult, Nord - Vestul şi Centrul ţării s-au apropiat de cota 3000. Situaţia e diferită faţă de 2011, când doar trei beneficiau de un astfel de statut. Creşterile pe zone au fost cuprinse între 7% (Sud - Est şi Nord - Vest) şi 32% (Bucureşti - Ilfov). Capitala ţării şi zonele învecinate recuperează mult faţă de anul trecut şi ajung să deţină peste 13% din totalul la nivel naţional, în urma unui avans de peste 600 de proiecte faţă de 2011.

Zona de Nord - Vest îşi păstrează statutul de lider, chiar dacă plusul înregistrat este de doar 7%. 2013 poate fi anul zonei de Centru. Judeţele Sibiu, Braşov, Alba, Mureş, Covasna şi Harghita au generat o creştere de 25% faţă de perioada precedentă, ameninţând poziţia de fruntaş, ocupată de Nord - Vest. Dacă în 2011 diferenţa între cele două zone era substanţială (aproape 500 de investiţii), aceasta s-a redus simţitor în prezent (puţin peste 100 de obiective). Potenţialul creşte şi în zona de Sud - Vest, zona care ia un avans de 24% faţă de anul precedent şi "strânge" lupta dintre zonele mai slab dezvoltate.

Împărţite pe domenii, se identifică zonele preferate de către fiecare domeniu. Dacă zona Bucureşti - Ilfov a atras multe proiecte rezidenţiale private, zona de Sud a excelat la capitolul proiecte industriale. Birourile şi construcţiile sociale şi de comunitate s-au simţit bine în zona de Nord - Vest, în timp ce majoritatea spaţiilor de cazare şi relaxare s-au realizat în zona de Centru, unde s-au făcut totodată cele mai multe investiţii în infrastructură. Investitorii din Nord - Vest s-au orientat şi spre spaţii de Retail şi Medical & Ştiinţifice, în condiţiile în care cele două domenii au fost liderele numerice în această zonă, în timp ce zona de Sud, îşi adaugă şi premiul pentru zona cu cele mai multe investiţii în utilităţi.

40% din banii şantierelor vin din zona de Nord - Vest

Repartiţia numerică a proiectelor medii şi mari la care s-a precizat valoarea investiţiei este una echilibrată (cu procente cuprinse între 9% în zona Bucureşti - Ilfov şi 16% în Nord - Vest). În schimb, situaţia se dezechilibrează în clipa în care vedem repartiţia valorică.

40% din sumele generate de şantiere în 2012 vin din zona de Nord - Vest, în timp ce un procent considerabil de 20% vine din zona Bucureşti - Ilfov. E surprinzător cum doar două zone din cele opt reuşesc să genereze 60% din banii puşi la bătaie de către investitori. Restul celorlalte şase zone cumulează 40%, fiecare cotizând cu un procent cuprins între 5% şi 9%, cu sume cuprinse între 9,5 miliarde lei (Sud) şi 16,9 miliarde lei (Vest).

Ca împărţire pe stadii de execuţie, proiectele nu par să ţină cont de dimensiunea investiţiei. Astfel, în cazul fiecărei categorii de dimensiune, proiectele păstrează procente relativ egale în ceea ce priveşte proiectele în execuţie versus proiectele nedemarate. Procentele din dreptul proiectelor în execuţie sunt, însă, în creştere faţă de 2011. Dacă în prezent, proiectele în execuţie, pe fiecare categorie de dimensiune, deţin peste 40% din total, în 2011 doar proiectele de mici dimensiuni reuşeau să se apropie de acest procent (37%), în timp ce proiectele medii şi mari atunci abia ajungeau la 32%.

Proiectele medii şi mari, la mare cautare

Marile plusuri vin din partea proiectelor de dimensiuni medii şi mari. În timp ce în rândul proiectelor mici, per total, se sesizează chiar o scădere (-1%), în ceea ce priveşte proiectele medii şi mari, se înregistrează creşteri de 44%, respectiv 23%. Cu toate problemele şi instabilitatea de care a dat dovadă mediul economic din România, aceste cifre arată că încrederea investitorilor a crescut. Chiar dacă încă dau dovada de pragmatism, investitorii şi dezvoltatorii de proiecte strâng din dinţi şi intră pe piaţă cu proiecte medii şi mari.

Care investiţii atrag mai mulţi bani?

Valoarea totală a contractelor pentru investiţii medii şi mari, la care IBC Focus a reuşit să obţină informaţii de acest gen în 2012, s-a ridicat la aproape 195 miliarde lei. Suma s-a calculat pe baza estimărilor sau declaraţiilor beneficiarilor, proiectanţilor sau antreprenorilor, însă nu reprezintă suma reală la care s-a ridicat piaţa în 2012, în condiţiile în care nu la toate au fost furnizate acest tip de informaţii şi în plus, există proiecte demarate în anii anteriori lui 2012, care au fost reluate în acest an analizat. Totodată au fost excluse investiţiile considerate mici.