Nu numai in Romania calculele cost-beneficiu sunt eronate cand este vorba despre constructia de autostrazi. In urma unui audit al Curtii Europene de Conturi, ce a vizat 24 de proiecte rutiere din Germania, Grecia, Polonia si Spania, s-a constatat ca in multe cazuri au fost construite autostrazi desi drumurile expres ar fi putut raspunde nevoilor de trafic. In 14 din 19 proiecte de autostrazi au fost inregistrate niveluri de trafic mai reduse fata de estimari.
"Mai mare nu inseamna intotdeauna mai bun", a declarat Harald Wogerbauer, membru al Curtii de Conturi. "Autostrazile ar trebui sa beneficieze de sprijin financiar din partea UE numai in cazul in care exista o nevoie evidenta in acest sens in materie de trafic. Furnizarea unor informatii exacte proiectantilor si inginerilor ii va ajuta pe acestia sa limiteze costul constructiei soselelor.", a adaugat Wogerbauer.
Totodata Curtea a descoperit ca au existat diferente considerabile de costuri intre proiectele rutiere cofinantate de UE. In Germania costul mediu de constructie a soselelor pe o suprafata de drum de 1.000 m2 s-a ridicat la 287.043 de euro, in timp ce in Spania costurile inregistrate au fost aproape duble, 496.208 euro.
Mai mult au fost inregistrate cresteri ale costului mediu comparativ cu planificarea initiala de 23% si o durata medie de intarziere fata de termenele
stabilite initial de noua luni sau 41%.
Proiectele auditate au beneficiat de fonduri alocate prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionala si Fondul de coeziune, costul total al acestor investitii fiind de peste trei miliarde de euro.
Intre 2000 si 2013, UE a alocat aproximativ 65 de miliarde de euro din cadrul Fondului european de dezvoltare regionala (FEDER) si
al Fondului de coeziune in vederea cofinantarii constructiei si modernizarii drumurilor.
