Solicitările pentru construcţia de blocuri şi case noi înregistrate, anul trecut, de Primăria Timişoara, au crescut semnificativ faţă de anul 2005. Sorin Ciurariu, arhitectul şef al oraşului, ne-a declarat că există câteva mii de locuinţe individuale şi colective în faza de proiect, din care, în primăvara acestui an, în execuţie erau câteva sute de unităţi.
Domnia sa a remarcat mai multe direcţii de dezvoltare vizibile ale oraşului. O tendinţă accentuată în ultimul an este construcţia de ansambluri de blocuri în zonele centrale şi de nord ale oraşului. Regimul de înălţime al imobilelor în execuţie este, în general, de parter şi şase etaje, dar investitorii au început să solicite autorizaţii şi documentaţii de urbanism pentru blocuri mult mai înalte. Noile cartiere sunt, în opinia domnului Ciurariu, dezvoltări coerente, moderne şi armonioase.
Pentru nordul oraşului, au fost aprobate, în cursul anului 2006, multe planuri de urbanism atât pentru parcelări destinate locuinţelor individuale, cât şi pentru complexuri de apartamente noi.
Printre cele mai mari cartiere în execuţie se numără Palazzo Europa I şi Palazzo Europa II, cu un total de 100 de apartamente, dezvoltate de "Sinergy Est", în zona Grigore Alexandrescu. Tot în acest perimetru, compania a demarat, în primăvara acestui an, amenajările de şantier pentru ansamblul Ring. Acesta va fi compus din patru clădiri cu parter şi şapte etaje, totalizând 242 de apartamente.
Ansamblul rezidenţial Câmpina, dezvoltat de "Banu Construct", este format din cinci blocuri cu regim de înălţime de parter, cinci etaje şi mansardă. Cartierul cuprinde un număr total de 214 apartamente cu una până la patru camere şi se află în apropierea centrelor comerciale Selgros, Real şi Iulius Mall.
"Impredil" construieşte complexul "Amiciţiei", situat în zona Lipovei, în apropiere de Iulius Mall. Vor fi amenajate 48 de apartamente, cu suprafeţe între 35 şi 50 mp.
"Ital-Rom Construcţii" execută un ansamblu de locuinţe, spaţii comerciale şi servicii, situat într-o zonă centrală a oraşului, la intersecţia Eroilor de la Tisa - Ştefan cel Mare. Blocurile vor cuprinde peste 100 de apartamente, cu una până la patru camere şi suprafeţe cuprinse între 50 şi 200 mp. Suprafaţa totală construită este de peste 12.000 mp.
Locuinţele colective mici nu vor avea mai mult de opt apartamente
O altă tendinţă, care este periculoasă pentru oraş, este densificarea construcţiilor prin apariţia de proiecte noi pe terenurile goale. Sorin Ciurariu ne-a explicat: "Presiunea investiţională asupra fondului construit existent este foarte mare. Sunt deja multe inserţii dăunătoare în oraş, în special în zonele rezidenţiale tradiţionale, unde au mai apărut imobile de locuit înalte. Aceste fenomene creează dezechilibre puternice în oraş. Noi vom încerca să limităm regimul de înălţime a clădirilor în anumite perimetre şi să definim conceptul de locuinţe colective mici. Acestea vor avea parter, două etaje şi mansardă şi nu mai mult de opt apartamente".
Alte proiecte de reglementări urbane de pe agenda primăriei sunt actualizarea Planului Urbanistic General (PUG) al oraşului şi reglementarea mansardărilor blocurilor vechi. Astfel, vor fi întocmite studiile necesare pentru zona periurbană a Timişoarei, în colaborare cu specialişti din Germania. O altă reglementare în pregătire este cea pentru clădiri foarte înalte şi cu funcţiuni complexe.
Multe case noi la periferie
Cele mai multe autorizaţii de construire eliberate de Primăria Timişoara, în cursul anului trecut, se concentrează în zone precum Armoniei, Muzicescu, Plopi Sud (parcelări pentru mini-ansambluri), Calea Torontalului - Aeroport (multe lotizări), Ciocârliei, Calea Urseni, Calea Lugojului şi Grigore Alexandrescu (parcelări pentru mini-ansambluri). La acestea se daugă zone precum Lidia-Mureş, Dru-beta, Avântul şi Ariadna.
Majoritatea caselor avizate au un regim de înălţime parter şi 1-2 etaje şi loturi de teren în suprafaţă medie de 500 mp. Sistemul constructiv utilizat este cel clasic, din structură de beton şi zidărie portantă.
Enclave rezidenţiale armonios dezvoltate în zona periurbană
Arhitectul şef al Timişoarei a semnalat, cu bucurie, apariţia unor ansambluri de vile de amploare, în zona periurbană a oraşului. Domnia sa ne-a explicat: "Aceste dezvoltări urbane, aflate, în prezent, în faze incipiente, reprezintă mai mult decât construirea unor case pe vechiul parcelar agricol, unde persoanele fizice ridică, la întâmplare, case în regie proprie. Cartierele se vor constitui în mici comunităţi cu o dezvoltare urbană armonioasă, cu toate utilităţile la dispoziţie şi cu o linie arhitecturală clară. Investitorii au prevăzut şi spaţiile necesare serviciilor şi comerţului".
Noile zone rezidenţiale apar ca proiecte total detaşate de oraş, în foste zone cu terenuri agricole, introduse recent în intravilan. Acest fenomen a fost generat de criza de terenuri din interiorul Timişoarei şi de nevoia localnicilor care dispun de suficienţi bani de a locui în zone liniştite cu grădini generoase.
Sorin Ciurariu a subliniat: "Modul în care a fost organizat oraşul cere multă precauţie în densificarea, dar şi în extinderea lui. Evident că oraşul a început să se extindă foarte mult, lucrările de infrastructură cresc geometric, dar este posibil ca noile zone să nu poată fi conectate la reţelele majore ale Timişoarei. Astfel, nici o creştere prea mare a oraşului nu este posibilă pentru că riscă să îşi piardă formula optimă de funcţionare".
Fabricile se pregătesc să se transforme în locuinţe şi mall-uri
Cea mai importantă rezervă de teren a Timişoarei se află chiar în zone centrale şi constă în terenurile fostelor fabrici, închise demult sau încă funcţionale. Aceste întreprinderi privatizate după revoluţie nu mai au voie să funcţioneze în oraş. Marii investitori le vânează de ceva timp, iar începutul de an a marcat noi tranzacţii.
Cel mai ambiţios proiect aflat în execuţie aparţine Grupului Imobiliar Trustee (GIT). Primele blocuri sunt deja în execuţie pe amplasamentul de opt hectare din zona Take Ionescu. "Noua Timişoară" va cuprinde 1.500 de apartamente, un turn de birouri de 45 de etaje, galerii comerciale şi un hotel de cinci stele.
Timişoara încă duce lipsă de locuinţe accesibile pentru clasa medie
Sorin Ciurariu susţine că noile ansambluri rezidenţiale aflate în execuţie oferă locuinţe pentru timişorenii cu venituri peste medie sau care deţin deja proprietăţi, ce pot fi vândute. Nevoia de locuire pe acest segment depăşeşte cu mult 10.000 de unităţi, dacă se iau în considerare numai cererile înregistrate la primărie.
Mai este loc de spaţii comerciale mari în sudul oraşului
Nordul Timişoarei este foarte bine reprezentat pe segmentul spaţiilor comerciale mari şi moderne. Lanţurile prezente sunt "Metro", "Selgros", "Real", "Iulius Mall", "Billa", "Kaufland" şi "Profi". Arhitectul şef al oraşului este de părere că sudul, estul şi vestul duce lipsă acută de asemenea spaţii. "În prezent, în sudul Timişoarei, există proiectul incipient al Ţiriac Holding şi Riofisa pentru construcţia unui mall. Mai sunt câteva intenţii, care nu au concretizat încă în planuri de urbanism sau proiecte concrete."
Începe să se concretizeze Zona Metropolitană
Dezvoltarea din ultimii ani a Timişoarei conturează clar o viitoare Zonă Metropolitană, întrucât localităţile din imediata apropiere a ora-şului se transformă, pe zi ce trece, în suburbii rezidenţiale. Peste zece localităţi şi-au reiterat intenţia de constituire a Zonei. Sorin Ciurariu susţine că toată lumea are de câştigat dintr-un asemenea proiect, în special în domeniul atragerii de fonduri pentru extinderea infrastructurii, dar şi din punct de vedere al dezvoltării urbane armonioase.
Consilierii locali ti-mişoreni au aprobat, la începutul acestui an, contractul de finanţare pentru reabilitarea monumentelor istorice din oraş, respectiv clădirile din cartierele Cetate, Fabric şi Iosefin. Valoarea totală a împrumutului este de cinci milioane de euro, din care două milioane de euro sunt fonduri nerambursabile. Instituţia care va acorda creditele este Banca germană pentru dezvoltare, prin intermediul experţilor GTZ.
Banii sunt pentru refacerea faţadelor clădirilor, consolidarea lor sau orice alte lucrări considerate necesare pentru părţile comune ale imobilelor. Împrumuturile pot fi contractate prin asociaţiile de proprietari, cu avizarea departamentului de specialitate din Primăria Timişoara. Toate lucrările vor fi atribuite firmelor de construcţii numai în urma organizării de licitaţii publice.
Administraţia locală a adoptat şi documentul privind Conceptul Integrat de Măsuri pentru Reabilitarea Prudentă şi Revitalizarea Economică a Cartierelor Istorice. Cu o valabilitate pentru perioada 2007 - 2011. Acest document va sta la baza tuturor solicitărilor privind atragerea de fonduri europene destinate sprijinirii procesului de reabilitare urbană a cartierelor istorice.
Edilii Timişoarei susţin că toate cartierele vechi, cu peste 14.500 de clădiri istorice, care marchează semnificativ imaginea oraşului, se află într-o stare deplorabilă, din cauza perioadei îndelungate în care nu au fost efectuate lucrări de reabilitare. Speculaţiile investitorilor străini cu proprietăţi din zonele istorice pun o presiune mare pe piaţa imobiliară. Astfel, locatarii clădirilor istorice ajung să vândă sau să închirieze, la preţuri exorbitante, locuinţele recondiţionate unor oameni de afaceri, părăsind zonele centrale. Primăria Timişoara are nevoie de 180 de milioane de euro pentru reabilitarea tuturor clădirilor istorice. Conceptul integrat de măsuri pune bazele acestui proces amplu de recondiţionare a zonelor istorice, deoarece documentul unifică principalele domenii de acţiune interdisciplinare ale procesului de regenerare a întregului oraş. Municipalitatea intenţionează să întocmească proiecte, să obţină sponsorizări şi granturi pentru a atrage fondurile necesare reabilitării clădirilor. Nu este exclusă nici contractarea unor credite de la bănci. Există deja întocmite trei proiecte prin care primăria speră să atragă fonduri structurale între 25 şi 50 de milioane de euro.
