REPREZENTANŢII MINISTERULUI MEDIULUI:"Casa Verde a adunat de două ori mai multe observaţii decât orice alt program guvernamental"

Toţi actorii interesaţi de acest program guvernamental au cerut revizuirea lui

Programele Casa Verde şi Casa Verde Plus, lansate, la finalul lunii iulie, în dezbatere publică, de Ministerul Mediului, au condus la discuţii aprinse, contradictorii, atât pe marginea materialelor prevăzute în lista ministerului spre a fi utilizate în termoizolarea locuinţelor, cât şi în ceea ce priveşte bugetul avansat de minister pentru finanţarea lucrărilor, toţi cei interesaţi solicitând revizuirea acestor programe.

Surse din cadrul Ministerului Mediului ne-au precizat că, în timpul dezbaterilor, a fost depus un volum însemnat de observaţii şi propuneri, dublu faţă de volumul observaţiilor depuse pentru orice alt program guvernamental. Specialiştii din ministerul de resort analizează fiecare dintre aceste propuneri, urmând ca, dacă vor considera că este cazul, să includă o parte din ele în Ghidurile de finanţare care au produs atâtea nemulţumiri în piaţă.

De cele două programe vor putea beneficia circa 10.000 de români care doresc sa-şi construiască locuinţe noi sau să-şi renoveze casele cu materiale ecologice, după cum a spus ministrul Mediului Cristiana Paşca-Palmer.

Oficialul a subliniat că, prin programele Casa Verde şi Casa Verde Plus, atât cetăţenii, cât şi autorităţile publice şi persoanele juridice pot să acceseze suportul financiar ca să-şi schimbe sistemul de încălzire pe panouri fotovoltaice şi solare.

Ministrul de resort a explicat: "Programul integral are 198 milioane de lei, dintre care 93 de milioane sunt pentru programul clasic, de înlocuire a sistemelor de încălzire şi 45 milioane lei - pentru partea de materiale de construcţie ecologică. (...) O persoană fizică poate primi o finanţare de 6.000 de lei pentru achiziţia unor panouri solare care să asigure apa caldă menajeră, adică 100% din costuri. În cazul achiziţiei unei pompe de căldură, finanţarea ajunge la 8.000 de lei, adică 70-80% din costurile totale pentru că panourile solare vor putea să fie finanţate în proporţie de 100%. Asociaţiile de locatari nu vor putea, încă, să acceseze acest program pentru că este o interpretare juridică din cauza căreia nu o pot face. Lucrăm şi la aceasta".

Conform ghidurilor de finanţare, proiectele derulate prin "Casa Verde Plus" vor include, pe lângă sistemele de încălzire, optimizarea energetică prin folosirea de materiale cu amprentă redusă de carbon, sisteme de acoperişuri verzi, sisteme de eficientizare a consumului de resurse şi sisteme de iluminat ecologice.

Pentru clădirile publice pot fi obţinute finanţări de până la 90% din proiect, dar nu mai mult de 500.000 de lei pentru unităţile de cult şi două milioane de lei pentru instituţiile publice. Pentru primării, subvenţia este de maximum patru milioane de lei pentru oraşele cu peste 100.000 de locuitori şi scade gradual până la 500.000 de lei pentru localităţile cu mai puţin de 3.000 de locuitori.

Persoanele care doresc să acceseze aceste programe trebuie să se înscrie la Agenţia pentru Protecţia Mediului de pe raza judeţului unde locuiesc şi să întocmească un dosar. Angajaţii de la Administraţia Fondului de Mediu vor analiza dosarul, apoi va fi semnat un contract cu viitorul beneficiar, care va avea la dispoziţie un an pentru achiziţionarea sistemului şi ca să depună facturile pentru decontare. Finanţarea va fi acordată pe principiul "primul venit, primul servit".

Scopul programului îl reprezintă îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului, prin reducerea gradului de poluare cauzată de arderea lemnului şi a combustibililor fosili utilizaţi pentru producerea energiei termice folosite pentru încălzire şi obţinerea de apă caldă menajeră, precum şi stimularea utilizării sistemelor care folosesc în acest sens sursele de energie regenerabilă, nepoluante, prin finanţarea din Fondul pentru mediu a proiectelor privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire, precizează ministerul de resort.

Programul, care va fi aprobat prin Ordin de ministru, se va derula în limita fondurilor prevăzute cu această destinaţie prin bugetul anual al Fondului pentru mediu, aprobat conform legii.

Suma alocată sesiunii, distribuită pe judeţe conform numărului de locuitori, se publică odată cu anunţarea deschiderii sesiunii de depunere a dosarelor de finanţare, prin dispoziţie a preşedintelui Administraţiei Fondului pentru Mediu.

Pe parcursul derulării programului, orice redistribuire a sumelor alocate se poate face prin dispoziţie a preşedintelui Autorităţii.

Suma aprobată nu poate fi suplimentată, beneficiarul trebuind să asigure din surse proprii finalizarea proiectului.

Conform ghidului de finanţare, în forma sa iniţială, pusă pe site-ul ministerului, Autoritatea nu acordă plăţi în avans şi finanţează cheltuieli eligibile efectuate după semnarea contractului de finanţare nerambursabilă. De asemenea, Autoritatea nu efectuează plăţi pentru facturile reprezentând avansuri în baza contractelor încheiate între beneficiarii finanţării şi furnizorii de servicii/ produse/lucrări aferente proiectului.

Odată cu depunerea dosarului de decontare, beneficiarul este obligat să facă dovada achitării integrale a serviciilor/produselor/lucrărilor aferente proiectului.

Indicatorul de performanţă a programulului îl reprezintă numărul de sisteme de încălzire care utilizează energie regenerabilă, achiziţionate şi instalate prin program.

ROMEPS: "Materialele ecologice din programul Casa Verde - nocive pentru sănătate"

Producătorii de polistiren expandat din ţara noastră au transmis oficialităţilor o adresă prin care solicită "revizuirea urgentă a programului şi promovarea de soluţii cu adevărat ecologice în programul privind efectuarea de lucrări destinate eficienţei energetice".

Delia Filip, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Polistiren Expandat din România (ROMEPS), a precizat: "Ne surprinde decizia Ministerului Mediului de a include în acest program materiale care, atunci când sunt puse în termosistem, devin extrem de periculoase pentru sănătate. Două exemple concludente sunt vata minerală bazaltică şi lâna. Pentru prima dintre acestea ştim că există studii, iar specialiştii au avertizat în nenumărate rânduri că produce daune omului şi mediului. Vorbim despre o toxicitate extrem de ridicată şi despre praful de fibre din componenţa vatei ce poate pătrunde în plămâni şi rămâne reţinut în interiorul lor, provocând grave afecţiuni respiratorii.

Totodată, adezivul utilizat pentru lipirea fibrelor conţine formaldehidă, un cunoscut cancerigen. Tocmai de aceea, chiar producătorii recomandă un echipament special pentru cei care pun în operă o lucrare cu vată minerală, astfel încât să se evite inhalarea fibrelor"

Asociaţia atrage atenţia că, în cazul termoizolaţiei cu lână, este vorba despre "un liant care nu poate fi reutilizat şi care poate conţine pesticide": "În plus, atât la vata minerală bazaltică, dar şi la alte materiale ca lâna şi celuloza, calităţile izolatoare sunt cu mult diminuate în cazul infiltrării apei în aceste materiale".

Programul Casa Verde a creat un deficit de imagine producătorilor de polistiren, a spus Dan Anghel, director în cadrul ROMEPS, în cadrul unei dezbateri pe subiect, organizată de ziarul BURSA, la începutul lunii august.

Domnia sa a menţionat: "Am simţit că avem şi vom avea un deficit de imagine în ceea ce priveşte produsul pe care îl comercializăm în România şi în întreaga Europă. Mi se pare că nu este corect că s-au propus nişte materiale în acestă listă a programului Casa Verde. (...) Vrem să combatem acest deficit de imagine pentru o industrie care asigură materia primă pentru termoizolaţie, creează foarte multe locuri de muncă şi creează economii sensibile în cheltuielile cu încălzirea".

În opinia domnului Anghel, este "oarecum nedrept că din cele două produse consacrate pentru termoizolaţia clădirilor de mai bine de 50 de ani, să fie inclusă pe listă vata, cu aură de material eco, spre deosebire de polistiren".

Programul Casa Verde este subfinanţat, iar criteriile privind eficienţa energetică a locuinţelor pentru care se aplică un proiect trebuie să fie foarte clar stabilite în Ghidul de finanţare, a declarat domnul Anghel.

În opinia reprezentantului ROMEPS, dacă se doreşte continuarea acestui program, atunci obiectul final ar trebui să fie economia de energie pentru încălzirea locuinţelor: "Poate fi paradoxal, dar cheltuim mai mulţi bani şi resurse în timpul verii pentru a avea răcoare în case sau la birou, decât iarna ca să avem căldură. Propunerea noastră este să fie indicate criterii foarte clare de eficienţă energetică a locuinţelor care aplică şi sunt acceptate în acest program".

Marius Barna, Adeplast: "Diferenţa între vata bazaltică şi polistiren nu justifică discrepanţa de preţ"

Circa 80% din termoizolaţiile efectuate la nivel european sunt realizate cu polistiren expandat, a precizat Marius Barna, director tehnic în cadrul AdePlast, susţinând că acest material ar trebui să fie eligibil în cadrul programului Casa Verde 2016.

Potrivit domniei sale, polistirenul are un raport calitate/preţ optimal: 22 euro/metrul cub, faţă de 46 de euro pe metrul cub, la vata bazaltică.

"Am vrea să ştim de ce nu putem să fim incluşi în acest program - Casa Verde/Casa Verde Plus?", a întrebat domnul Barna.

Acesta a subliniat că una dintre problemele ridicate în cazul termoizolării cu polistiren a fost rezistenţa la foc. Însă, conform domniei sale, AdePlast a obţinut o certificare europeană pentru rezistenţa la foc, la un institut din Ungaria.

"Testele efectuate au ieşit îmbucurătoare. Certificarea este la 45 de minute, noi am trecut de 65 de minute (n.r. la rezistenţa la foc). Am demonstrat că putem face corect o izolare termică folosind polistiren. Aplicat corect, cu materiale de bună calitate, putem să obţinem certificare europeană", a declarat Marius Barna.

În opinia reprezentantului AdePlast, eliminarea polistirenului din categoria materialelor eligibile (cânepă, lână, vată minerală bazaltică, plută, perlit, celuloză) este discriminatorie şi lipsită de orice fundament ştiinţific şi practic.

Conform prezentării domniei sale, polistirenul expandat răspunde obiectivului programului guvernamental: creşterea numărului de locuinţe certificate energetic cu cel puţin o clasă superioară faţă de cea existentă şi obiectului programului - efectuarea de lucrări destinate eficienţei energetice prin finanţarea nerambursabilă din Fondul pentru mediu: "Fiecare din materialele de termoizolaţie raspunde obiectivului programului şi are propria sa utilizare.

Menţinerea în categoria materialelor eligibile a vatei bazaltice pentru care nu există capacităţi de producţie în România concomitent cu eliminarea polistirenului poate conduce la o creştere artificială a preţurilor vatei bazaltice, indusă de cererea care va lua naştere ca urmare a implementării programului, coroborată cu existenţa unor limitări ale capacităţilor de producţie europene, inflexibilitatea, viteza redusă şi timpul mare de luare a deciziilor de către multinaţionalele prezente pe piaţă".

În România, este o singură fabrică de vată bazaltică, care funcţionează cu sincope foarte mari, a spus domnul Marius Barna, adăugând: "La nivel naţional, capacitatea fabricilor producătoare de polistiren este de aproximativ 8 milioane de metri cubi. Cum asiguri cantitatea aceasta cu vată? Din import? În jurul României sunt suficiente fabrici. Dar aducem din import, când sunt atâţia producători aici care susţin atâţia angajaţi.

Dacă transferăm cele 8 milioane de metri cubi pe an producătorilor de vată, ar însemna intrarea în România undeva la 185 de tiruri pe zi, iar, în sezon de vârf, ajungem la 250 de tiruri de vată pe zi. Îi vedeţi capabili să facă aşa ceva? Şi la ce preţ? Credeţi că România are capacitate de cumpărare?"

Conform AdePlast, vata bazaltică este singurul material considerat eligibil pentru care există producţie la scară industrială în Uniunea Europeană: "Restul materialelor incluse în ghid în categoria materialelor eligibile (cânepă, lână, vată, plută, perlit, celuloza) sunt produse de nişă şi nu există capacitate de producţie care să satisfacă cererea care va rezulta din implementarea unui program guvernamental de anvergură.

În România, există un singur producător, cu o capacitate de producţie care reprezintă 10% din piaţa României, dar, din păcate, produsul nu este compatibil cu termosistemul. În consecinţă, piaţa este una exclusiv dominată de importuri.

Păstrarea acestui material concomitent cu eliminarea polistirenului ar crea avantaje nete importatorilor de vată bazaltică şi chiar riscul ca fondurile alocate să nu poată fi cheltuite, din cauza dificultăţilor logistice pe care le presupune importul de vată bazaltică şi absenţei producţiei care să acopere cererea în perioadele de sezon".

Constantin Hariton, APIVMR: "Lista cu materiale din Programul Casa Verde nu trebuie să fie închisă"

Producătorii de vată minerală au răspuns afirmaţiilor făcute de jucătorii din piaţa polistirenului, afirmând că vata de sticlă şi vata bazaltică sunt materiale izolatoare ce favorizează dezvoltarea durabilă, fiind produse din materii prime ce se găsesc din abundenţă în natură: vata minerală bazaltică din bazalt, dolomită, material reciclat sub formă de brichete, iar vata minerală de sticlă din nisip, sodă carbonatată, sticlă reciclată. Reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Vată Minerală din România (APIVMR) menţionează că vata minerală este reciclabilă, poate avea conţinut reciclat şi nu dăunează sănătăţii.

"Avem convingerea că selectarea materialelor acceptate în programul guvernamental s-a făcut în concordanţă cu calităţile şi performanţele lor, cu rezultatele directe pe care acestea le pot avea asupra eficienţei energetice a clădirilor şi a protecţiei mediului", susţin membrii Asociaţiei.

Aceştia arată că, spre deosebire de alte produse izolatoare existente, cele din vată minerală oferă şi siguranţă la incendii, fiind clasificate ca produse incombustibile: "Un alt mare avantaj îl reprezintă faptul că ele nu emit fum toxic, cunoscut fiind faptul că inhalarea de fum reprezintă cea mai frecventă cauză de deces sau vătămare gravă în incendii".

Vata minerală de sticlă şi bazaltică sunt materiale cu un conţinut de Compuşi Organici Volatili extrem de scăzut, mult sub limitele recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi mult sub emisiile generate de alte produse (de exemplu, lemn/ mobilier din lemn, covoare etc.), mai susţin sursele citate.

Lista cu materialele indicate în Ghidurile de finanţare a Programelor Casa Verde şi Casa Verde Plus nu ar trebui să fie închisă, este de părere Constantin Hariton, Preşedintele APIVMR. Domnia sa ne-a declarat, recent: "Lista realizată de Ministerul Mediului ar trebui să fie deschisă tuturor materialelor care pot dovedi, prin certificări şi testări legale, că îndeplinesc condiţiile impuse prin standardele europene şi naţionale, şi apoi că răspund dezideratelor acestui program. Trebuie, totuşi, avut grijă la caracteristicile ecologice ale produselor incluse. Spre exemplu, în cazul anumitor produse de izolare, altele decât cele din vată minerală, pentru a li se conferi calităţi ignifuge, li se adaugă unele componente care sunt incluse pe lista substanţelor periculoase pentru sănătate, de către Uniunea Europeană".

IARC (Internaţional Association of Research on Cancer) arată, într-un studiu realizat încă din 2002, că vata minerală nu este clasificabilă că fiind cancerigenă. În plus, ca o măsură de prevedere, producătorii de vată minerală îşi certifică voluntar produsele la EUCEB (The European Certification Board for Mineral Wool Products), certificare care atestă faptul că fibrele sunt bio-solubile şi nu sunt cancerigene, subliniază conducerea APIVMR.

Referitor la bugetul avansat de autorităţi pentru Casa Verde şi Casa Verde Plus, domnul Hariton opinează că acesta este insuficient şi neechilibrat din punct de vedere al distribuţiei fondurilor respective, materialele de construcţie primind mai puţin de jumătate din suma alocată programului de înlocuire a sistemelor de încălzire.

"Din punctul de vedere al interesului public şi, deci, al Ministerului, ceea ce trebuie să prevaleze este rezultatul final, adică obţinerea unui număr cât mai mare de locuinţe care să se încadreze fie în clasa de certificare energetică A, fie să aibă calitatea de nZEB (clădiri cu consum aproape zero energie), conform prevederilor OM 386/27.04.2016", apreciază preşedinetele Asociaţiei.

Propunerile pe care producătorii şi importatorii de vată minerală le-au făcut ministerului de resort au vizat mai multe puncte: de la definiţiile unor materiale de construcţii, la elementele care pot fi luate în calculul suprafeţei de izolat (de exemplu în ghid lipsesc acoperişurile tip terasă, care au o pondere tot mai mare în zonele urbane şi a căror contribuţie la eficienţa energetică a clădirii este importantă), la stabilirea unor criterii de eligibilitate coerente şi în linie cu prevederile standardelor (criteriul din ghid era grosimea materialului izolant şi nu conductivitatea sau rezistenţa termică a acestuia) şi ţinând cont de zonarea climatică (termoizolaţia de 15 cm la faţade, prevăzută în ghid, nefiind justificată în unele zone climatice), conform domnului Hariton.

Printre altele, domnia sa ne-a mai spus că vata minerală oferă durabilitate, iar produsele din acest material au o durată de viaţă egală cu durata de viaţă a construcţiei; beneficiază de o stabilitate dimensională, iar variaţiile de temperatură nu modifică dimensiunile produselor din vată minerală, protejând în acest fel construcţia de producerea tensiunilor.

Un alt avantaj care trebuie menţionat este izolarea fonică, ce oferă o protecţie fonică net superioară, atât în cazul zgomotului aerian (ex: în soluţii de tip termosistem sau terasă), cât şi în cazul zgomotului de impact (ex: soluţii de tip dală flotantă).

"Se ştie foarte bine că polistirenul este un material de izolaţie mai ieftin, fiind soluţia preferată de mulţi pentru izolaţie termică şi pentru faţade. Însă, prin natura materialelor folosite în procesul de producţie, acesta nu poate fi prietenos cu mediul în aceeaşi măsură cu celelalte materiale înscrise pe lista programului Casă Verde Plus, iar riscul de afectare în caz de dezastre, atât a locuitorilor, cât şi a imobilelor, este mai ridicat decât în cazul vatei minerale", a conchis preşedintele APIVMR.

PRO BCA: "Casa Verde şi Casa Verde Plus presupun cheltuieli fără rezultate pozitive"

Programele Casa Verde şi Casa Verde Plus nu fac decât să conducă la cheltuirea unor fonduri fără viitoare rezultate pozitive şi vizibile, consideră reprezentanţii Organizaţiei Patronale a Producătorilor de BCA din România (PRO BCA).

Aceştia arată că deficienţele programului pot fi structurate după cum urmează:

"1. Demararea separată a celor două programe nu va avea efectul scontat. Pentru creşterea eficienţei energetice a unui imobil trebuie luaţi în calcul toţi factorii necesari:

- termoizolare exterioară sau interioară în funcţie de imobil (se ştie că la clădirile din patrimoniul naţional nu se poate intreveni la exteriorul faţadei chiar dacă este vorba de eficienţă termică);

- utilizarea instalaţiilor eficiente pentru încălzire/răcire - în prezent în România consumul de energie pentru răcirea locuinţelor este mai mare decât pentru încălzirea acestora;

- eliminarea tuturor punţilor termice, etc.

2. Lista materialelor eligibile care conţine două categorii, izolaţie ecologică şi zidărie ecologică, este una foarte restrânsă şi nu se ştiu exact criteriile în baza cărora această a fost întocmită.

3. Fondurile alocate acestor programe sunt mult prea mici, numărul potenţialilor beneficiari fiind foarte redus în comparaţie cu necesarul existent".

Printre altele, PRO BCA a propus:

"1. Includerea în criteriile de eligibilitate cuprinse în ghiduri şi a categoriei de lucrări destinate realizării construcţiilor noi, şi nu doar a etapei de izolare ulterioară a acestora, având în vedere că alegerea materialului de zidărie poate avea o influenţă considerabilă în realizarea obiectivelor programelor privind efectuarea de lucrări destinate eficienţei energetice, beneficiari persoane fizice şi juridice. Această completare trebuie urmată de adăugarea definiţiilor privind materialele eligibile în sensul prezenţelor ghiduri, după o analiză atentă a materialelor de zidărie existente pe piaţă din România din punct de vedere al caracteristicilor, performanţelor şi implicaţiilor date de utilizare.

2. Tratarea egală a tuturor materialelor de zidărie eligibile, prin includerea listelor complete a acestora în toate materialele şi machetele grafice în legătură cu prezentele ghiduri şi programul Casa Verde Plus. Vă aducem în atenţie că betonul celular autoclavizat (BCA) este un material cu performanţe tehnice remarcabile în ceea ce priveşte capacitatea de izolare termică şi, de asemenea, este un material ecologic, cu un ciclu de viaţă prietenos cu mediul înconjurător, de la materiile prime, procesul de fabricaţie, produsul finit, transportul lui, punerea în operă, utilizarea şi până la reciclarea şi eliminarea sa.

În broşura ataşată acestor proiecte, la categoria zidărie ecologică, sunt incluse două tipuri de produse: cărămidă şi zidărie termoizolantă din cânepă şi var. Nu este justificată această selecţie restrânsă de materiale şi nu sunt transparente criteriile pentru care au fost alese doar aceste materiale, ţinând cont că BCA-ul este cel mai important material care îndeplineşte standardele de eficienţă energetică pentru clădiri cu un consum redus de energie. Atenţia autorităţilor şi a industriei trebuie îndreptată către îndeplinirea normelor impuse de Directiva Uniunii Europene 2020 şi să încurajeze construcţia de clădiri nZEB (neary zero energy building). Astfel, structura celulară a betonului celular autoclavizat (BCA) şi conţinutul ridicat de pori de aer distribuiţi uniform îi conferă acestuia un randament termic mult mai bun decât al materialelor clasice de zidărie.

Realizând anvelopa clădirii din BCA, cu grosimile recomandate, se elimina nevoia de termoizolare suplimentară, reducând considerabil consumul de energie atât pentru încălzirea locuinţei, cât şi pentru răcirea ei. Mai mult, în compoziţia BCA-ului intră doar materii prime naturale ce se găsesc din abundenţă în natură (nisip, var, ciment, apă, gips), materii prime curate, fără compuşi chimici, iar procesul tehnologic de fabricare a acestuia este unul cu consum redus de energie. BCA nu arde, previne propagarea flăcărilor, nu emană gaze toxice sau radiaţii, elimină probleme legate de igrasie şi condens în încăpere". Potrivit PRO BCA, cel mai recent studiu pe subiectul radioactivităţii materialelor de construcţii, realizat la Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" din Iaşi, arată că BCA are "unul dintre cei mai scăzuţi indici de radioactivitate dintre materialele de construcţie analizate".

Sursele citate mai subliniază că BCA este un material destinat construcţiilor sustenabile, implicând un consum redus de energie şi un nivel scăzut de emisii de CO2.

"Casa Verde & EcoHORNET" vrea să combată cele două programe guvernamentale

Bugetul total de aproape 200 de milioane de lei, avansat pentru programele Casa Verde şi Casa Verde Plus, este absolut insuficient, a subliniat Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM).

Domnia sa a menţionat: "Casa Verde este un program interesant, ce reia un alt program, abandonat în ultimii patru ani, dar în nişte condiţii care nu sunt cele mai bune. Noi le-am sancţionat, dar din păcate reacţiile pe care le-am primit de la Ministerul Mediului, de la Fondul de Mediu, de la Agenţia pentru Protecţia Mediului arată că nici măcar la nivelul ministerului nu există o corelare, o informare şi o coordonare asupra utilităţii acestor programe, pentru a pune în aplicare alte programe naţionale".

Tehnologiile româneşti inventate în domeniul eficienţei energetice sunt total ignorate, fără nicio explicaţie, a mai spus Cristian Pârvan, adăugând: "Aceste programe nu iau în considerare absolut deloc necesitatea ca, gradual, să schimbăm sistemele de încălzire în foc deschis, consumatoare de lemn de foc, cu randamente absolut ridicole de eficienţă şi cu maxim de poluare. În schimb, ajungem direct la tehnologii sofisticate, foarte bune, eficiente, dar neclar de ce au fost alese. Este foarte bine că se merge pe pompe de căldură, dar (...) nu s-a lămurit cine, de ce şi pentru ce s-a ales această modalitate de încălzire pentru a fi inclusă în program. (...) Avem tehnologii româneşti absolut ignorate, fără nicio explicaţie, atât de Ministerul Mediului, cât şi de Agenţia de Protecţie a Mediului, de Fondul de Mediu şi Ministerul Energiei şi de alte instituţii. Programul este bun şi nimeni nu contestă faptul că se reia acest program, însă modul de punere în discuţie timp de 10 zile, la sfârşit de iulie-început de august, rivalizează cu alte iniţiative ale altor guvernanţi care făceau dezbateri publice de la Crăciun până după Revelion".

În opinia domnului Pârvan, materialele termoizolante trebuie utilizate în mod corespunzător cu tehnologiile adecvate, problema majoră nefiind materialul, ci tehnologia.

PIAROM susţine derularea programului "Casa Verde & EcoHORNET", lansat de societatea ecoHORNET, care produce echipamente pe bază de biomasă peletizată.

Compania, care s-a dotat de curând cu maşini şi utilaje noi, reducând costurile de producţie, acordă subvenţii pentru echipamentele sale vândute în mod direct, diminuând costul pe produs.

Societatea a decis să acorde subvenţii începând cu data de 1 septembrie pentru următoarele categorii de utilizatori: persoane fizice cu cetăţenie română, asociaţii de locatari constituite pe teritoriul României, societăţi comerciale cu capital privat românesc, instituţii publice, unităţi administrativ-teritoriale, ferme agricole cu capital privat românesc etc.

Inscriile se primesc în limita capacităţilor de producţie.

ecoHORNET propune Consiliilor Judeţene şi Unităţilor Administrativ Teritoriale să mobilizeze firme de profil din teritoriu, care pot prelua lucrări de confecţii şi prelucrări metalice, confecţii de subansamble, dar şi ansamblări de echipamente, pentru a-şi mări capacitatea de fabricare şi pentru a-şi onora comenzile din judeţ.

Pentru proiecte semnificative, începând cu blocuri de locuinţe cu minim zece apartamente, membrii PIAROM oferă asistenţă şi consultanţă pentru finanţare şi garantare, inclusiv pentru firmele care vor oferi servicii energetice (IMM-uri).

Pentru proiecte mari (de minim 1000 de apartamente), PIAROM va susţine potenţialii investitori în obţinerea de finanţare din partea Băncii Mondiale, BERD etc., instituţii care sprijină constant proiectele de eficientă energetică şi reducerea emisiilor poluante produse de sistemele clasice de încălzire.

"Decizia a fost luată pentru diminuarea efectelelor discriminării pentru cetăţenii României, create prin aplicarea programului Casa Verde, care subvenţionează din bani publici, banii cetăţenilor, doar pe primii veniţi, fără a stabili criterii de performanţă privind depoluarea zonelor grav poluate, eficientizarea clădirilor cu consumurile cele mai mari de energie şi poluante. Nu are în vedere faptul că această investiţie (subvenţie) trebuie să dezvolte economia românească şi să creeze locuri de muncă", a precizat PIAROM.

Patronatul precizează: "Se subvenţionează cu bani din fondul de mediu creşterea eficienţei energetice a clădirilor cu o treaptă, de la clasa B la clasa A. (...) Se subvenţionează cu bani din fondul de mediu, cu 6.000 lei (100%) instalarea de panouri solare, asta doar pentru cei mai iuţi, adică primilor înscrişi. (...) A fost exclusă de la subvenţii singura sursă care aduce populaţiei planetei siguranţă şi independenţă energetică - biomasa, centralele pe peleţi".

Reprezentanţii PIAROM spun că aşteaptă să se subvenţioneze echipamente cu eficienţă maximă, emisii minime, care să evite arderea lemnului, să depolueze solul, apa şi aerul, să oprească defrişarea pădurilor, să stopeze sărăcia energetică a populaţiei, să creeze locuri de muncă.

Case din cânepă şi var - program paralel cu "Casa Verde"

HempFlax, companie olandeză din segmentul de cultivare şi procesare cânepă, şi Carmeuse, producător important de var la nivel mondial, demarează un proiect paralel cu cel guvernamental - "Casa Verde Cânepă" -, prin intermediul căruia oferă materia primă pentru zidărie, realizată din puzderie de cânepă şi var, pentru trei case în plus faţă de cele selectate de minister. Reprezentanţii acestor companii citează un studiu de German-nova Institut, care "a demonstrat că fibrele naturale vin cu un avantaj evident faţă de fibrele de sticlă sau minerale: cantitatea foarte scăzută de carbon".

Documentul citat spune că cei care fie nu au depus dosarul de înscriere în programul iniţiat de Minister, fie nu s-au calificat, pot să acceadă la acest proiect, care acordă produse în valoare de aproximativ 5000 de euro pentru fiecare dintre cele trei case. Perioada de înscriere va avea loc începând cu data de 1 octombrie şi până la 31 decembrie 2016.

Pentru acest proiect poate depune dosar pentru înscriere orice persoană fizică ce are în vedere fie construirea, în regie proprie, a unei case noi, fie un proiect de renovare.

"Cele mai importante criterii de selecţie sunt ca toată zidăria să fie realizată din cânepă şi var şi ca proiectul să se dorească a fi finalizat în perioada de primăvară - vară a anului 2017. Selecţia se va realiza printr-un concurs de proiecte", a subliniat Oana Suciu, Director General HempFlax Romania.

Puzderia de cânepă este produsă de HempFlax în judeţul Alba şi constituie un produs secundar ce reprezintă partea lemnoasă a tulpinii, rezultată după extragerea fibrelor tehnice şi întrebuinţată ca material pentru construcţii ecologice. Varul va fi asigurat de Carmeuse Holding, care are peste 150 de ani de experienţă în producerea varului, a calcarului cu conţinut ridicat de calciu, a varului cu diverse granulaţii şi agregatelor şi care oferă produse indispensabile marilor industrii din domeniul oţelurilor, energiei, mediului şi construcţiilor.

Conform surselor citate, sectorul industrial de afaceri cu cânepă este în continuă creştere în Europa, în anul 2015 fiind raportată o creştere de peste 20%, la 22.000 ha, faţă de 18.300 ha, în 2014.

Georgescu, APMCR: "România este ţara europeană cu cele mai multe case ecologice - acelea făcute de bunicii noştri din chirpici"

Claudiu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii din România (APMCR) este de părere că programul trebuie să fie unul coerent, în care să vedem scopurile mari ale României, nu faptul că vrem să îmbunătăţim calitatea mediului.

Domnul Georgescu a subliniat că, în acest domeniu, nu există o coordonare între factorii care "trebuie să răspundă".

Reprezentantul APMCR a adus în atenţie faptul că, în ţara noastră, asistăm la un paradox: "România este ţara europeană care are cele mai multe case ecologice în acest moment. Conform Institutului Naţional de Statistică, România are 20% din fondul de locuinţe (1.600.000) construit din chirpici / acele cărămizi făcute de bunicii noştri. Dar, din cauza modului neglijent în care au fost construite, unele din ele în zone inundabile, ele pică la prima inundaţie".

Reprezentantul asociaţiei consideră că, din punct de vedere tehnic, niciunul din cele două programe guvernamentale nu este, de fapt, termoizolant. "Practic, sunt materii prime pentru produse termoizolante - şi lâna, şi cânepa etc.", a afirmat domnia sa, menţionând: "Va trebui să fim foarte atenţi cu introducerea acestor produse pe piaţă".

Domnul Georgescu a arătat că "nu avem nici legislaţie care să definească ce este un produs ecologic".

"În Germania există două sisteme de definire, în Norvegia - un sistem, în Austria - un sistem. Există institute care găsesc criterii de definire a acestor produse, cum ar fi, spre exemplu, un produs care nu conţine substanţe volatile sau care se bazează pe ciclul de viaţă, pe amprenta de carbon. Trebuie să avem o legislaţie foarte clară care să spună ceea ce este un produs ecologic", a mai atras atenţia Claudiu Georgescu, la dezbaterea organizată de ziarul BURSA.

Domnia sa a adus în discuţie şi primul program similar, care s-a desfăşurat în urmă cu câţiva ani: "Am avut, acum cinci ani, un program a cărui mare realizare a fost doar că s-au cheltuit nişte bani. După ce s-au cheltuit, eficienţa energetică a programului nu o ştie nimeni, nici în ziua de astăzi. De ce am reluat acest program fără să avem nişte fundamente clare pentru a-l porni?".

Mircea Oros, ARACO: "Niciun material termoizolant nu poate lipsi din lista ministerului"

Programele Casa Verde şi Casa Verde Plus sunt subfinanţate, fiind insuficiente ca volum, este de părere Mircea Oros, director în cadrul Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO), care consideră că aceste programe guvernamentale reprezintă o picătură într-un deşert.

Domnia sa a declarat: "Considerăm că programul este binevenit, întrucât creează oportunităţi de a munci şi de a produce. Este evident, însă, că este subfinanţat. Şi este evident că anul acesta nu va fi aplicat, având în vedere procedura de elaborare a ghidului şi discuţiile tehnice care apar".

Domnul Oros consideră că niciun material termoizolant nu poate fi omis din lista eligibilă a ministerului de resort, atâta vreme cât răspunde necesităţilor şi este certificat tehnic: "Vorbim, de fapt, de materii prime care pot fi înglobate în materiale corespunzătoare. (...) Faptul că s-a omis polistirenul nu este bine. Consider că este neapărat necesar să continuăm cu acest material, din punct de vedere al uşurinţei în utilizare, dar trebuie să aibă proprietăţi corecte". Mircea Oros a mai spus că programul ar trebui integrat într-o strategie naţională multianuală: "Ar fi foarte bine să ştim ce avem de făcut în anul 2017-2018, până la un anumit nivel în care considerăm că ne-am atins obiectivele. Dacă astăzi aplaudăm acest program politic şi la începutul lui 2017 viitorul Guvern (...) abandonează programul, atunci ne vom afla în situaţia prin care am trecut acum patru ani (n.r. când s-a renunţat la primul program de acest gen)".

Reprezentantul ARACO a subliniat că forţa noastră calificată de muncă este, în mare parte, peste hotare, dar a precizat că acest lucru nu înseamnă că forţa de muncă rămasă în ţară nu poate fi instruită la nivelul la care să răspundă unor cerinţe de execuţie care să ducă la un produs bun.

Există unele semne de întrebare ce fac referire la calitatea materialelor de construcţii prinse în program, atrage atenţia şi Laurenţiu Plosceanu, preşedintele ARACO.

Domnia sa ne-a declarat: "Producătorii de polistiren nu au venit doar cu părerea lor - au invocat unele studii care demonstrează că anumite componente sunt cancerigene. În acest context mă gândesc şi la azbestul utilizat sub diverse forme la construirea activelor imobiliare în anii "70, în anii "80 şi după Revoluţie. Este o mare problemă la nivelul ţărilor centrale est-europene că în multe structuri este folosit azbest, neexistând tăgadă că există risc de cancer. Ceea ce spun producătorii de polistiren nu face decât să readucă în discuţie calitatea anumitor materiale şi efectele lor asupra sănătăţii muncitorilor şi a celor care trăiesc în aceste clădiri. Fibra de azbest poate produce cancere şi poate scurta multe vieţi omeneşti. Aici avem nevoie de un alt program, care ar trebui citit printr-o componentă europeană, odată cu programele de reabilitare energetică a clădirilor".

Laurenţiu Plosceanu este de părere că autorităţile trebuie să aibă mare grijă ca materialele şi echipamentele care vor intra în finanţarea acestui program să nu inducă niciun risc din punct de vedere al sănătăţii beneficiarului: "Este un pas mic înainte, ce trebuie făcut corect, cu echipamente şi materiale care să fie incontestabile din punct de vedere al riscurilor de îmbolnăvire".

Ministerul ar trebui să ia în calcul corecţia care se impune, din perspectiva unor materiale cu riscuri pentru sănătate, conchide specialistul.

Domnul Plosceanu menţionează, însă, că, din punctul de vedere a ceea ce ele pot aduce pentru anumite proprietăţi, valoarea celor două programe este indiscutabilă.

Erbaşu: "Casa Verde nu este un program de care cineva trebuie să profite"

Este bine ca variaţia materialelor de construcţii să nu fie limitată, atrage atenţia Cristian Erbaşu, preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), care consideră: "Evident că trebuie să se ţină cont de calitate, de sănătate, de siguranţă, dar de aici şi până la a limita piaţa materialelor de construcţii este mult.

Limitarea materialor de construcţii poate determina creşteri de preţuri.

Dacă vata bazaltică este certificată, atunci nu o putem refuza doar pentru faptul că acest lucru s-a întâmplat în anumite ţări. Vata bazaltică poate fi pusă pe piaţă sub diferite forme şi depinde foarte mult de forma în care aceasta este utilizată, de tipul de transport etc.

Sigur că trebuie să luptăm împotriva celor cu produse nereglementate sau care au o reglementare îndoielnică, însă noi suntem o ţară a extremelor, din păcate".

Programul Casa Verde nu este un program de care cineva trebuie să profite, subliniază domnul Erbaşu, precizând că vorbim de directive de la nivelul UE, prin care se încearcă o independenţă din punct de vedere energetic şi o protecţie a mediului.

În zona privată a echipamentelor există foarte multe companii care vânează astfel de proiecte, de exemplu în domeniul agricol, şi care au un oarecare monopol, ne-a mai spus Cristian Erbaşu, afirmând că aceste firme ofereau, pentru programe similare cu Casa Verde, preţuri cu 20-25% mai mari decât cele din piaţă, existând riscul să fie la fel şi la programul Casa Verde.

Andrioaiei, PSC: "Toate tehnologiile cunoscute ce respectă standardele trebuie lăsate să contribuie la program"

Programele economice care vizează atingerea unor obiective macro, de interes naţional, susţinute cu fonduri publice sunt oricând binevenite pentru că acestea alimentează dinamica industriilor implicate şi ajută şi o masă mare de beneficiari, care, în lipsa unei minime susţineri, nu s-ar încumeta să se implice, este de părere domnul Tiberiu Andrioaiei, Secretar General în cadrul Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC).

Domnia sa ne-a declarat: "O formulă de cofinanţare echilibrată este benefică şi toată lumea are de câştigat: furnizori, consumatori, statul etc. Consider că programul Casa Verde trebuie privit, în principal, din perspectiva rezultatelor pe care le urmăreşte - obţinerea unor spaţii de locuit eficiente energetic, folosind orice opţiune tehnico-economică disponibilă, care se încadrează în standardele în vigoare şi care îşi dovedeşte rentabilitatea - şi nu atât din susţinerea unei tehnologii în defavoarea alteia, pentru că nu cunosc să existe vreo tehnologie perfectă şi disponibilă.

Altfel spus, toate tehnologiile cunoscute şi prezente pe piaţă şi care respectă standardele oficiale în vigoare, trebuie lăsate şi încurajate să contribuie la acest ţel de o manieră concurenţială, altfel vor apărea distorsiuni nedorite, care inevitabil conduc către conflicte şi se termină cu blocaje şi pagube. Fiecare tehnologie (produs, serviciu etc.) are puncte tari şi puncte slabe, iar diferenţa trebuie să o facă doar alegerea informată a consumatorului. Pentru că totuşi este absolut necesar un dialog în spaţiul public şi instituţional, precum şi un control eficient pentru o piaţă comercială sănătoasă, Patronatul Societăţilor din Construcţii încurajează pe toţi cei interesaţi şi disponibili la acest efort să i se alăture şi să se concentreze pe monitorizarea respectării standardelor de calitate impuse şi declarate, pe evidenţierea atributelor produselor proprii, pe semnalarea situaţiilor în care nu se respectă legea, dar evitând blocarea artificială a competenţei. Pentru că problema majoră, nu doar în România, o reprezintă, de regulă, declararea falsă a calităţii şi nerespectarea normelor, nu calitatea în sine".

Cerna Mladin, AAECR: "Programul este penibil, lăsaţi specialiştii să găsească soluţiile de la caz la caz!"

O problemă majoră a Programelor Casa Verde şi Casa Verde Plus o reprezintă "separarea acestora", a subliniat Cerna Mladin, preşedintele Asociaţiei Auditorilor Energetici pentru Clădiri din România, considerând că această separare este inutilă, atât timp cât "amândouă vizează performanţa energetică şi energia verde".

Doamna Mladin a declarat: "De ce nu s-au gândit la soluţii integrate? De ce nu au pus o limită pentru consumul de energie care să corespundă unui ordin în materie, publicat în aprilie, şi la care trebuie să ne aliniem în foarte scurt timp? Acesta era obiectivul: să construim cu mijloace care să promoveze energia verde".

Reprezentantul AAECR a subliniat: "Acest program mi se pare penibil, de aceea ar trebui refăcut. Programele Casa Verde şi Casa Verde Plus ar trebui unite, să le permită oamenilor să gândească soluţii integrate, nu să se caleze numai pe termoizolaţie sau numai pe instalaţii, şi să construiască soluţii integrate care să le conţină pe toate, astfel încât să ajungă la consumurile specificate în normele din aprilie. (...) Cum ne-am simţi dacă ar apărea un program al tratării bolnavilor de inimă cu aceleaşi pastile? (...) În ghidul aferent programului Casa Verde este prevăzută aceeaşi grosime a izolaţiei, indiferent de zonă. Cu alte cuvinte, îi trebuie sau nu, îi dăm bolnavului extraveral în fiecare dimineaţă, la 9.15 (...) Detaliile legate de termoizolaţie, instalaţii, resursele folosite de la caz la caz trebuie lăsate să fie alese de specialişti, nu de program. Lăsaţi specialiştii să găsească soluţiile de la caz la caz!"

În opinia sa, programul ar deveni, astfel, atractiv, "chiar dacă nu are un buget foarte mare".

Cerna Mladin a precizat că un program de genul Casa Verde trebuie să dea o şansă şi altor soluţii de termoizolare, chiar dacă acestea au costuri mai ridicate sau nu sunt suficient dezvoltate în ţara noastră. "Noi, dacă introducem polistirenul în Casa Verde, toate celelalte materiale sunt date deoparte din cauza costului ridicat. Polistirenul este folosit în toate celelalte programe. Nu suntem împotriva utilizării acestuia, dar dacă este Casa Verde Plus, să dăm o şansă şi altor materiale", a spus doamna Mladin, atrăgând atenţia că, spre exemplu, la orice stână, ciobanii aruncă lâna.