Opinia publică şi arhitecţii iau atitudine
Lipsa unei strategii de dezvoltare durabilă a localităţilor Sinaia şi Buşteni şi dezvoltarea imobiliară haotică din ultimii ani au început să îşi arate "roadele". Noile construcţii stridente din Sinaia şi Buşteni au început să îi deranjeze nu numai pe arhitecţi şi urbanişti, ci şi pe cetăţeni.
Arhitectul Dan Manea, cunoscut specialist în arhitectură montană, care îşi desfăşoară activitatea în zonă, ne-a declarat: "Anul acesta, ca niciodată, cu ocazia campaniei electorale, au început să apară dese dezbateri despre rolul arhitecţilor, arhitecţilor şefi, urbaniştilor şi planurilor urbanistice pentru dezvoltarea localităţilor. Este un semn că opinia publică este preocupată de dezvoltarea urbană şi că a înţeles că ceva nu este în regulă la modul în care se construieşte. Motiv pentru care politicienii au abordat des această temă în dezbaterile organizate".
Lipsa unor planuri urbanistice generale (PUG) adecvate a afectat puternic şi cunoscutele localităţi din Valea Prahovei, celebre pentru peisajele oferite şi dintotdeauna vizitate de mulţi turişti. Domnul arhitect Manea susţine că un PUG este valabil maxim zece ani, după care trebuie reînnoit. Unele localităţi au astfel de documentaţii, iar în altele lipsesc cu desăvârşire. Cele care beneficiază de PUG-uri, aşa depăşite cum sunt, nici măcar nu le respectă.
Domnia sa ne-a explicat: "Prin Planuri Urbanistice Zonale şi de Detaliu se obţin derogări pe bandă rulantă de la PUG- uri. Aceste derogări sunt modificări ilegale şi abuzive ale PUG-ului. PUZ-urile şi PUD-urile încalcă drepturile omului întrucât reprezintă interesele personale şi nu pe cel colectiv. Documentaţiile derogatorii sunt aprobate doar de consilierii locali, fără o dezbatere publică în prealabil. PUG-ul este, în schimb, un document supus dezbaterii publice, aprobat cu acceptul cetăţenilor şi rezultatul muncii unor specialişti. Aceasta este concluzia unui raport elaborat de experţi europeni şi dat, recent, publicităţii. În Europa, numai România are practica aprobării de PUZ-uri şi PUD-uri. Corpul de experţi europeni care au analizat fenomenul aprobării do-cumentaţiilor derogatorii din ţara noastră atrage atenţia că un PUG nu poate fi înlocuit decât cu un alt PUG".
Anul trecut, Ordinul Arhitecţilor din România (OAR) a tras un puternic semnal de alarmă cu privire la masacrul urbanistic din Valea Prahovei, asaltată acum de construcţia de blocuri foarte înalte. În primăvara acestui an, OAR a dezbătut pe larg raportul experţilor europeni şi a lansat un manifest numit "SOS dezvoltarea urbană în România" în care arată exact aceste probleme cu care se confruntă nu numai Valea Prahovei, ci şi marile oraşe cu o piaţă imobiliară foarte dezvoltată.
Dan Manea ne-a explicat: "Protestul OAR pare unul ciudat întrucât boom-ul dezvoltării imobiliare a dat mult de lucru arhitecţilor. Noi am făcut acest protest pentru că societatea civilă este nemulţumită de cum se dezvoltă oraşele şi pentru că cetăţenii au dreptul să locuiască într-un cadru civilizat".
Sinaia este, încă, dominată de lipsa de respect pentru monumentele istorice
Protestul de anul trecut al organizaţiei "Salvaţi Sinaia", condusă de arhitectul Dan Manea, a avut ceva efecte asupra autorităţilor şi investitorilor. Domnul Manea ne-a precizat: "Per ansamblu, situaţia rămâne, în continuare, proastă. Nu a apărut respectul pentru clădirile de patrimoniu şi pentru casele din rezervaţia arhitecturală a oraşului. Există doar o teamă de a interveni pe aceste imobile. Primăria cere mai des avizul Comisiei de Monumente pentru eliberarea de autorizaţii, iar unii investitori ezită să demoleze imobile cu valoare arhitecturală sau să facă diverse intervenţii asupra lor. În schimb, am obţinut o reacţie bună din partea cetăţenilor, care au devenit foarte sensibili la acest subiect şi care sunt primii care semnalează diverse distrugeri".
Sinaia este oraşul cu cele mai multe monumente de arhitectură pe cap de locuitor. Este vorba de peste 100 de clădiri monument, fie case de autor, fie locuinţe în care au stat personalităţi importante. Din acest motiv, Sinaia trebuia păstrată ca o localitate pentru turism cultural, nu de pensiune şi escaladă. Primăria ar fi trebuit, în opinia lui Dan Manea, să permită construcţia de blocuri numai în zona industrială Mefin.
Casele cu valoare arhitecturală dispar peste noapte
Ultimul an nu a dus lipsă de incidente neplăcute. Nişte reprezentanţi ai "CFR" au încercat să dărâme un zid al Gării Prezidenţiale din Sinaia. Acţiunea a stârnit proteste publice şi un amplu scandal mediatic. Demolarea a fost stopată, autorităţile au fost prompte şi au aplicat amenzi, dar nimeni nu s-a preocupat să readucă zona afectată la starea iniţială, aşa cum autorităţile au dat dis-poziţie după constatarea distrugerii.
Un alt eveniment pe care domnul arhitect Manea ni l-a dat ca exemplu este demolarea unei case cu valoare arhitecturală de lângă fostul Cinematograf din Sinaia. Primăria a sancţionat firma respectivă şi pe proprietarul imobilului când acţiunea de distrugere era abia la început. Numai că, la ceva timp după aceea, imobilul din rezervaţia arhitecturală a Sinaiei a dispărut peste noapte, fără să fi existat vreodată o autorizaţie eliberată în acest sens. Terenul gol a fost scos la vânzare cu peste trei milioane de euro. "Acesta este caz penal, dar văd că nimeni nu a păţit nimic. În ultimul an, am inventariat şapte imobile cu valoare arhitecturală distruse, prin diverse intervenţii, în zona de rezervaţie arhitecturală", susţine Dan Manea.
Astfel, Palatul Ştirbei, situat în apropierea telecabinei, este lăsat în paragină şi înconjurat de un zid şi de restaurante. O casă a fost demolată şi pe locul ei a fost ridicată alta identică, dar refacerea nu egalează valoarea imobilului vechi. Altă casă din zona centrală a Sinaiei a fost distrusă, iar pe locul ei a apărut o parcare. Fosta bancă Albina a dispărut pentru a face loc unui hotel, iar pe locul celorlalte clădiri demolate au rămas doar terenurile goale, care probabil vor fi vândute sau vor fi ocupate de blocuri, a încheiat domnul arhitect Manea.
Sinaia geme de blocuri înalte
Puţinele terenuri rămase libere din Sinaia au preţuri aberant de mari. Astfel că, în ultimul an, în oraş nu au mai apărut decât blocuri şi foarte puţine case de vacanţă. Sunt şi terenuri pe care proprietarii cer 1.000/mp. În pădure, în zona Taverna Sârbului, proprietarii cer şi 750 de euro/mp. Toţi cei care plătesc asemenea preţuri îşi recuperează inves-tiţia construind blocuri cât mai înalte, ne-a declarat Dan Manea.
Cele mai solicitate zone din ultimul an, unde au şi apărut noi construcţii de blocuri, sunt Furnica (uneori pe loturi obţinute prin demolarea caselor) şi Cumpătu.
Cartiere ample cu imobile cu opt etaje erau în curs de execuţie la intrarea în Sinaia, în zona platoului Izvor.
Peste 1.000 de apartamente în Sinaia şi Buşteni
Până la finele anului viitor, piaţa imobiliară din Sinaia şi Buşteni va fi invadată de o ofertă de peste 1.000 de apartamente, afirmă domnul arhitect Manea. Doi mari investitori vor să construiască, în Buşteni, două cartiere cu câte 400 de apartamente noi. Unul este amplasat pe fosta Fabrică de Hârtie, iar celălalt în zona Piatra Arsă. La finele lunii mai, investitorii lucrau la proiectarea viitoarelor ansambluri.
În Sinaia, "Ozer" a demarat deja execuţia complexului "Belleview", în zona platoului Izvor. Blocurile au parter, opt etaje şi mansardă şi vor aduce pe piaţă peste 340 de apartamente. Complexul cuprinde patru imobile cu câte două scări.
A fost finalizat, tot în zonă, şi complexul "Colina Florilor", dezvoltat de Primăria Sinaia în parteneriat cu "Alfarom Holding". În plus, în Sinaia, mai există o puzderie de proiecte mici, cu vile cu locuinţe colective, de maxim 20 de apartamente fiecare.
Dan Manea ne-a declarat: "Oferta este una foarte bogată şi va aduce pe piaţă, în scurt timp, o gamă foarte variată de apartamente. Pentru prima dată, anul viitor, cred că oferta va depăşi cererea. Există riscul ca o parte bună din aceste apartamente să rămână nevândute".
Probleme mari cu infrastructura
Dacă cele peste 1.000 de apartamente proiectate vor fi ocupate, atunci populaţia actuală a localităţilor Sinaia şi Buşteni va creşte cu cel puţin o treime. Şi nu oricum, ci în week-end-uri, în perioada concediilor de vară şi în perioada sărbătorilor de iarnă. Investitorii şi primăriile ignoră, însă, problemele pe care le ridică aceste proiecte din punct de vedere al infrastructurii. Arhitectul Dan Manea susţine că infrastructura este demult depăşită de dezvoltările imobiliale recente şi că un spor de populaţie o va aduce în colaps.
Domnia sa ne-a explicat: "Deja ne confruntăm cu dese pene de curent în perioadele de vârf, când vin turiştii şi proprietarii locuinţelor de vacanţă. Traficul este infernal şi, mai nou, scade presiunea apei potabile. Oraşele nu sunt pregătite, din punct de vedere al infrastructurii. Primăriile nu au investit în extinderea şi modernizarea infrastructurii pentru proprii locuitori. Oricum este o nebunie să dimensionezi reţelele electrice, de apă şi canalizare după vârfurile de consum. Ori Sinaia şi Buşteniul au numai vârfuri de consum!"
Problemele de mediu riscă să lase Sinaia şi Buşteniul fără statut de staţiuni
Buşteniul are doar o reţea de colectoare şi deversează apele uzate în râul Prahova. O treime din Sinaia este în aceeaşi situaţie. Dacă şi consumul de apă creşte vertiginos, atunci cele două localităţi ris-că să-şi piardă statutul de staţiuni. Pentru a salva cât de cât situaţia, este nevoie de staţii de epurare şi o reţea de canalizare mai exinsă, susţine Dan Manea.
Domnia sa consideră: "Este principalul motiv pentru care sunt împotriva marilor cartiere de blocuri înalte, ca în Bucureşti. Ele nu au ce căuta în staţiunile montane. Primăriile sunt pur şi simplu inconştiente când dau asemenea autorizaţii. Nimeni nu realizează impactul existenţei unor asemenea dezvoltări pe post de locuinţe sezoniere. Când se vor trezi, va fi prea târziu".
Densificarea construcţiilor, obturarea peisajului montan şi agitaţia similară cu cea din marile oraşe alterează farmecul celor două staţiuni. Domnul arhitect Manea nu are nimic împotriva blocurilor în zona montană dacă sunt construite ca vile mai mari, cu câteva apar-tamente şi cu o arhitectură montană. Domnia sa sus-ţine că există câteva exemple pozitive în acest sens, dar că, în general, investitorii nu vor să audă de aspectul exterior şi doresc să amenajeze cât mai multe apartamente pe cât mai multe etaje.
Dan Manea este de părere că Sinaia şi Buşteniul ar trebui să procedeze ca Poiana Braşov, unde autorităţile au interzis orice tip de construcţie până la rezolvarea problemelor de infrastructură. Cine vrea neapărat să construiască acolo, trebuie să contribuie serios mai întâi la dezvoltarea infrastructurii şi apoi să realizeze propriul proiect.
Defrişări masive pe furiş
Dezvoltarea imobiliară a devenit, în ultimii ani, lozinca administraţiilor locale din Sinaia şi Buşteni. Numai că strategiile sunt valabile doar patru ani, iar inves-titorii îşi vând locuinţele şi nu le mai pasă ce se va întâmpla cu funcţionarea noilor cartiere. Multe terenuri au fost concesionate pentru pensiuni şi locuinţe de vacanţă, dar au apărut imobile înalte şi cu câte nouă niveluri, cum s-a întâmplat în zona Furnica din Sinaia, ne-a spus Dan Manea.
Domnia sa trage un semnal serios de alarmă cu privire la defrişările masive din staţiuni, multe făcute ilegal, pentru construcţia de blocuri sau pensiuni: "Există circa 10.000 mp defrişaţi peste noapte în zona Cumpătu din Sinaia, aproape de hotelul BNR. Se mai fac defrişări şi în zona Furnica. Astfel, există riscul iminent al alunecărilor de teren care pun în pericol nu doar locaţiile respective, ci şi pe multe alte locuinţe din jur".
Buşteniul este cunoscut în special pentru construcţia de case de vacanţă. Cele mai multe s-au ridicat, în ultimul an, în zona Piatra Arsă - Golful Regal, unde există cel mai mult teren disponibil. Foarte puţine blocuri cu apartamente de vacanţă şi regim redus de înălţime sunt în curs de execuţie în Buşteni, cunoscut ca destinaţie pentru familie şi cei care adoră traseele montane. Astfel că apartamentele de vacanţă nu au prins aici.
Majoritatea afacerilor derulate sunt construcţia de câte două - trei case şi vânzarea lor către cei interesaţi. În plus, mulţi beneficiari cumpără terenul necesar unei locuinţe de vacanţă pe care o construiesc în regie proprie sau cu ajutorul firmelor specializate. Cum şi terenurile din Buşteni s-au scumpit considerabil, noile case de vacanţă sunt mo-deste ca suprafaţă, cu terenuri mici.
Proiectul de autostradă Bucureşti-Braşov nu are nici acum avizul Primăriei Sinaia. Arhitectul Dan Manea ne-a spus că au fost deja organizate patru dezbateri publice pe marginea proiectului de autostradă încă de anul trecut. Acum construcţia este în fază incipientă în zona Bucureştiului, dar nu se mai ştie nimic despre modificarea traseului în urma dezbaterilor publice de anul trecut.
Nemulţumirile locuitorilor din Sinaia sunt legate de faptul că, dacă se realizează în forma propusă, traficul greu, care acum ocoleşte oraşul, va fi adus prin staţiune, că un nod de legătură a fost proiectat la Posada, iar altul la ieşirea din oraş. Domnul Manea susţine că acest nod trebuie realizat la intersecţia cu drumul care duce la Târgovişte. Domnia sa consideră că cea mai bună variantă pentru traseul autostrăzii este tunelul, care ar proteja oraşul de poluare şi zgomot.
În zona Buşteniului, situaţia este identică. Locuitorii din zonă nu sunt de acord cu traseul anunţat, care va afecta grav mediu şi va polua zona.
