Anul 2011 va fi mai bun decât 2010 pentru piaţa construcţiilor metalice, sunt de părere reprezentanţii companiilor din domeniu. Totuşi, optimismul lor este unul moderat, iar firmele spun că 2011 nu va fi un an al "miracolelor" pe această piaţă. Unii jucători se aşteaptă chiar la o continuare a scăderii din anii precedenţi, chiar dacă nu în acelaşi grad.
"La nivel de evoluţie a pieţei, vizăm un scenariu mai puţin optimist, cu o tendinţă de scădere la acest capitol, dar la o scară mai redusă comparativ cu anul precedent", spune Marian Pîrvu, business manager Ruukki Europa Centrală şi de Est.
De cealaltă parte, Istvan Balog, business unit manager Lindab-Astron Building Systems, este de părere că anul acesta activitatea companiei pe care o reprezintă va creşte. "Estimăm o creştere a comenzilor şi a vânzărilor, din partea companiilor de top, fie din direcţia investiţiilor străine, fie a afacerilor autohtone de succes. Ne bazăm pe proiecte provenite din industria de componente auto, industria alimentară, prelucrare produse agricole, zona de sport şi agrement, clădiri de birouri P+1 până la P+4, hoteluri, şcoli şi contăm chiar şi pe proiecte din industria filmului, respectiv studiouri de film", spune domnul Balog.
Scăderea cererii - principala problemă, în 2010
Piaţa construcţiilor metalice a cunoscut în 2010 o scădere a numărului de lucrări, ceea ce a dus la o creştere a concurenţei, spun reprezentanţii companiilor din domeniu. Motivul pentru care jucătorii din piaţă au fost nevoiţi să lupte acerb pentru un număr mai mic de contracte a fost o scădere în 2010 a investiţiilor, pe partea de construcţii noi.
Efectul imediat al scăderii cererii şi creşterii concurenţei a fost o scădere a preţurilor pentru construcţiile metalice şi, odată cu aceasta, o diminuare a profiturilor marginale ale companiilor. Acest efect a fost resimţit, spun reprezentanţii firmelor de construcţii metalice, mai ales în prima jumătate a anului trecut, în ultimele două trimestre piaţa arătând o tendinţă de stabilizare.
Totodată, o serie de fonduri de dezvoltare au fost îngheţate, iar finanţarea nu s-a ridicat la nivelul anilor de dezvoltare accelerată.
"Întreaga piaţă a fost afectată de îngreunarea condiţiilor de creditare, lipsa proiectelor imobiliare şi în infrastructură, dar şi de absenţa unor măsuri de stimulare a investiţiilor", spune Istvan Balog.
Reprezentantul Lindab-Astron adaugă că o altă problemă cu care s-au confruntat firmele de construcţii metalice în 2010 a fost creşterea preţurilor materiei prime, în prima jumătate a anului. Astfel, minereul de fier s-a scumpit cu 80-90% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2009.
Totodată, Balog se plânge şi de faptul că firmele de profil ar fi dezavantajate pe nedrept din cauza unei preconcepţii potrivit căreia construcţiile metalice nu ar fi la fel de rezistente la incendii cum sunt cele din beton armat. El susţine că acest motiv este unul fals şi că "în realitate, în cazul clădirilor parter sau parţial cu planşeu intermediar, structurile metalice simple, neprotejate la foc, nu au practic niciun dezavantaj, ci sunt chiar mai avantajoase. În cazul unui foc devastator, toate structurile cedează după un timp, dar cele metalice se demontează uşor şi se reciclează 100%. În schimb, demontarea celor din beton armat este complexă şi foarte costisitoare. "
Clienţii, mai selectivi şi mai "scumpi"
Conjunctura economică din 2010 a provocat însă şi o schimbare a relaţiei dintre furnizori şi clienţi, aceştia din urmă devenind mult mai selectivi, mai spun reprezentaţii firmelor de construcţii metalice. Totodată, criza economică a mai "cernut" din clienţii sau poteţialii clienţi. "După criză au rămas afacerile solide, cei mai buni jucători din domeniul lor. Domeniile acestea rămân diverse, de la producţie, la reprezentanţe, showroom-uri, până la hoteluri sau birouri moderne", spune reprezentantul Lindab.
Profilul clientului s-a schimbat în 2010. Astfel, dacă până acum acesta dispunea de un buget mai mare şi accepta mai uşor ofertele, acum este mult mai bine informat, mai cumpătat, când vine vorba de bani şi negociază mult mai dur termenii contractelor.
Consumatorul român este mai matur când vine vorba de alegerea produsului. Reprezentantul Ruukki spune: "Clientul este mult mai informat faţă de perioada de dinainte de criza financiară, când bugetul lui nu era puternic afectat. Studiază mai multe oferte şi alege în urma unor deliberări mai ample. De asemenea, a devenit conştient de poziţia privilegiată pe care o are în piaţă în această perioadă. Asta l-a transformat într-un negociator dur. Cei mai mulţi cumpărători au forţat chiar la limită atât preţurile, cât şi celelalte condiţii comerciale."
Fuga după clienţi a scos la iveală şi faţa mai puţin plăcută a unora dintre competitori, care au ales să se folosească de practici neloiale pentru a acapara cât mai multe comenzi.
"O dificultate pe care am întâmpinat-o a fost politica de dumping practicată în piaţă în această perioadă de unii competitori, care nu au făcut decât să-şi afecteze profitabilitatea, fără să contribuie nici pe departe şi la deblocarea pieţei. A fost pentru ei o politică pierzătoare şi ne bucurăm că astfel de practici neloiale nu au putut lua o mare amploare", spune Marian Pîrvu, de la Ruukki.
Concentrarea pe client, pătrunderea pe noi pieţe şi inovaţia sunt principalele măsuri anticriză ale companiilor de pe piaţa construcţiilor metalice.
În mare parte, companiile s-au concentrat pe fidelizarea clienţilor existenţi şi au încercat să devină mai puţin nişate, pentru a atrage cât mai mulţi clienţi noi. Totodată, jucătorii din piaţă au încercat să pătrundă pe cât mai multe pieţe şi să iasă chiar la export. Unii dintre ei au reuşit să facă din export o componentă majoră a veniturilor. Aceste strategii au dat roade.
"Am semnat multe contracte de export, aproape 40% din producţie fiind destinată exportului, am livrat multă marfă pe pieţele din regiune şi astfel ne-am asigurat o poziţie confortabilă în raport cu competiţia", explică reprezentantul Ruukki România.
Nu în ultimul rând, constructorii dau o mare importanţă inovaţiei tehnice, pe care o văd ca o componentă cheie în creşterea afacerilor. În vreme ce unii s-au concentrat pe dezvoltarea de noi produse şi tehnologii, precum şi noi materiale de construcţie, alţii au încercat să le ofere clienţilor soluţii tehnologice rapide şi cât mai potrivite pentru cerinţele lor.
"Nu de puţie ori, Ruukki a fost în postura de fi compania care a iniţiat o serie de tehnologii noi, preluate ulterior la nivelul pieţei. De la oţeluri speciale la noi modalităţi de a construi pe structuri metalice, la cele mai mari deschideri pentru hale metalice fără stâlpi intermediari de susţinere, de la acoperişuri cu caracteristici speciale la faţade cu materiale unice", spune Marian Pîrvu.
Companiile spun că au alocat şi alocă în continuare zeci de milioane de euro pentru cercetare şi dezvoltare, iar specialiştii lor caută în permanenţă să vină cu noi tehnologii şi să le îmbunătăţească şi eficientizeze pe cele existente.
