PROGRAMUL NAŢIONAL PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEI ENERGETICEANRE: "Doar 1,7% din blocurile cu pierderi de energie au fost reabilitate termic"

Prin Programul naţional pentru creşterea eficienţei energetice pentru locuinţe, au fost reabilitate 1.518 de blocuri în perioada 2009 - 2014 (dintr-un total de aproximativ 85.000 de imobile), reprezentând 55.293 de apartamente, arată un raport publicat de ANRE (reglementatorul pieţei noastre de energie) la finele lunii octombrie a acestui an. Astfel, au fost reabilitate termic doar 1,7% din totalul imobilelor care au pierderi de energie.

Studiul notează că, după anul 2000, economia a avut o evoluţie pozitivă şi acest lucru a dus la o creştere a veniturilor populaţiei. Consumul de energie din acest sector a crescut doar între 2000 şi 2003, iar între 2004 şi 2006 tendinţa a fost de scădere. Specialiştii ANRE explică: "În contextul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană (UE), în perioada 2004-2006, a fost înregistrată o aliniere a preţurilor energiei pentru populaţie la nivelul celor europene, fapt care a determinat o scădere a consumului. În 2008, ponderea consumului de energie al acestui sector în consumul final total a fost de 32%, iar ponderea consumului sectorului industrial a fost de 37%. După anul 2009, populaţia a devenit principalul consumator de energie la nivel naţional, ajungând în anul 2013 la 35% sectorul casnic, comparativ cu 29% sectorul industrial".

Consumul de energie în sectorul casnic a scăzut în mod constant începând cu anul 2000, cu o rată medie de 1,4% pe an. Această tendinţă se explică, după cum susţin specialiştii ANRE, prin îmbunătăţirea eficienţei energetice şi prin creşterea preţurilor energiei începând din anul 2005.

"Având în vedere creşterea numărului de locuinţe la nivel naţional, scăderea consumului de energie pe locuinţă a fost mai mare, de la 0,41 tone echivalent petrol (tep)/locuinţă în anul 2003 la 0,35 tep/locuinţă în anul 2007. După anul 2007, valoarea acestui indicator a crescut la 0,4 tep/locuinţă în 2012", precizează un studiu al ANRE privind tendinţele în eficienţa energetică.

Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe ar trebui să aducă, în perioada 2014-2020, economii totale de energie de 0,544 milioane tep, iar reabilitarea termică a locuinţelor unifamiliale - încă 0,356 milioane tep.

Monitorizarea realizată de ANRE indică faptul că la blocurile de locuinţe incluse în programul naţional au fost realizate lucrări de intervenţie, în principal, la anvelopa acestora, astfel încât consumul anual specific de energie pentru încălzire să scadă sub 100 kWh/mp. Economia de energie rezultată în clădirile rezidenţiale (circa 35%-40% din energia finală consumată înainte de renovare) este de 79,36 mii tep/an.

În cadrul Programelor locale finanţate potrivit prevederilor OUG nr. 63/2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, din datele transmise ANRE de către autorităţile administraţiei publice locale, până la 31 decembrie 2014 au fost finalizate lucrări de intervenţie la anvelopa blocurilor de locuinţe la circa 210 clădiri, reprezentând 9.626 apartamente.

În cadrul Programului de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe finanţat din fondurile structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene, au fost semnate, până la 31 decembrie 2014, 108 contracte, care vizează realizarea lucrărilor de îmbunătăţire a performanţei energetice la 680 blocuri de locuinţe, reprezentând 31.427 apartamente, conform statisticilor ANRE.

Lipsă de fonduri pentru reabilitarea clădirilor publice

Surse din cadrul ANRE ne-au spus că lucrările de reabilitare termică a locuinţelor vor fi impulsionate când autorităţile vor perfecta mai multe scheme de finanţare. Deocamdată, la îndemâna asociaţiilor de proprietari există fondurile europene alocate în acest sens în perioada 2014-2020 şi fondurile publice ale primăriilor. Dar finanţarea trebuie, în opinia surselor noastre, să aibă o abordare unitară la nivel naţional, iar statul trebuie să perfecteze funcţionarea şi sursele de "alimentare" a Fondului Naţional pentru Eficienţă Energetică.

Potrivit surselor citate, autorităţile centrale nu au alocat bani în acest an pentru reabilitarea clădirilor publice, unde există obligaţii clare în legislaţia naţională privind eficienţa energetică. Legislaţia a fost adoptată anul trecut iar 2016 va fi primul an de raportare a progreselor făcute în 2015. Astfel, ţara noastră riscă să fie amendată de Comisia Europeană anul viitor, ne-au mai declarat sursele din ANRE.

Pentru ca autorităţile publice centrale şi locale să izoleze termic clădirile este nevoie de perfectarea legislaţiei privind funcţionarea companiilor de tip ESCO (oferă servicii energetice complexe), care pot asigura inclusiv finanţarea lucrărilor de reabilitare. Societăţile îşi acoperă cheltuielile şi îşi asigură profitul din economiile la factura de energie obţinute de autorităţi în urma aplicării măsurilor de eficienţă energetică, mai spun sursele noastre.

Contracte cu astfel de companii pot fi realizare şi pentru eficientizarea sistemelor de termoficare sau pentru eficientizarea sistemelor de iluminat public şi transport urban.

Înlocuirea electrocasnicelor aduce economii la factura energiei

În opinia ANRE, deocamdată, comparativ cu alte ţări din Europa de Est, România are printre cele mai scăzută rată de înlocuire a produselor electrocasnice. În majoritatea cazurilor, rata medie de înlocuire depăşeşte durata de viaţă a echipamentelor.

Energia în modul "stand-by" al electrocasnicelor este consumată de aparate şi echipamente când acestea sunt oprite de la comutatorul "off" sau când nu îşi îndeplinesc funcţiile pentru care au fost create. "Această energie este consumată de echipamentul energetic, circuitele şi senzorii necesari în recepţionarea semnalului de la telecomandă, tastaturi şi ecrane, inclusiv diverse lumini, LED-uri etc. Consumul de energie în modul stand-by este de asemenea datorat circuitelor care continuă să fie alimentate chiar şi atunci când aparatul este oprit", avertizează ANRE.

Deoarece această energie este consumată de aparate când acestea nu îşi îndeplinesc funcţiile pentru care au fost create, ea este considerată o pierdere. Dar, pentru anumite aparate, cum ar fi echipamentul de reţea de lucru şi dispozitivele de tipul sistemelor de alarmă, un anumit consum de energie, chiar şi în modul stand-by, este inerent.

În conformitate cu măsurători recente, în circa 1.300 de gospodării din întreaga UE, media consumului de energie electrică înregistrat anual în modul "stand-by" este de 169 kWh pe gospodărie, ceea ce reprezintă aproximativ 7% din consumul anual total, potrivit analizei ANRE.

Consumul de energie anual în modul "stand-by" pentru toate gospodăriile din statele membre ale UE însumează circa 43 TWh şi este responsabil pentru circa 19 milioane tone de emisii de dioxid carbon pe an. Consumul anual de energie în modul stand-by al tuturor aparatelor de birou folosite în ţările membre UE este estimat la 9 TWh, notează ANRE. "Consumul de energie în modul stand-by este responsabil pentru circa 1% din emisiile globale de dioxid carbon", susţin specialiştii ANRE.

Conform Agenţiei Internaţionale pentru Energie, până în anul 2030, 15% din consumul total de energie electrică al aparatelor din Europa ar putea fi în modul "stand-by".

Înlocuirea becurilor reduce consumul

Aproximativ 95% din energia consumată de un bec incandescent este emisă sub formă de căldură, doar 5% fiind emisă ca lumina vizibilă. De aceea, becurile incandescente sunt extrem de ineficiente şi trebuie schimbate cu LED sau cu cele fluorescente, în opinia ANRE.

Aceştia au subliniat: "Ar fi mai bine să folosim becuri economice în loc de becuri incandescente. Becurile fluorescente sunt economice deoarece consumă de 4-5 ori mai puţină energie şi au viaţă de 7 ori mai lungă. Pe perioada de funcţionare a unui bec fluorescent cumperi mai multe".

Prin folosirea LED-urilor în locul becurilor incandescente se reduce până la 80 % consumul de energie electrică.

Pachetul Legislativ de vară al Comisiei Europene (CE), lansat în consultare publică în data de 15 iulie 2015, vizează paşii aferenţi implementării Strategiei Uniunii Energetice cu privire la schimbările climatice, principiul "eficienţă energetică în primul rând" şi angajamentul către consumatorii de energie casnici şi non-casnici de a fi poziţionaţi în centrul Uniunii Energetice.

În privinţa eficienţei energetice, care este principalul pilon al proiectului, CE propune revizuirea Directivei de etichetare energetică pentru asigurarea coerenţei, continuităţii şi asigurării economiilor de energie şi bani pentru consumatorii europeni de energie.

Uniunea Europeană (UE) este pe cale să îşi depăşească ţinta de reducere a emisiilor până în 2020. Potrivit raportului Agenţiei Europene pentru Mediu (EEA) publicat la finele lunii octombrie a acestui an, UE are şanse să îşi reducă emisiile cu 24% în 2020. Documentul avertizează că Belgia, Irlanda, Luxemburg şi Austria îşi vor rata ţintele asumate până în 2020.

Din 1990 şi până în 2013, UE şi-a diminuat emisiile cu 19,8%, iar la finele anului 2014 procentul ajunsese la 23% datorită unei ierni neobişnuit de calde, care a diminuat poluarea provocată de utilizarea gazelor în sectorul energetic.

De asemenea, UE îşi va atinge şi ţintele privind eficienţa energetică asumate pentru 2020, conform unui raport al Comisiei Europene.

Documentul precizează că, începând din 2005, consumul final de energie a scăzut continuu şi dacă se menţine acest ritm atunci vor fi atinse ţintele asumate pentru 2020.

Progesul a fost susţinut, conform sursei citate, şi de criza economică ce a afectat Europa şi care a redus cererea de produse energetice.